Connect with us

INTERVIURI

Interviu cu av. Ștefan Boboc, dezvoltatorul platformei certificate-urgenta.ro: Cum pot firmele afectate de criză să beneficieze de măsurile guvernamentale

Published

on

Cât de afectate sunt firmele din Romania de criza generată de coronavirus?

Este clar că multe activități au fost perturbate, chiar blocate, în contextul crizei cu care ne confruntăm la momentul actual. Această criză epidemiologică este dublată de o criză economică, care din păcate va continua și după ce criza medicală va lua sfârșit. Un exemplu de domeniu grav afectat este turismul, unde totul este blocat iar pentru reluarea activității la nivelul de dinainte de criză probabil că va fi necesar un an post-criză. În toate domeniile afacerile suferă, un alt exemplu fiind transportul aerian, la nivel mondial acesta a fost redus sub 20%. Dar companiile au început să fie inovative, acum și-au reorientat activitatea și, în loc de persoane, transportă mărfuri, pentru că astfel își pot menține pe linia de plutire business-urile. Evident, domeniile unde activitatea a fost interzisă prin ordonanțele militare, cum ar fi restaurantele sau saloanele de infrumusețare, sunt în colaps. Este foarte greu și pentru micile afaceri, întreprinderile individuale, persoane fizice autorizate. Nici avocații, pentru ca trebuie să mă refer și la această categorie câtă vreme și eu sunt unul dintre ei, nu sunt feriți de efectele crizei. Instanțele nu judecă decât un număr redus de cauze, considerate urgente, clienții corporate și-au redus la rândul lor activitatea, fapt ce implică o reducere a operațiunilor ce presupun interacțiunea cu avocatul. Mulți avocați încearcă să se reorienteze sau să gandească servicii adaptate situației actuale. Așa ne-a venit ideea de a veni în sprijinul celor afectați de această criză, oferind suport în obținerea cerificatelor pentru situații de urgență pentru cei care nu se descurcă cu tehnologia sau nu au semnătură electronică și, astfel, nu pot aplica singuri pe platforma guvernului. Acest serviciu este clar limitat doar pentru durata stării de urgență. Chiar si pentru afacerea noastră, acest serviciu este una dintre soluțiile de criză care ne ajută să plătim salarii, utilități și alte cheltuieli ca să putem rezista să menținem întreaga echipă la muncă.

Cred că, așa cum criza va produce efecte negative în lanț, tot așa o atitudine pozitivă, menită să producă ceva, va produce de asemenea efecte in lanț, pozitive de această dată. Astfel, este de preferat să găsim soluții prin care companiile să își continue activitatea decât să ne blocăm și să închidem tot. O companie care lucrează, pe lângă faptul că reușește să plătească salarii, taxe la stat și alte cheltuieli, mai produce ceva foarte important: crează acel lanț de lucruri pozitive de care vorbeam, partenerii săi lucrând la rândul lor, aducând plus valoare, și așa mai departe. 

Care sunt soluțiile de sprijin pe care le pot accesa în aceasta perioadă?

Pe lângă măsurile pe care fiecare operator economic le poate lua în mod individual și care țin de modul în care fiecare înțelege să gestioneze această perioadă dificilă, statul a venit cu o serie de măsuri menite să sprijine activitatea economică. Printre acestea se pot aminti măsurile privind șomajul tehnic, alocarea de fonduri de la buget pentru sprijinirea mediului de afaceri, un exemplu fiind garantarea creditelor pentru investiții și pentru asigurarea capitalului de lucru, posibilitatea amânării la plată a ratelor bancare, ajutorul acordat prin intermediul certificatelor de situație de urgență.

Care este rolul certificatului de urgență?

Certificatul de situaţie de urgenţă poate fi folosit pentru amânarea la plată a serviciilor de utilități (electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice şi de internet), precum şi a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social şi de sedii secundare.

De aceste prevederi legale beneficiază întreprinderile mici și mijlocii dar și federațiile sportive naționale şi cluburile sportive care dețin certificat de identitate sportivă și a căror activitate este afectată direct prin măsurile dispuse de autoritățile publice pentru prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19.

Certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri este necesar, conform prevederilor O.U.G. nr. 37/2020, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale, persoanelor juridice și profesiilor liberale şi celor care se exercită în baza unor legi speciale, pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor contractelor de credit și/sau de leasing.

Este, așa cu arătam, o măsură luată de stat pentru protejarea mediului de afaceri în contextul crizei Covid -19 și o încercare de susținere economică pentru afacerile mici si mijlocii. 

Care sunt procedurile de aplicare pentru obținerea certificatului pentru situații de urgența?

Procedura se realizează pe platforma pusă la dispoziție de Ministerul Economiei, acolo se completează o serie de date și informații solicitate și se depune o declarație pe proprie răspundere a reprezentantului legal al solicitantului.

Cu toate că procedura pare simplă, există o problemă dată fie de faptul că anumite persoane nu se descurcă cu genul acesta de formalități, fie de faptul că nu dețin semnătură electronică, element obligatoriu pentru realizarea procedurii. Dacă informațiile nu sunt completate corect sau dacă nu este aplicată semnatura electronică, solicitarea este anulată.

Ce documente sunt necesare?

Documente sunt puține la momentul parcurgerii procedurii, informațiile sunt importante, iar acestea trebuie completate cu atenție pentru ca aplicația solicitantului să fie admisă de platformă, iar în final, să fie eliberat certificatul pentru situații de urgență. 

Solicitantul unui certificat pentru situații de urgență trebuie să depună datele de identificare ale reprezentantului legal și ale societății, să indice regiunea de dezvoltare unde se află sediul social, numărul de salariați și cifra de afaceri la data de 31.12.2019, ce tip de operator economic este, care au fost codurile CAEN afectate, ce venituri a avut în lunile ianuarie, februarie, martie 2020 și care este motivul pentru care solicită emiterea certificatului. De asemenea, foarte important este ca solicitantul să depună o declarație pe proprie răspundere prin care să-și asume că toate informațiile furnizate sunt reale și respectă legislația, pe care să o semneze electronic. În cazul în care solicitantul certificatului pentru situații de urgență nu deține semnătură electronică, acesta poate semna olograf, urmând ca documentele ce urmează a fi încărcate în platformă să fie semnate electronic de către împuternicitul desemnat în acest sens.

În cât timp se obține?

Practic, din experiența primei zile de lucru cu platforma unde depui documentația în vederea obtinerii unui certificat pentru situații de urgență putem spune că o aplicație odată deschisă durează puțin până la validarea ei, important fiind ca operatorul să înregistreze datele corect. Odată încărcate informațiile necesare și validată cererea, certificatul se eliberează automat de către sistem. Mai complicat poate fi strângerea tuturor informațiilor necesare aplicării pe platformă, aici durata procedurii depinzând foarte mult de rapiditatea cu care primim aceste informații de la cei care doresc sa obțină un certificat pentru situații de urgență. Trebuie înțeles că procedura nu constă, ca timp, doar în aplicarea pe platformă, ci și în etapa anterioară, care presupune culegerea datelor necesare.

În cele 24 de ore de funcținare a platformei au fost solicitate peste 4500 de certificate iar statistica se schimbă de la o ora la alta. O parte dintre solicitări nu au fost validate, printre motivele revocării, majoritar este cel că semnătură electronică este invalidă. 

Putem aprecia că platforma pentru obținerea CSU, cel puțin până în acest moment a funcționat cu succes. Acum cand am aflat că starea de urgență va fi prelungită cu o lună ne așteptăm ca toți cei care au nevoie de CSU să aibă timp să-l solicite și să-l obțină, astfel încât să poată beneficia de efectele acestuia. 

Care sunt categoriile de beneficiari? Din ce domenii de activitate?

Paleta celor care suferă de efectele pandemiei este extrem de largă, dar în mod evident vor solicita certificate de urgență, firmele direct afectate de criza Covid -19, cum ar fi turismul, HoReCa ori transporturile. Însă poate beneficia orice operator economic a cărui activitate a fost afectată de restrângerile impuse de autorități și a înregistrat reducerea încasărilor sau veniturilor în luna martie 2020, cu minim 25% față de perioada ianuarie-februarie 2020. De asemenea, pot solicita certificat pentru situații de urgență și operatorii economici a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial din cauza Covid -19. 

Când pot fi obținute certificatele de urgență? 

Certificatele pentru situații de urgență pot fi solicitate și obținute exclusiv pe perioada existenței stării de urgență. 

Dacă e necesar în relația cu diferite entități, este suficient unul singur?

Da, este suficient un singur certificat pentru situații de urgență, de altfel O.U.G. 29/2020 prevede că o entitate poate obține doar un singur certificat, fie galben, fie albastru.

Ștefan Boboc este avocat cu o experiență de 20 de ani, specializat în drept comercial și drept penal. Este managing partner la Societatea de Avocați Boboc & Asociații, care a dezvoltat proiectul certificate-urgenta.ro

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan: România a obținut o sumă istorică de fonduri UE pentru că Președintele și Guvernul au vorbit pe o singură voce

Published

on

© Facebook/ Siegfried Muresan

România a obținut o sumă istorică de bani de la UE și se bucură de credibilitate la nivel european datorită Președintelui și Guvernului care vorbesc pe o singură voce, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al Partidului Popular European, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro

Siegfried Mureșan, în calitate de responsabil de negocierile bugetare cu privire la rezoluția Parlamentului European ca răspuns la acordul Consiliului European pe Bugetul Multianual al UE 2021 – 2027 și Pachetul de Redresare, a vorbit despre prioritățile popularilor europeni în raport cu acest subiect, precum și despre șansa de dezvoltare pe care o are România după ce a obținut o alocare de aproape 80 miliarde de euro pentru următorul exercițiu financiar. 

 

Amintim că cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU- NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Tot marți dimineață, președintele Klaus Iohannis a anunțat, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

În acest context, Siegfired Mureșan a subliniat că România a obținut acum o sumă istoric de mare de fonduri europene pentru următorii ani datorită faptului că „Guvernul, miniștrii de resort, prim-ministrul și președintele au vorbit pe aceeași limbă, au tras în aceeași direcție”.

„Nu a mai existat situație în care președintele să dea o direcție oficială a statului român și miniștrii Guvernului, cum se întâmpla în timpul guvernării PSD, să vorbească pe persoană fizică, pe cont propriu, în afara liniei oficiale date acesta”, a adăugat acesta.

Mai mult, spune Mureșan, „datorită credibilității României în momentul de față, pe plan european, am obținut un rezultat foarte bun”. Prin urmare, „trebuie să absorbim acești bani, să îi punem la lucru”, dar pentru acest lucru „avem nevoie de o corelare între politica noastră la nivel european, la nivel național și la nivel local”, ceea ce înseamnă că primarii, Guvernul și nivelul european de reprezentare trebuie să aibă aceleași interese pentru ca lucrurile să nu se blocheze. 

De exemplu, menționează vicepreședintele PPE, în ultimii ani de zile, fondurile europene au venit acolo unde au existat președinți de consilii județene și primari competenți” datorită cărora „fața orașelor și a județelor s-a schimbat, lucrurile îmbunătățind-se foarte multe. Cu toate acestea, atenționează politicianul de la Bruxelles, au existat blocaje la marile proiecte de infrastructură, de investiții, amintind că „trei guverne PSD au depus un singur mare proiect de investiții la Bruxelles și anume, podul peste Dunăre de la Brăila”.

Siegfried Mureșan subliniază că „Uniunea Europeană ajută România acum mai mult decât oricând” prin aceste fonduri care sunt „mai multe decât am primit oricând in ultimii ani”, iar ajutorul este unul imediat, în contextul pandemiei de coronavirus, cât și pe termen lung, pe următorii șapte ani. În acest context, în care se pune accentul foarte mult pe solidaritate și unitate, România are datoria „de a se dezvolta bine” pentru a contribui la dezvoltarea Uniunii Europene în ansamblu. 

În ceea ce privește rezoluția Parlamentului European care vizează începerea negocierilor finale dintre Consiliu și Parlament pe bugetul UE pe următorii 7 ani, Siegried Mureșan, în calitate de coordonator privind redactarea documentului din partea grupului PPE, precizează că rezoluția „este foarte importantă fiindcă va fi adoptată cu majoritate largă și transmite un mesaj foarte puternic Consiliului”, pe care eurodeputații îl susțin în raport cu munca depusă pentru anvelopele naționale, însă își doresc creșterea bugetului la unele programe europene.

Din perspectiva grupului PPE, dar nu numai, Siegfried Mureșan menționează că alocări bugetare financiare sunt necesare pentru Programul Erasmus+, Programul European de Sănătate sau politica de migrație și azil, în special partea de securitate a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

De altfel, în ceea ce privește Programul European de Sănătate, vicepreședintele PPE susține că o alocare financiară mai mare ar fi în interesul României, cu precădere în contextul crizei sanitare generate de COVID-19 care a exacerbat neajunsurile sistemului național de sănătate.

„Este în interesul României. România este țara europeană care acordă cele mai puține fonduri europene pe cap de locuitor pentru sănătate. Așa a fost in ultimii ani și finanțarea sistemului medical este una din principalele sale probleme. Cu cât vom avea un fond de sănătate mai mare, cu atât este mai bine și pentru România. Bani din care vor putea fi construite spitale dacă e nevoie, modernizate spitalele existente, fiindcă am văzut acum pe durata pandemiei că se poate oricând să vină un al doilea val. Pentru a putea avea grijă de toate persoanele infectate avem nevoie de capacități mari în spitale și avem nevoie de capacități mari și pentru a evita intrarea într-o nouă perioadă de carantină. Dacă capacitățile in spitale sunt mici, oricând virusul se răspândește un pic, va trebui să reintram in carantină, căci dacă nu, spitalele ar fi suprasolicitate. De aceea, acest fond de sănătate este atât de important”, a explicat Siegfried Mureșan.

În ceea ce privește banii pentru protecția frontierelor externe ale UE, „o altă prioritate a grupul Partidului Popular European, acceptată de Parlamentul European”, eurodeputatul PNL a precizat că grupul din care face parte cere creșterea bugetului pentru că „un control bun al frontierei externe a UE înseamnă că putem tri în siguranță și ne putem mișsca liberi în interiorul UE, fără controale la frontierele interne dintre statele membre.

„Vedem că în vecinătatea noastră nu toate țările sunt sigure, nu toate țările sunt stabile. Vedem provocări din partea Turciei la adresa Ciprului, presiuni imigraționiste câteodată pe granița dintre Turcia și Grecia. Trebuie să întărim controlul frontierei externe a UE”, a mai explicat Siegfried Mureșan.

Ca atare, spune acesta, „poziția existentă de negociere între Parlament și Consiliu este una firească, intrăm într-o rundă finală de negocieri, la capătul căreia sunt sigur că vom adopta un buget bun pentru UE, per ansamblu, și repet, bun și pentru România, căci tot ceea ce s-a obținut pentru România până acum e bun obținut”.

 

Continue Reading

INTERVIURI

Președintele Parlamentului European, despre aderarea României la Schengen: “Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Parlamentului European a afirmat luni că este în interesul tuturor statelor membre și al instituțiilor UE ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue și ca toată Europa să poată beneficia de spațiul de liberă circulație.

“Cred că este interesul tuturor că acest proces să continue. După cum știți, sunt diferiți pași care trebuie îndepliniți și diferite evaluări care trebuie făcute constant. Desigur, sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European”, a spus David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

“Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli, răspunzând astfel unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Parlamentului European David Sassoli: Vom copleși cu datorii viitoarele generații. Dacă răspunsul UE nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Măsurile ce urmează a fi decise de statele membre și instituțiile UE pentru redresarea economică post-pandemie a Europei vor copleși cu datorii viitoarele generații, a avertizat luni președintele Parlamentului European, David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

Șeful co-legislativului european a solicitat statelor membre să asculte și să ia în considerare poziția exprimată de Parlamentul European, subliniind că “dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor“.

“Toată lumea depune eforturile sale maxime pentru a ajunge la un acord. Nu cred că avea sens să discutăm dacă nu aveam încredere unul în celălalt, că putem face acest lucru și cu putem ajunge la un rezultat bun. Însă, nimic nu poate fi luat de la sine. Cu siguranță, am încredere că vom ajunge la un rezultat pozitiv în cadrul acestui proces pentru că este în interesul tuturor. În mod special, dacă solicitările Parlamentului sunt ascultate, atunci cred că lucrurile ar fi mai ușoare”, a spus Sassoli, în interviul acordat pentru Konbini.com (Franța), T-online.de (Germania), TheJournal.ie (Irlanda), Open.online (Italia), CaleaEuropeană.ro (România) și HuffingtonPost.es (Spania).

Citiți și Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Președintele Parlamentului European urmează să poarte miercuri discuții cu cancelarul german Angela Merkel, în contextul în care aceasta prezintă în plenul de la Bruxelles prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, Sassoli va participa la prima rundă de negocieri inter-instituționale alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și cancelarul Angela Merkel în calitate de reprezentant al președinției rotative a Consiliului UE.

El a mai spus că este neclar cât timp vor dura aceste negocieri, mai ales în condițiile în care Comisia Europeană, Germania și Franța fac presiuni pentru un acord rapid asupra planului gigantic de 1.850 de miliarde de euro. Cu toate acestea, David Sassoli a spus că va reitera poziția Parlamentului European.

“Nu putem merge cu spatele, nu putem pune la îndoială sumele stabilite de planul Comisiei, trebuie să avem un calendar adecvat care să includă data exactă când resursele proprii vor intra în vigoare. Cu privire la CFM, vrem să discutăm câteva linii bugetare cu care nu suntem mulțumiți și mă refer la liniile bugetare privind cultura, Erasmus și cercetarea. Nu putem tăia bani în ce-i privește pe tineri, dacă vrem ca tinerii să fie viitorul Europei (…) Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor (…) Dacă vom intra în datorii, dar nu oferim nimic care să construiască un viitor pentru generațiile tinere, atunci vom fura resurse de la generațiile tinere“, a avertizat președintele PE.

“Nu este suficient să ajungă la un acord în Consiliu pe instrumentul de redresare și pe bugetul multianual. Trebuie să vină în Parlament cu ele. Cred că este o idee bună să asculte Parlamentul. Cu cât ascultă mai mult Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să ajungă să ajungă la soluții. Cred că urmează săptămâni intense înaintea noastră. Vom lucra din greu și cred că Comisia a arătat că are abilități bune de ascultare. Ei vor să activeze articolul 324 din Tratat. Acest lucru transmite un semnal bun, de a începe dezbateri între instituții care să conducă la un rezultat bun. Cu cât vor asculta mai mult ce spune Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să găsim soluții“, a completat el.

Înaintea prezentării de către Germania a priorităților sale la cârma UE, David Sassoli a apreciat că ambițiile președinției semestriale germane sunt în deplin acord cu solicitările Parlamentului European. 

“Avem nevoie de o Europă care relansează toate economiile statelor membre și avem nevoie ca cetățenii să fie într-o poziție în care să poată ieși din această situație teribilă”, a afirmat acesta.

Pe de altă parte, David Sassoli a făcut un apel către președinția germană și către instituțiile UE să reducă diferențele dintre Nord și Sud.

“Am spus de multe ori că Europa va fi mai unită atunci când va reduce diferențele dintre Nord și Sud. (…) Dacă președinția germană și instituțiile UE acționează către această viziune, cred că vom putea spune că am atins obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul lunii martie, când toată lumea a înțeles că fie Uniunea Europeană va fi întărită, fie se va prăbuși. Trebuie să continuăm să ne consolidăm Uniunea. În termeni practici, asta înseamnă să dăm Uniunii Europene noi instrumente. Putem aborda provocări globale numai dacă dăm Uniunii Europene noi puteri. De aceea, un proces de care nu am uitat și care va fi relansat de o manieră mai intensă este Conferința privind Viitorul Europei”, a mai precizat el.

De asemenea, David Sassoli a subliniat că este nevoie de o Europă mai independentă, mai rezilientă și mai autonomă în fața efectelor crizelor. “Dar pentru a face asta, trebuie să avem punctul nostru de vedere propriu. Trebuie să aducem înapoi în Europa mare parte din producția pe care am delegat-o altora. Pentru a face asta trebuie să reflectăm la cum putem fi un jucător pe scena internațională”, a mai spus el.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Președintele Parlamentului European a mai subliniat că este în interesul tuturor ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue, întrebat fiind de contextul unei posibile aderări a Bulgariei, României și Croației la spațiul de liberă circulație

Sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European. (…) Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending