Connect with us

GENERAL

Premiera pe Calea Europeana. Primul interviu online, realizat cu europarlamentarul Petru Luhan

Published

on

1. Care sunt prioritatile primului dumneavoastra
mandat de europarlamentar?
In calitate de membru titular in Comisia pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European am ca scop prioritar simplificarea procedurilor de alocare a fondurilor europene. A doua Comisie in care activez este cea pentru Libertăţi Civile, Justiţie si Afaceri Interne. Priorităţile mele in cadrul acestei comisii sunt legate de gestionarea frontierei externe a UE. România are peste 2070 km de frontiera terestra  si odată cu intrarea in Schengen, in 2011, aceasta frontiera va deveni frontiera de est a Uniunii Europene. Rolul României va creste atunci considerabil pentru ca noi vom fi responsabili cu paza si administrarea graniţei europene de est.  A treia prioritate a mandatului meu este derularea de campanii de informare a cetăţenilor pe teme europene de interes.
2. Cum se pot implica europarlamentarii romani in
deciziile luate la nivelul UE? Dar in desemnarea comisarului european al Romaniei?
Odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona Parlamentul European devine co-legislator alături de Consiliu. Parlamentarii romani, alături de ceilalţi europarlamentari,  vor decide aşadar asupra legislaţiei europene.
Desemnarea comisarilor este atributul exclusiv al Preşedintelui Comisiei Europene . Singurul lucru pe care il fac europarlamentarii este sa ii audieze pe comisarii desemnaţi de Preşedintele Barroso, consultare cu drept de veto. Rolul audierilor in Parlament este foarte important, dincolo de aura politica a fiecărui candidat, sunt testate capacitatile profesionale ale viitorilor comisari. In legislatura trecuta s-a înregistrat chiar o premiera in domeniul instituţional comunitar: respingerea de către o comisie a Parlamentului European a candidatului propus pentru ocuparea unui loc in viitoarea Comisie Europeana. Comisia pentru Libertati Civile din Parlamentul European a votat împotriva candidaturii italianului Rocco Buttiglione pentru ocuparea postului de comisar european in domeniul Justiţiei, Securităţii si Libertăţii.
Rocco Buttiglione, un conservator si romano-catolic devotat, a susţinut, in timpul audierii sale, ca homosexualitatea este un păcat iar rolul femeilor este de a avea copii si de a fi protejate de soţii lor.
Dupa votul in Comisie, Parlamentul va vota in decembrie pentru investirea Colegiului Comisarilor.
3. Care vor fi principalele castiguri si puteri ale PE dupa intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona?
Parlamentul European va avea puteri sporite in domeniul adoptarii legislatiei si a bugetului. Parlamentul European va deveni un legiuitor aflat pe picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislaţia comunitara iar noua procedura bugetara va asigura paritate deplina intre Parlament si Consiliu in aprobarea bugetului general  si a cadrului financiar multianual. Nu este puţin lucru faptul ca Parlamentul European s-a luptat şi a reuşit in timp să îşi facă loc în procesul decizional al UE. De la o simplă adunare consultativă, după intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul  va avea putere de co-decizie, egal cu guvernele statelor membre, pe cele mai multe dintre domenii.
4. Cand credeti ca UE va avea noul tratat functional?
Preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, a semnat Tratatul de la Lisabona luna aceasta, pe 3 noiembrie, ceea ce înseamnă ca ultimul obstacol in adoptarea legii fundamentale a Uniunii a fost îndepărtat. După cum a anunţat Preşedintele Comisiei Europene, tratatul va intra in vigoare la 1  decembrie sau cel târziu in ianuarie.
5.UE este preocupata de eliminarea vizelor de catre SUA pentru
cetatenii comunitari. Romanii inca au nevoie de vize. Cum
vedeti solutionata aceasta problema, pe care Romania se pare
ca nu o poate gestiona in relatia bilaterala cu SUA. Cum ne
poate ajuta UE?
Ma bucur ca ajungem sa discutam despre acest subiect pentru ca tocmai am participat la o delegatie a Parlamentului European la Washington si am avut ocazia sa abordez aceasta tema in discutia cu administratia americana.
Uniunea Europeana ne sprijina in acest demers dar foarte multe depind de noi. Trebuie sa intelegem ca legea in vigoare nu permite Congresului american sa scuteasca de vize toate tarile europene dintr-o data, nu e posibila o scutire de vize “in bloc”. Desi nu ne convine, trebuie sa acceptam acest lucru si sa respectam legislatia americana asa cum si noi le cerem sa ne respecte legile. Ei studiaza fiecare tara in parte si decid in fiecare caz ce sa faca. Pe de o parte este un dezavantaj pentru ca impreuna cu alte tari putem face un lobby mai puternic sa intram toti impreuna in programul de scutire al vizelor – asa numitul Program Visa Waiver – dar este si un avantaj pentru ca astfel nu depindem de eventualele esecuri ale tarilor vecine. In acest moment negocierile cu guvernul american sunt destul de avansate, s-a facut foarte mult lobby in ultimul an si cred ca daca continuam in felul acesta nu va mai trece mult timp pana cand cetatenii romani vor putea calatori fara viza in Statele Unite.
6.In 2011 ne-am propus sa aderam la Acordul Schengen. Suntem
pregatiti? Ce spun evaluarile expertilor?
Romania si-a propus sa adere la spatiul Schengen in martie 2011. Pentru a fi acceptati in spatiul Schengen trebuie sa fim evaluati la sase capitole principale: cooperare politieneasca, protectia datelor personale, regimul de acordare al vizelor, situatia frontierelor maritime, aeriene si terestre. Noi am fost deja evaluati la primele patru capitole si am primit recomandari foarte bune, ultima evaluare a avut loc in septembrie anul acesta la capitolul frontiere maritime si Romania a fost chiar apreciata si prezentata ca si exemplu de buna practica. Mai trebuie sa trecem doua evaluari – cea pe frontiere aeriene, care va avea loc chiar in luna aceasta si cea pe frontiere terestre la care trebuie sa ne prezentam in martie 2010. Am avut la Bruxelles sedinte cu expertii pe zona Schengen si am analizat impreuna ce probleme ar putea sa apara la urmatoarele evaluari si va asigur ca facem tot posibilul sa le rezolvam la timp astfel incat sa ne respectam obiectivul declarat si anume intrarea in zona Schengen in martie 2011.
7. La aproape trei ani de la aderare, romanii sunt considerati si
de multe ori chiar sunt tratati ca cetateni comunitari de
mana a doua. Ce trebuie sa stie romanii atunci cand le sunt
incalcate drepturile in EU?
Aceasta este o problema majora la noi, intr-adevar am constatat ca in foarte multe domenii compatriotii nostri nu isi cunosc drepturile. Tocmai de aceea intentionez sa organizez mai multe sesiuni de informare in zona noastra pe diferite teme europene. In scurta vreme voi organiza doua sesiuni de informare pentru elevi, studenti si profesori in legatura cu fondurile europene disponibile pentru educatie si formare profesionala. Am invitat deja experti de la Bucuresti in programe europene si cabinetul meu va redacta o brosura de prezentare a diferitelor fonduri europene de care pot beneficia tinerii. In faza a doua, campania de informare va include si activitati dedicate diferitelor categorii socio-profesionale si nu-i voi uita nici pe cei de varsta a treia pentru care pregatesc ceva special. Informarea cetatenilor este una din prioritatile mandatului meu si sper sa primesc cat mai multe intrebari si solicitari din partea dumneavoastra pentru ca ma bucur de cate ori vad interesul oamenilor pentru munca mea in Parlamentul European si pentru temele europene.
8. Fara Dezvoltare Regionala (Descentralizare, Administratie, Investitii), sansele Romaniei de a atinge nivelul de bunastare al statelor occidentale sunt iluzorii. Ca parlamentar european, ce proiecte, ce solutii
aveti?
Deviza mea este – Europa Unita trebuie sa fie o Europa a regiunilor. Este nevoie de stimularea si elaborarea de programe de subventionare a industriilor cu potential: agricultura, turism, idustria constructoare de masini.
Descentralizarea este o conditie obligatorie in viitorul apropiat. Prin aceasta calitatea serviciilor publice catre cetateni va creste semnificativ. Romania trebuie sa dea dovada de curaj in acest sens. Aceasta include automat si restructurare din punct de vedere administrativ, dar si alocarea resurselor necesare. Sistemul de colectare a taxelor si impozitelor ar trebui in mod corespunzator sa fie adaptat noii structuri administrative. Principiul de baza al fiscalitatii romanesti ar trebui sa fie “mai multi bani in buzunarele investitorilor si consumatorilor” pentru ca acestia sa decida cum sa-si foloseasca veniturilie. De mentionat in acest context este faptul ca investitorul avand mai multe mijloace financiare la dispozitie vor crea valoare atat pentru cetateni/angajati dar si pentru stat, iar statul va beneficia de mai mult “good will” prin surplusul de creativitate in economie bazat pe resursele financiare care ii raman in plus.
Prima mea prioritate in acest sens ca europarlamentar este de a obtine cofinantare 95%-100% in loc de actualmente 50%80% pentru unele instrumente financiare care le stau la dispozitie autoritatilor publice nationale si locale, dar si beneficiarilor din domeniul privat, respectiv IMM-uri, ONG-uri, Asociatii, etc.
O a doua initiativa a mea personala este de a facilita parteneriate bi- si multilaterale intre regiuni (administratii, firme private) din Romania si din alte tari EU cu potential si marimi asemantoare. Am inceput deja demersuri in acest sens cu regiuni din Belgia si Germnaia, dar mai am deschis discutii si cu altele din Italia, Suedia si Polonia.
A treia actiune concreta ar fi proiectul “Noua Guvernare” la care lucrez impreuna cu reprezentanti ai Regiunilor Mayenne (Franta) si Schwaben (Germania), care vizeaza “Optimizarea functionarii adminitratiei regionale”.
Intrebarea cheie este “Cum sa fie elaborate concepte optime de functionare mai ales prin implicarea sectorului privat regional in procesul de (co)finantare publica?”
Descentralizarea trebuie sa aiba loc cat se poate de curand, acest act reprezentand un pas important in ceea ce priveste ridicarea nivelului de bunastare a cetatenilor si evident adaptarea acestuia la nivelul occidental.
9. IMM-urile au fost grav afectate de criza economica, in buna
parte si din cauza statului roman, prin politicile sale
fiscale. La nivelul UE, care este abordarea in acest
caz?
Personal consider ca o economie sanatoasa este alcatuita din intreprinderi mijlocii caci acestea cumuleaza competitivitate, sunt mai stabile, implica mai putin risc. Consider ca in Romania este nevoie de solutii pentru ca statul sa preia o parte din credite. In alte tari ale UE exista proiecte concrete de finantare si subventii sectoriale care faciliteaza accesul la capital pentru IMM-uri.
In principiu avem nevoie de programe de subventionare pt industriile prioritare cu potential sporit de creare valoare pt. Economia romaneasca, apoi consider utile fonduri de garantare din partea statului pt. Facilitarea creditelor pt. Investitii si nu in ultimul rand cred ca ar trebui organizate campanii mai intensive de  informare a potentialilor beneficiari eligibili cu privire la fondurile europene de care acestia post dispune coroborat chiar cu sustinerea costurilor pt. Elaborare proiecte. In acest fel vom stimula realizarea mai multor investitii  injectarea de mai mult capital in economia romaneasca  si nu in ultimul rand obtinerea de coeziune economica, sociala si teritoriala, care reprezinta si un obiectiv al UE.
Tarile UE au stabilit programe concrete de subventionare, intervin in cazuri speciale, mai ales in domeniul financiar bancar si sprijina combaterea somajului cu masuri adecvate.
10. Criza pare ca nu se termina in Romania, desi in unele state
UE semnele redresarii au inceput sa apara. Ce sanse are
Romania sa iasa din criza si cum este conectata la solutiile
adoptate la nivel european?
Sa nu asteptam sa iesim din criza de azi pe maine in toate domeniile economice. Acest lucru ar reprezenta o perceptie si intelegere gresita a ceea ce inseamna criza si combaterea ei in sine.
Prima conditie pt functionarea economiei este aceea de a schimba comportamentul investitorilor si consumatorilor respectiv reducerea sau chiar eliminarea schepticismului acestora.
A doua conditie este simplificarea accesului la capital. Costurile de capital sunt nesustenabile in momentul de fata odata din cauza dobanzii foarte mari si apoi din cauza consumului respectiv incasarilor scazute. Sistemul bancar reprezinta motorul unei economii. Capitalul trebuie rulat pt a crea valoare.
Romania trebuie sa continuie elaborarea de masuri in in acest sens.
Exista insa si domenii care depind de economia internationala unde Romania va fi dependenta de evolutiile din tarile partenere pe domenii.
Personal consider ca vom incepe foarte curand sa mergem in sus d.p.v. economic. La jumatatea lui 2010 vom vedea mai mult optimism in acest sens.
Europarlamentarul Petru Luhan, aflat la primul mandat, este unul dintre cei mai activi reprezentanti ai Romaniei in Parlamentul UE. O dovada ar fi si interviul acordat paginii electronice a emisiunii Calea Europeana, un interviu pe care va invitam sa il cititi in continuare. Calea Europeana ramane deschisa si celorlalti reprezentanti ai statului roman din PE.
1. Care sunt prioritatile primului dumneavoastra
mandat de europarlamentar?
In calitate de membru titular in Comisia pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European am ca scop prioritar simplificarea procedurilor de alocare a fondurilor europene. A doua Comisie in care activez este cea pentru Libertăţi Civile, Justiţie si Afaceri Interne. Priorităţile mele in cadrul acestei comisii sunt legate de gestionarea frontierei externe a UE. România are peste 2070 km de frontiera terestra  si odată cu intrarea in Schengen, in 2011, aceasta frontiera va deveni frontiera de est a Uniunii Europene. Rolul României va creste atunci considerabil pentru ca noi vom fi responsabili cu paza si administrarea graniţei europene de est.  A treia prioritate a mandatului meu este derularea de campanii de informare a cetăţenilor pe teme europene de interes.
2. Cum se pot implica europarlamentarii romani in
deciziile luate la nivelul UE? Dar in desemnarea comisarului european al Romaniei?
Odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona Parlamentul European devine co-legislator alături de Consiliu. Parlamentarii romani, alături de ceilalţi europarlamentari,  vor decide aşadar asupra legislaţiei europene.
Desemnarea comisarilor este atributul exclusiv al Preşedintelui Comisiei Europene . Singurul lucru pe care il fac europarlamentarii este sa ii audieze pe comisarii desemnaţi de Preşedintele Barroso, consultare cu drept de veto. Rolul audierilor in Parlament este foarte important, dincolo de aura politica a fiecărui candidat, sunt testate capacitatile profesionale ale viitorilor comisari. In legislatura trecuta s-a înregistrat chiar o premiera in domeniul instituţional comunitar: respingerea de către o comisie a Parlamentului European a candidatului propus pentru ocuparea unui loc in viitoarea Comisie Europeana. Comisia pentru Libertati Civile din Parlamentul European a votat împotriva candidaturii italianului Rocco Buttiglione pentru ocuparea postului de comisar european in domeniul Justiţiei, Securităţii si Libertăţii.
Rocco Buttiglione, un conservator si romano-catolic devotat, a susţinut, in timpul audierii sale, ca homosexualitatea este un păcat iar rolul femeilor este de a avea copii si de a fi protejate de soţii lor.
Dupa votul in Comisie, Parlamentul va vota in decembrie pentru investirea Colegiului Comisarilor.
luhanbuzek3. Care vor fi principalele castiguri si puteri ale PE dupa intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona?
Parlamentul European va avea puteri sporite in domeniul adoptarii legislatiei si a bugetului. Parlamentul European va deveni un legiuitor aflat pe picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislaţia comunitara iar noua procedura bugetara va asigura paritate deplina intre Parlament si Consiliu in aprobarea bugetului general  si a cadrului financiar multianual. Nu este puţin lucru faptul ca Parlamentul European s-a luptat şi a reuşit in timp să îşi facă loc în procesul decizional al UE. De la o simplă adunare consultativă, după intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul  va avea putere de co-decizie, egal cu guvernele statelor membre, pe cele mai multe dintre domenii.
4. Cand credeti ca UE va avea noul tratat functional?
Preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, a semnat Tratatul de la Lisabona luna aceasta, pe 3 noiembrie, ceea ce înseamnă ca ultimul obstacol in adoptarea legii fundamentale a Uniunii a fost îndepărtat. După cum a anunţat Preşedintele Comisiei Europene, tratatul va intra in vigoare la 1  decembrie sau cel târziu in ianuarie.
5.UE este preocupata de eliminarea vizelor de catre SUA pentru
cetatenii comunitari. Romanii inca au nevoie de vize. Cum
vedeti solutionata aceasta problema, pe care Romania se pare
ca nu o poate gestiona in relatia bilaterala cu SUA. Cum ne
poate ajuta UE?
luhansuaMa bucur ca ajungem sa discutam despre acest subiect pentru ca tocmai am participat la o delegatie a Parlamentului European la Washington si am avut ocazia sa abordez aceasta tema in discutia cu administratia americana.
Uniunea Europeana ne sprijina in acest demers dar foarte multe depind de noi. Trebuie sa intelegem ca legea in vigoare nu permite Congresului american sa scuteasca de vize toate tarile europene dintr-o data, nu e posibila o scutire de vize “in bloc”. Desi nu ne convine, trebuie sa acceptam acest lucru si sa respectam legislatia americana asa cum si noi le cerem sa ne respecte legile. Ei studiaza fiecare tara in parte si decid in fiecare caz ce sa faca. Pe de o parte este un dezavantaj pentru ca impreuna cu alte tari putem face un lobby mai puternic sa intram toti impreuna in programul de scutire al vizelor – asa numitul Program Visa Waiver – dar este si un avantaj pentru ca astfel nu depindem de eventualele esecuri ale tarilor vecine. In acest moment negocierile cu guvernul american sunt destul de avansate, s-a facut foarte mult lobby in ultimul an si cred ca daca continuam in felul acesta nu va mai trece mult timp pana cand cetatenii romani vor putea calatori fara viza in Statele Unite.
6.In 2011 ne-am propus sa aderam la Acordul Schengen. Suntem
pregatiti? Ce spun evaluarile expertilor?
Romania si-a propus sa adere la spatiul Schengen in martie 2011. Pentru a fi acceptati in spatiul Schengen trebuie sa fim evaluati la sase capitole principale: cooperare politieneasca, protectia datelor personale, regimul de acordare al vizelor, situatia frontierelor maritime, aeriene si terestre. Noi am fost deja evaluati la primele patru capitole si am primit recomandari foarte bune, ultima evaluare a avut loc in septembrie anul acesta la capitolul frontiere maritime si Romania a fost chiar apreciata si prezentata ca si exemplu de buna practica. Mai trebuie sa trecem doua evaluari – cea pe frontiere aeriene, care va avea loc chiar in luna aceasta si cea pe frontiere terestre la care trebuie sa ne prezentam in martie 2010. Am avut la Bruxelles sedinte cu expertii pe zona Schengen si am analizat impreuna ce probleme ar putea sa apara la urmatoarele evaluari si va asigur ca facem tot posibilul sa le rezolvam la timp astfel incat sa ne respectam obiectivul declarat si anume intrarea in zona Schengen in martie 2011.

7. La aproape trei ani de la aderare, romanii sunt considerati si
de multe ori chiar sunt tratati ca cetateni comunitari de
mana a doua. Ce trebuie sa stie romanii atunci cand le sunt
incalcate drepturile in EU?
Aceasta este o problema majora la noi, intr-adevar am constatat ca in foarte multe domenii compatriotii nostri nu isi cunosc drepturile. Tocmai de aceea intentionez sa organizez mai multe sesiuni de informare in zona noastra pe diferite teme europene. In scurta vreme voi organiza doua sesiuni de informare pentru elevi, studenti si profesori in legatura cu fondurile europene disponibile pentru educatie si formare profesionala. Am invitat deja experti de la Bucuresti in programe europene si cabinetul meu va redacta o brosura de prezentare a diferitelor fonduri europene de care pot beneficia tinerii. In faza a doua, campania de informare va include si activitati dedicate diferitelor categorii socio-profesionale si nu-i voi uita nici pe cei de varsta a treia pentru care pregatesc ceva special. Informarea cetatenilor este una din prioritatile mandatului meu si sper sa primesc cat mai multe intrebari si solicitari din partea dumneavoastra pentru ca ma bucur de cate ori vad interesul oamenilor pentru munca mea in Parlamentul European si pentru temele europene.
8. Fara Dezvoltare Regionala (Descentralizare, Administratie, Investitii), sansele Romaniei de a atinge nivelul de bunastare al statelor occidentale sunt iluzorii. Ca parlamentar european, ce proiecte, ce solutii aveti?
Deviza mea este – Europa Unita trebuie sa fie o Europa a regiunilor. Este nevoie de stimularea si elaborarea de programe de subventionare a industriilor cu potential: agricultura, turism, idustria constructoare de masini.
Descentralizarea este o conditie obligatorie in viitorul apropiat. Prin aceasta calitatea serviciilor publice catre cetateni va creste semnificativ. Romania trebuie sa dea dovada de curaj in acest sens. Aceasta include automat si restructurare din punct de vedere administrativ, dar si alocarea resurselor necesare. Sistemul de colectare a taxelor si impozitelor ar trebui in mod corespunzator sa fie adaptat noii structuri administrative. Principiul de baza al fiscalitatii romanesti ar trebui sa fie “mai multi bani in buzunarele investitorilor si consumatorilor” pentru ca acestia sa decida cum sa-si foloseasca veniturilie. De mentionat in acest context este faptul ca investitorul avand mai multe mijloace financiare la dispozitie vor crea valoare atat pentru cetateni/angajati dar si pentru stat, iar statul va beneficia de mai mult “good will” prin surplusul de creativitate in economie bazat pe resursele financiare care ii raman in plus.
Prima mea prioritate in acest sens ca europarlamentar este de a obtine cofinantare 95%-100% in loc de actualmente 50%80% pentru unele instrumente financiare care le stau la dispozitie autoritatilor publice nationale si locale, dar si beneficiarilor din domeniul privat, respectiv IMM-uri, ONG-uri, Asociatii, etc.
O a doua initiativa a mea personala este de a facilita parteneriate bi- si multilaterale intre regiuni (administratii, firme private) din Romania si din alte tari EU cu potential si marimi asemantoare. Am inceput deja demersuri in acest sens cu regiuni din Belgia si Germnaia, dar mai am deschis discutii si cu altele din Italia, Suedia si Polonia.
A treia actiune concreta ar fi proiectul “Noua Guvernare” la care lucrez impreuna cu reprezentanti ai Regiunilor Mayenne (Franta) si Schwaben (Germania), care vizeaza “Optimizarea functionarii adminitratiei regionale”.
Intrebarea cheie este “Cum sa fie elaborate concepte optime de functionare mai ales prin implicarea sectorului privat regional in procesul de (co)finantare publica?”
Descentralizarea trebuie sa aiba loc cat se poate de curand, acest act reprezentand un pas important in ceea ce priveste ridicarea nivelului de bunastare a cetatenilor si evident adaptarea acestuia la nivelul occidental.
9. IMM-urile au fost grav afectate de criza economica, in buna parte si din cauza statului roman, prin politicile sale  fiscale. La nivelul UE, care este abordarea in acest caz?
Personal consider ca o economie sanatoasa este alcatuita din intreprinderi mijlocii caci acestea cumuleaza competitivitate, sunt mai stabile, implica mai putin risc. Consider ca in Romania este nevoie de solutii pentru ca statul sa preia o parte din credite. In alte tari ale UE exista proiecte concrete de finantare si subventii sectoriale care faciliteaza accesul la capital pentru IMM-uri.
In principiu avem nevoie de programe de subventionare pt industriile prioritare cu potential sporit de creare valoare pt. Economia romaneasca, apoi consider utile fonduri de garantare din partea statului pt. Facilitarea creditelor pt. Investitii si nu in ultimul rand cred ca ar trebui organizate campanii mai intensive de  informare a potentialilor beneficiari eligibili cu privire la fondurile europene de care acestia post dispune coroborat chiar cu sustinerea costurilor pt. Elaborare proiecte. In acest fel vom stimula realizarea mai multor investitii  injectarea de mai mult capital in economia romaneasca  si nu in ultimul rand obtinerea de coeziune economica, sociala si teritoriala, care reprezinta si un obiectiv al UE.
Tarile UE au stabilit programe concrete de subventionare, intervin in cazuri speciale, mai ales in domeniul financiar bancar si sprijina combaterea somajului cu masuri adecvate.
10. Criza pare ca nu se termina in Romania, desi in unele state
UE semnele redresarii au inceput sa apara. Ce sanse are
Romania sa iasa din criza si cum este conectata la solutiile
adoptate la nivel european?
Sa nu asteptam sa iesim din criza de azi pe maine in toate domeniile economice. Acest lucru ar reprezenta o perceptie si intelegere gresita a ceea ce inseamna criza si combaterea ei in sine.
Prima conditie pt functionarea economiei este aceea de a schimba comportamentul investitorilor si consumatorilor respectiv reducerea sau chiar eliminarea schepticismului acestora.
A doua conditie este simplificarea accesului la capital. Costurile de capital sunt nesustenabile in momentul de fata odata din cauza dobanzii foarte mari si apoi din cauza consumului respectiv incasarilor scazute. Sistemul bancar reprezinta motorul unei economii. Capitalul trebuie rulat pt a crea valoare.
Romania trebuie sa continuie elaborarea de masuri in in acest sens.
Exista insa si domenii care depind de economia internationala unde Romania va fi dependenta de evolutiile din tarile partenere pe domenii.
Personal consider ca vom incepe foarte curand sa mergem in sus d.p.v. economic. La jumatatea lui 2010 vom vedea mai mult optimism in acest sens.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Înființarea unui sistem unic la nivel european de urmărire GPS a transporturilor de animale, o soluție armonizată pentru monitorizarea acestora

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a discutat în calitate de membru al Comisiei privind Protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European, cu dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar din Lituania, privind urmărirea prin GPS a transporturilor de animale.

Daniel Buda i-a adresat o serie de întrebări pe marginea experienței Dr.ului Vidmantas privind următoarele subiecte: mecanismele de sprijin pentru transportatorii de animale vii din Lituania, accesul autorităților la sistemul de GPS al transportatorilor de animale, relațiile comerciale cu statele terțe, dar și perioada de transport a vițeilor tineri.

„Mulțumesc, domnule Vidmantas pentru expunerea dvs., pentru propunerile pe care le-ați înaintat pe care le consider oportune și care ar trebui implementate de către statele membre. Am câteva întrebări pe care aș dori să vi le adresez privind transportatorii din Lituania. În cadrul acestei comisii, dorim să vedem și exemple de bună practică. Transportatorii de animale vii din Lituania au anumite mecanisme de sprijin astfel încât aceștia să își îmbunătățească capacitatea de transport, în sensul de dotare a mașinilor cu sisteme de ventilație, de hrănire, etc.? Statul lituanian i-a sprijinit într-o anumită formă pe aceștia? Spuneați că ar fi bine ca autoritățile să aibă acces la sistemele de GPS ale mașinilor care transportă animalele pentru a verifica și autoritățile condițiile în care sunt transportate animalele. Ați precizat, de asemenea, că s-a eliminat avertismentul pentru încălcări ale legislației, trecând direct la sancționare, o propunere pe care o voi înainta și eu. Nu aveți posibilitatea în Lituania să modificați legislația pentru a permite accesul la sistemele de GPS? Dumneavoastră aveți o funcție publică și aș dori să știu de ce nu s-a făcut acest lucru, care au fost barierele întâmpinate.

În momentul revizuirii Regulamentului 1/2005, autoritățile ar trebuie să aibă acces la aceste sisteme de GPS pentru mașinile care transportă animale pentru a le putea urmări de la locul de încărcare până la locul de debarcare. De asemenea, având în vedere că aveți multe relații comerciale cu țările din afara UE, ați avut discuții cu actorii responsabili din aceste țări receptoare privind condițiile de bunăstare? Dacă ați avut discuții, care a fost rezultatul acestor discuții? Mă interesează să vedem modul prin care noi putem condiționa transportul de animale vii către state terțe de respectarea condițiilor de bunăstare.

Mai mult, în această Comisia, în calitate de teoreticieni, alții și teoreticieni și practicieni, vorbim de creșterea vârstei pentru animelele tinere, viței în special, înainte de transport. Aș dori să vă întreb, dacă ați avut discuții cu fermierii din Lituania, legat de durata de așteptare a animalelor tinere la ferme până la înțărcare. Stimați colegi, când discutăm de luare unei decizii la Bruxelles sau de către guvernele statelor membre, trebuie să fim atenți deoarece fermierii trebuie să aibă capacitatea de a păstra acei viței în fermele lor având în vedere că este nevoie de diferite tipuri de instalații, de o anumită temperatură, de o serie de condiții. Dacă venim și impunem fermierilor să își țină mai mult fermierii, 2- 3 săptămâni, trebuie să le oferim și posibilitatea de a-și achiziționa acele instalații. Nu poți veni cu o decizie fără să iei în considerare toate implicațiile, toate etapele, de la momentul în care vițelul este fătat până când este scos de pe poartă. În această perioadă, vițelul respiră, mănâncă, bea apă, bea lapte și atunci sigur, trebuie să ne asigurăm că fermierii sunt pregătiți cu astfel de instalații pentru ca ei să poată să facă față la aceste cerințe. Mulțumesc.

Răspunsul Dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar, Lituania

„Mulțumesc, domnul Buda, pentru aceste întrebări de ordin practic. Am să încep cu problema GPS-ului. Mă uit la Regulamentul nr.1/2005 și acolo văd că există posibilitatea legală de a desfășura un asemenea sistem. Ar trebuie aduse câteva clarificări în cadrul regulamentului pentru a fi mai clar că putem din punct de vedere tehnic avea acces la sistemele GPS instalate pe autovehicule. Pentru a urmări vehiculele, ar putea exista un birou centralizat. Ce facem cu companiile de transport care au sediu în alt stat membru, Estonia, Letonia? În acest caz, nu vom avea posibilitatea de a urmări sistemul GPS, din punct de vedere practic, e foarte dificil, ar trebui ca cineva să călătorească în acel stat membru pentru a căpăta accesul. Din acest motiv, noi propunem înființarea unui sistem unic la nivel european de urmărire a sistemelor GPS. Fiecare transportator, trebuie să se conecteze la acest sistem unic și ar putea exista o autoritate europeană care să urmărească traseul vehiculelor. Există sisteme prin care sunt înregistrate mișcările animalelor. Am putea adapta aceste sistem printr-un modul suplimentar care să se ocupe de urmărirea vehiculelor. Asta se poate face doar în cazul unor modificări aduse reg. 1/2005.

În cazul țărilor terțe, Lituania exportă animale către Israel, de exemplu. Avem contacte cu autoritățile israeliene. În general, suntem informați cu privire la starea animalelor de sănătate sau dacă au există probleme pe traseu. Cu statele din fosta URSS, lucrurile se complică. Azerbaijan, Kazakhstan și altele, sunt țări cărora le cerem o listă certificată a traseelor și locurilor de repaos, dar nu am primit niciodată răspuns la solicitările. Nu avem nicio garanție că transporturile se desfășoară în aceleași condiții de siguranță, de bunăstare. Nu avem niciun fel de informații. Comisia Europeană ar putea poate să pună un pic de presiune pe anumite țări pentru că nevoie de o abordare mai amplă, ai globală care să ne permită să avem informații mai precise. Nu o să stăm să ne uităm pe google maps, avem nevoie de informații oficiale.

În legătură cu transportatorii, avem multe contacte în care aceștia s-au plâns de anumite probleme. Există o diferență mare între fermele mari și fermele mici, au sisteme diferite de creștere. Avem nevoie de un consiliu care să ne sfătuiască mai exact, momentul începând cu care un animal poate fi transportat. Nu avem un mecanism de sprijin pentru fermierii care acceptă să țină animalele mai mult la fermă până când acestea sunt în măsură să călătorească. Fermierii vor să vândă vițeii cât mai repede, aceștia nereprezentând o prioritate pentru ei. În loc să îi păstreze și să îi mai hrănească câteva săptămâni, preferă să îi vândă. Transportatorii sunt de acord că trebuie revizuit sistemul de transport al animalelor vii, că este nevoie de achiziția de vehicule mai moderne, dar nu se acordă sprijin de niciun fel transportatorilor. Acestea ar fi răspunsurile pentru domnul Buda.

Regulamentul 1 din 2005 trebuie revizuit. Noi sprijinim foarte mult inițiativa de a avea o platformă privind bunăstarea animalelor. Salutăm o posibilă rețea a șefilor serviciilor veterinare care ne ajută să asigurăm bunăstarea animalelor.
În ceea ce privește Lituania, una dintre priorități este aceea de a ne îmbunătăți controalele în fiecare an. O mare parte a bovinelor din Lituania sunt exportate în afara statelor UE. Există și sancțiuni în momentul în care se constată neajunsuri în timpul transportului, iar dacă observăm că nu se respectă bunăstarea animalelor, putem aplica codul penal. Noi considerăm că ar trebui să existe un sistem mai bun de monitorizare a transportatorilor.

Nu există o listă validată și precisă a punctelor de odihnă și nicio metodă bună de a rezolva problemele în timpul transportului spre state din afara UE. Există și provocări de comunicare cu statele din afara UE, uneori, nu există deloc comunicare. O altă problemă ține de cadrul de reglementare, lipsește claritate aici pentru situațiile în care animalele se transporta pe vas si după pe cale rutieră. Animalele trec prin mai mult stres în timpul tranzitului.

Trebuie să revizuim cerințele de vârstă pentru transportul animalelor. E nevoie de un sistem gps unificat pentru a monitoriza în timp real călătoriile și a se putea efectua controale. Ar trebui să îmbunătățim lista punctelor de odihnă, trebuie să redefinim cerințele de vârstă pentru bovine.”

Continue Reading

GENERAL

Studiu Friedrich Ebert Stiftung: România cheltuiește cu protecția socială de opt ori mai puțin decât media UE

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Într-un nou infografic al Friedrich-Ebert-Stiftung România, se demonstrează că în țara noastră cheltuielile cu protecția socială raportate la populație sunt printre cele mai scăzute din Europa – mai puțin de jumătate din media europeană. 

„Astfel, în 2018 în România cheltuielile pentru protecția socială pe persoană erau de 3,272 de Euro, standardizat după puterea de cumpărare (PPS), față de media europeană de 8,709 de Euro. Acest nivel al cheltuielilor ne plasează pe ultimul loc în UE”, transmite Friedrich-Ebert-Stiftung România.

„Dacă raportăm cheltuielile cu protecția socială la numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excludere socială, diferențele sunt și mai mari: România cheltuiește cu protecția socială de opt ori mai puțin decât media UE. Și în această privință suntem pe penultimul loc în UE, doar Bulgaria având cheltuieli mai scăzute”, au mai adăugat realizatorii infograficului.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen continuă pe 8 iulie turneul NextGenerationEU pentru aprobarea PNRR-urilor Croației și Ciprului

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va continua pe 8 iulie turneul NextGenerationEU prin capitalele statelor membre pentru a marca aprobarea oficială de către Bruxelles a planurilor de redresare și reziliență ale Croației și Ciprului, conform calendarului publicat de instituție. 

von der Leyen și-a continuat în această săptămână turneul european prin capitalele statelor membre, început pe 16 iunie în Portugalia, țară care a deținut președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului, cu o vizită la Ljubljana, pe 2 iulie, pentru a-și exprima sprijinul pentru planul național de redresare și reziliență al Sloveniei și pentru a discuta detaliile acestuia cu premierul Janez Janša. Vineri, 3 iulie, șefa Comisiei a călătorit în Lituania, unde s-a văzut cu președintele Gitanas Nausėda și premierul Ingrida Šimonytė.

Mecanismul de Redresare și Reziliență – care se află în centrul Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, statele membre trebuie să elaboreze planurile naționale de reforme și investiții prin care trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.

Până în acest moment, Executivul European a aprobat 14 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia și Lituania.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Citiți și Cristian Ghinea infirmă că PNRR-ul României va fi ultimul aprobat: Nici vorbă, va fi o tranșă de state membre. Nu e concurs de viteză, ci un proces normal de lucru

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA2 mins ago

Klaus Iohannis: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul perfect, dar este rezonabil şi va fi aprobat

ROMÂNIA4 mins ago

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cea mai mare creștere a vânzărilor cu amănuntul în luna iunie

ROMÂNIA36 mins ago

UE își intensifică eforturile pentru a opri răspândirea pestei porcine africane în Europa prin extinderea campaniei sale la alte nouă țări, inclusiv România

ROMÂNIA37 mins ago

România vinde Irlandei 700.000 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech. Premierul Irlandei: O veste fantastică și un impuls pentru campania noastră de vaccinare

POLITICĂ1 hour ago

Klaus Iohannis a vizitat Parcul Natural Comana: Să conştientizăm importanţa extraordinară a acţiunilor care combat schimbările climatice și să protejăm mediul

POLITICĂ2 hours ago

Klaus Iohannis, despre eventuale restricții pentru persoanele nevaccinate: Nu putem să învingem pandemia prin discriminare, ci prin vaccinare

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu atenționează: 50% din fondurile alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare sunt încă necheltuite. Ele pot fi accesate până în 2023

U.E.2 hours ago

Jumătate din populația UE a fost imunizată complet împotriva COVID-19. România, printre țările membre cu cea mai scăzută rată de vaccinare

NATO2 hours ago

NATO a furnizat materiale medicale și echipamente pentru forțele afgane angajate în lupte împotriva talibanilor: Situația de securitate din Afganistan rămâne una extrem de dificilă

SUA3 hours ago

Joe Biden promite că SUA vor fi „arsenalul de vaccinuri” al lumii în lupta cu COVID-19

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending