Connect with us

ALDE

Interviu cu europarlamentarul Mircea Diaconu (ALDE): Identitatea națională este o formă de patriotism absolut obligatorie, dar nu trebuie transformată în naționalism toxic

Published

on

Europarlamentarul Mircea Diaconu (ALDE) a declarat într-un interviu pentru Calea Europeană că în următorul Cadru Financiar Multianual României i s-au alocat 800 de milioane de euro, dar trebuie să fie capabilă să le atragă.

Deputatul european vorbit despre conferința la nivel înalt care s-a desfășurat pe 26 iuni în Parlament, „Patrimoniul Cultural în Europa: legătura dintre trecut și viitor”: „Această conferință este ceva neobișnuit în Parlamentul European, cu muzică, cu reprezentanții artistice, cu speakeri de la conducerea Parlamentului și a Comisiei. După această conferință trebuie să vedem, ea e doar o luare de temperatură a Anului European al Patrimoniului Cultural care se petrece în toate statele membre. Am fost în șapte sau opt state care m-au invitat la diverse conferințe. Când am gândit acest proiect am gândit exact nivelul acesta, ca un fel de muzeu viu, la 100 de ani o dată, în care fiecare stat-națiune își așează ce crede că este reprezentativ, și ce te definește. Sigur că identitatea națională este o formă de patriotism absolut obligatorie și că nu trebuie să o transformi nicio clipă în naționalism toxic. Sigur, acest lucru, ca o expoziție, oferă șansa de a fi văzut de toți ceilați și de a plimba toate aceste valori între noi și de a conștientiza fiecare despre celălalt. Aceasta este ecuația.”

Acesta a insistat asupra nevoii de coeziune la nivel național: „Din 2019 când România va prelua președinția Consiliului UE, rândul este al nostru, țara noastră trebuie să își asume aceste politici. Pentru un viitor puternic lucrurile trebuie decise, bătute în cuie. Sper că România va prelua acest subiect și să îl ducă mai departe.”

Citiți și Europarlamentarul Mircea Diaconu (ALDE) va participa la conferința “Patrimoniul Cultural în Europa: legătura dintre trecut și viitor” ce va avea loc pe 26 iunie la Parlamentul European

Europarlamentarul Mircea Diaconu a vorbit și despre proiecte derulate în prezent: „Am derulat mai multe proiecte, dar la unul dintre demersuri țin enorm, mi se pare că este o propunere de Centenar, un fel de știință de sine de care națiunea noastră are nevoie mai mult decât oricând. Diluarea a tot ce e în jurul nostrum, chiar a conștiinței despre noi înșine. Trebuie așezate valorile. Citez din Iorga: „Ne trebuie conștiința de sine a națiunii”, adică un concept, așa cum a fost lansată latinitatea de Școala Ardeleană în urmă cu peste 100 de ani, care a produs modernizarea României, a cultivat-o, a fost motorul României, așa trebuie să contruim un concept de tipul asta care să fie motor și de unire, și de eficiență, și de dezvoltare în România. În pofida faptului că avem resurse uriașe, suntem într-o rupere continuă a tot ceea ce suntem sau ce vrem să facem. Trebuie gândit acest mecanism de tip universitar, academic, științific, prin asociații, cu un buget integrat, cu o organizare la nivel de țară, care poate lua bani din fonduri structurale. Putem face o autostradă culturală sau indentitară, așa o văd.”

„România are alocați deja în jur de 800 de milioane de euro alocate pentru cultură, problema este să îi luăm. Încerc să spun că oriunde merg în țară, cu orice stau de vorbă, spun peste tot să se facă proiecte mari pentru că aceeași muncă va duce la mai mult. Să facă proiecte zonale, regionale. A căzut zidul cetății Sighișoara și nu prea s-a mișcat nimeni. Până când nu se vor comporta ca o cetate nu vor izbuti nimic. Ca o cetate, uniți-vă, asociați-vă, rezolvați lucrurile astea între voi”, a mai spus acesta, referindu-se la banii alocați în următorul CFM pentru cultură.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. nacele

    July 5, 2018 at 12:16 pm

    Bravo.Felicitari

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele Klaus Iohannis cere prelungirea programului de vot după ora 21:00, criticând faptul că foarte mulți români din Diaspora nu își pot exercita dreptul la vot

Published

on

Președintele Klaus Iohannis consideră că este inadmisibil ca, din cauza incompetenței actualei guvernări și a intenției vădite de a bloca cetățenii să voteze, foarte mulți români din Diaspora să nu își poată exercita dreptul la vot, informează un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Modul dezastruos în care autoritățile au gestionat procesul electoral în secțiile de votare de peste hotare atrage riscul ca numeroși cetățeni din Diaspora să fie în imposibilitatea de a-și exprima opțiunea până la ora 21.00, când se închid oficial urnele.

Președintele României atenționează că buna organizare a desfășurării alegerilor și respectarea dreptului constituțional de vot constituie obligații legale ale autorităților române responsabile.

În acest sens, Președintele Klaus Iohannis solicită Guvernului României și Biroului Electoral Central să identifice de urgență măsurile care se impun pentru a le permite tuturor românilor să își exercite dreptul fundamental de a vota.

Președintele României cere autorităților să dea dovadă de maximă responsabilitate și să asigure toate condițiile, inclusiv prelungirea programului de vot după ora 21.00, astfel încât cetățenii români care așteaptă în fața secțiilor să poată vota.

Continue Reading

ALDE

Uniunea Europeană dublează bugetul pentru cultură în viitorul CFM 2021-2027. Europarlamentarul Mircea Diaconu (ALDE): Factorii de decizie au înțeles nevoia de a așeza cultura acolo unde îi este locul, pe agenda de priorități a UE

Published

on

Parlamentul European a adoptat astăzi, la Strasbourg, cu 501 voturi pentru, 51 împotrivă și 42 abțineri, un raport privind organizarea programului Europa Creativă în perioada 2021–2027, documentul stabilind o creștere considerabilă a bugetului alocat de Uniunea Europeană sprijinirii domeniilor creative, culturii și audiovizualului.

În afară de continuarea principalelor linii de sprijin pentru sectorul audiovizual și pentru cel cultural, programul va adăuga, în perioada menționată, o componentă specifică pentru domeniul muzical și va consolida sprijinul pentru patrimoniu cultural, arhitectură, piața de carte și sectorul de publicare și tipărire. Totodată, prin măsurile adoptate de europarlamentari se propun acțiuni consecvente în domeniul audiovizual și un premiu european pentru activitate teatrală.

Solicitarea lui Mircea Diaconu 

În calitate de raportor alternativ din partea grupului liberalilor din cadrul Parlamentului European, europarlamentarul Mircea Diaconu (ALDE), vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, le-a cerut colegilor săi deputați să voteze în favoarea propunerii de consolidare și dezvoltare, inclusiv prin dublarea bugetului, a programului Europa Creativă în perioada 2021-2027.

Votul favorabil de astăzi este unul de încredere, de recunoaștere a avantajelor pe care le aduce un sector cultural puternic, de la cele economice și până la cele sociale și de coeziune. Este un vot de încredere care vine și ca urmare a celei mai extinse și eficiente campanii de promovare a culturii la nivelul Uniunii Europene în 2018, Anul European al Patrimoniului Cultural”, a arătat eurodeputatul Mircea Diaconu.

Europarlamentarul Mircea Diaconu a insistat, în raportul său, asupra activităților și măsurilor care fac parte din așa zisa moștenire a Anului European al Patrimoniului, accentuând nevoia unui sprijin sporit pentru sectorul artizanatului și meșteșugurilor, aflat pe cale de dispariție în cea mai mare parte a Europei.

”Am ținut să readuc aminte deputaților, cetățenilor Europei, că meșteșugarii nu sunt doar un element viu de patrimoniu, iar meseriile artizanale, pe de altă parte, sunt esențiale în restaurarea și conservarea patrimoniului cultural european”, a completat eurodeputatul român. 

”Am avut oportunitatea, pe parcursul mandatului meu de eurodeputat, de a face câteva lucruri concrete pentru domeniul meu de suflet, cultura: de la ridicarea pragului de finanțare UE pentru proiectele de restaurare a patrimoniului cultural și până la asigurarea accesului egal al operatorilor culturali din toate statele membre la mecanismul de garantare al programului Europa Creativă. Pentru mine, însă, cel mai mare succes îl constituie faptul că factorii de decizie au înțeles nevoia de a așeza cultura acolo unde îi este locul, și anume pe agenda de priorități a Uniunii Europene”, a conchis Mircea Diaconu, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură.

Continue Reading

ALDE

Parlamentul European votează marți acordul negociat de eurodeputatul Norica Nicolai (ALDE) privind prevenirea pescuitului nereglementat în marea liberă din zona centrală a Oceanului Arctic

Published

on

Parlamentul European votează marți un acord important privind pescuitul în zona centrală a Oceanului Arctic, un raport negociat în numele co-legislativului european de eurodeputatul Norica Nicolai (ALDE) și care prevede cercetarea biodiversității și a ecosistemului din această zonă și combaterea și prevenirea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

Într-o declarație remisă pentru CaleaEuropeană.ro, Nicolai precizează că ”acest acord oferă posibilitatea pescuitului în scop științific în această zonă se înscriere în obiectivul trasat de Parlamentul European, acela de a obține un moratoriu privind pescuitul comercial”.

Totodată, eurodeputatul român a felicitat ”Comisia Europeană pentru faptul că a ținut cont de recomandările și obiectivele trasate de Parlamentul European în textul rezoluției din 16 martie 2017 și a reușit să negocieze un acord privind zona centrală a Oceanului Arctic cu două obiective majore: cercetarea biodiversității și a ecosistemului din această zonă și combaterea și prevenirea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN)”.

Redăm integral conținutul declarației transmise:

”După cum bine știm, Comisia Europeană – DG MARE, este vocea Uniunii Europene și a tuturor statelor membre în negocierea de acorduri internaționale în domeniul pescuitului. În acest sens, prezentul acord privind zona centrală a Oceanului Arctic este negociat în numele tuturor statelor membre UE și în deplin acord cu obiectivele Politicii Comune în domeniul Pescuitului (PCP).

Am subliniat și am felicitat Comisia Europeană pentru faptul că a ținut cont de recomandările și obiectivele trasate de Parlamentul European în textul rezoluției din 16 martie 2017 și a reușit să negocieze un acord privind zona centrală a Oceanului Arctic cu două obiective majore: cercetarea biodiversității și a ecosistemului din această zonă și combaterea și prevenirea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

Faptul că acest acord oferă posibilitatea pescuitului în scop științific în această zonă se înscriere în obiectivul trasat de Parlamentul European, acela de a obține un moratoriu privind pescuitul comercial. Desigur, poate că ne-am fi dorit ca această zonă să rămână total neexploatată, dar un astfel de obiectiv ar fi fost unul nerealist și ar fi însemnat ori să nu avem nici un acord între state, ori să poziționăm UE în afara acestuia. În acest context, am considerat că implicarea UE prin DG MARE și supravegherea modului în care acest acord este pus în practică – prin acordarea de licențe pentru pescuitul științific, prin aplicarea principiului abordării precaute și prin lupta activă din partea tuturor semnatarilor împotriva pescuitului INN, sunt pași importanți în a ne asigura că această zonă nu devine supra-exploatată, scăpată de sub control, în care statele acordă licențe fără o abordare sustenabilă iar pescuitul comercial haotic distruge stocurile în încercarea de a face profit.

Exploatarea sustenabilă a stocurilor de pește din zona centrală a Oceanului Arctic este un aspect important pentru toate statele membre, chiar și pentru cele care nu sunt riverane acestei zone deoarece aceste stocuri sunt integrate cu alte aspecte ale biodiversității marine și sunt un bun al nostru, al tuturor oamenilor. Dacă vrem ca UE să continue să lupte pentru o exploatare sustenabilă a acestor stocuri de pește, atunci este nevoie de acest acord în care să fie implicate toate statele interesate și cu capacitate de exploatare a acestor stocuri, precum Canada, Republica Populară Chineză, Regatul Danemarcei în ceea ce privește Insulele Feroe și Groenlanda, Islanda, Japonia, Republica Coreea, Regatul Norvegiei, Federația Rusă, Statele Unite ale Americii. Prin semnarea unui acord împreună cu toate aceste state, și în numele tuturor statelor membre, Uniunea Europeană, exprimă dorința noastră de a conserva aceste specii de pește pentru viitorul nostru, al tuturor”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending