Connect with us

GENERAL

Premiera pe Calea Europeana. Primul interviu online, realizat cu europarlamentarul Petru Luhan

Published

on

1. Care sunt prioritatile primului dumneavoastra
mandat de europarlamentar?
In calitate de membru titular in Comisia pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European am ca scop prioritar simplificarea procedurilor de alocare a fondurilor europene. A doua Comisie in care activez este cea pentru Libertăţi Civile, Justiţie si Afaceri Interne. Priorităţile mele in cadrul acestei comisii sunt legate de gestionarea frontierei externe a UE. România are peste 2070 km de frontiera terestra  si odată cu intrarea in Schengen, in 2011, aceasta frontiera va deveni frontiera de est a Uniunii Europene. Rolul României va creste atunci considerabil pentru ca noi vom fi responsabili cu paza si administrarea graniţei europene de est.  A treia prioritate a mandatului meu este derularea de campanii de informare a cetăţenilor pe teme europene de interes.
2. Cum se pot implica europarlamentarii romani in
deciziile luate la nivelul UE? Dar in desemnarea comisarului european al Romaniei?
Odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona Parlamentul European devine co-legislator alături de Consiliu. Parlamentarii romani, alături de ceilalţi europarlamentari,  vor decide aşadar asupra legislaţiei europene.
Desemnarea comisarilor este atributul exclusiv al Preşedintelui Comisiei Europene . Singurul lucru pe care il fac europarlamentarii este sa ii audieze pe comisarii desemnaţi de Preşedintele Barroso, consultare cu drept de veto. Rolul audierilor in Parlament este foarte important, dincolo de aura politica a fiecărui candidat, sunt testate capacitatile profesionale ale viitorilor comisari. In legislatura trecuta s-a înregistrat chiar o premiera in domeniul instituţional comunitar: respingerea de către o comisie a Parlamentului European a candidatului propus pentru ocuparea unui loc in viitoarea Comisie Europeana. Comisia pentru Libertati Civile din Parlamentul European a votat împotriva candidaturii italianului Rocco Buttiglione pentru ocuparea postului de comisar european in domeniul Justiţiei, Securităţii si Libertăţii.
Rocco Buttiglione, un conservator si romano-catolic devotat, a susţinut, in timpul audierii sale, ca homosexualitatea este un păcat iar rolul femeilor este de a avea copii si de a fi protejate de soţii lor.
Dupa votul in Comisie, Parlamentul va vota in decembrie pentru investirea Colegiului Comisarilor.
3. Care vor fi principalele castiguri si puteri ale PE dupa intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona?
Parlamentul European va avea puteri sporite in domeniul adoptarii legislatiei si a bugetului. Parlamentul European va deveni un legiuitor aflat pe picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislaţia comunitara iar noua procedura bugetara va asigura paritate deplina intre Parlament si Consiliu in aprobarea bugetului general  si a cadrului financiar multianual. Nu este puţin lucru faptul ca Parlamentul European s-a luptat şi a reuşit in timp să îşi facă loc în procesul decizional al UE. De la o simplă adunare consultativă, după intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul  va avea putere de co-decizie, egal cu guvernele statelor membre, pe cele mai multe dintre domenii.
4. Cand credeti ca UE va avea noul tratat functional?
Preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, a semnat Tratatul de la Lisabona luna aceasta, pe 3 noiembrie, ceea ce înseamnă ca ultimul obstacol in adoptarea legii fundamentale a Uniunii a fost îndepărtat. După cum a anunţat Preşedintele Comisiei Europene, tratatul va intra in vigoare la 1  decembrie sau cel târziu in ianuarie.
5.UE este preocupata de eliminarea vizelor de catre SUA pentru
cetatenii comunitari. Romanii inca au nevoie de vize. Cum
vedeti solutionata aceasta problema, pe care Romania se pare
ca nu o poate gestiona in relatia bilaterala cu SUA. Cum ne
poate ajuta UE?
Ma bucur ca ajungem sa discutam despre acest subiect pentru ca tocmai am participat la o delegatie a Parlamentului European la Washington si am avut ocazia sa abordez aceasta tema in discutia cu administratia americana.
Uniunea Europeana ne sprijina in acest demers dar foarte multe depind de noi. Trebuie sa intelegem ca legea in vigoare nu permite Congresului american sa scuteasca de vize toate tarile europene dintr-o data, nu e posibila o scutire de vize “in bloc”. Desi nu ne convine, trebuie sa acceptam acest lucru si sa respectam legislatia americana asa cum si noi le cerem sa ne respecte legile. Ei studiaza fiecare tara in parte si decid in fiecare caz ce sa faca. Pe de o parte este un dezavantaj pentru ca impreuna cu alte tari putem face un lobby mai puternic sa intram toti impreuna in programul de scutire al vizelor – asa numitul Program Visa Waiver – dar este si un avantaj pentru ca astfel nu depindem de eventualele esecuri ale tarilor vecine. In acest moment negocierile cu guvernul american sunt destul de avansate, s-a facut foarte mult lobby in ultimul an si cred ca daca continuam in felul acesta nu va mai trece mult timp pana cand cetatenii romani vor putea calatori fara viza in Statele Unite.
6.In 2011 ne-am propus sa aderam la Acordul Schengen. Suntem
pregatiti? Ce spun evaluarile expertilor?
Romania si-a propus sa adere la spatiul Schengen in martie 2011. Pentru a fi acceptati in spatiul Schengen trebuie sa fim evaluati la sase capitole principale: cooperare politieneasca, protectia datelor personale, regimul de acordare al vizelor, situatia frontierelor maritime, aeriene si terestre. Noi am fost deja evaluati la primele patru capitole si am primit recomandari foarte bune, ultima evaluare a avut loc in septembrie anul acesta la capitolul frontiere maritime si Romania a fost chiar apreciata si prezentata ca si exemplu de buna practica. Mai trebuie sa trecem doua evaluari – cea pe frontiere aeriene, care va avea loc chiar in luna aceasta si cea pe frontiere terestre la care trebuie sa ne prezentam in martie 2010. Am avut la Bruxelles sedinte cu expertii pe zona Schengen si am analizat impreuna ce probleme ar putea sa apara la urmatoarele evaluari si va asigur ca facem tot posibilul sa le rezolvam la timp astfel incat sa ne respectam obiectivul declarat si anume intrarea in zona Schengen in martie 2011.
7. La aproape trei ani de la aderare, romanii sunt considerati si
de multe ori chiar sunt tratati ca cetateni comunitari de
mana a doua. Ce trebuie sa stie romanii atunci cand le sunt
incalcate drepturile in EU?
Aceasta este o problema majora la noi, intr-adevar am constatat ca in foarte multe domenii compatriotii nostri nu isi cunosc drepturile. Tocmai de aceea intentionez sa organizez mai multe sesiuni de informare in zona noastra pe diferite teme europene. In scurta vreme voi organiza doua sesiuni de informare pentru elevi, studenti si profesori in legatura cu fondurile europene disponibile pentru educatie si formare profesionala. Am invitat deja experti de la Bucuresti in programe europene si cabinetul meu va redacta o brosura de prezentare a diferitelor fonduri europene de care pot beneficia tinerii. In faza a doua, campania de informare va include si activitati dedicate diferitelor categorii socio-profesionale si nu-i voi uita nici pe cei de varsta a treia pentru care pregatesc ceva special. Informarea cetatenilor este una din prioritatile mandatului meu si sper sa primesc cat mai multe intrebari si solicitari din partea dumneavoastra pentru ca ma bucur de cate ori vad interesul oamenilor pentru munca mea in Parlamentul European si pentru temele europene.
8. Fara Dezvoltare Regionala (Descentralizare, Administratie, Investitii), sansele Romaniei de a atinge nivelul de bunastare al statelor occidentale sunt iluzorii. Ca parlamentar european, ce proiecte, ce solutii
aveti?
Deviza mea este – Europa Unita trebuie sa fie o Europa a regiunilor. Este nevoie de stimularea si elaborarea de programe de subventionare a industriilor cu potential: agricultura, turism, idustria constructoare de masini.
Descentralizarea este o conditie obligatorie in viitorul apropiat. Prin aceasta calitatea serviciilor publice catre cetateni va creste semnificativ. Romania trebuie sa dea dovada de curaj in acest sens. Aceasta include automat si restructurare din punct de vedere administrativ, dar si alocarea resurselor necesare. Sistemul de colectare a taxelor si impozitelor ar trebui in mod corespunzator sa fie adaptat noii structuri administrative. Principiul de baza al fiscalitatii romanesti ar trebui sa fie “mai multi bani in buzunarele investitorilor si consumatorilor” pentru ca acestia sa decida cum sa-si foloseasca veniturilie. De mentionat in acest context este faptul ca investitorul avand mai multe mijloace financiare la dispozitie vor crea valoare atat pentru cetateni/angajati dar si pentru stat, iar statul va beneficia de mai mult “good will” prin surplusul de creativitate in economie bazat pe resursele financiare care ii raman in plus.
Prima mea prioritate in acest sens ca europarlamentar este de a obtine cofinantare 95%-100% in loc de actualmente 50%80% pentru unele instrumente financiare care le stau la dispozitie autoritatilor publice nationale si locale, dar si beneficiarilor din domeniul privat, respectiv IMM-uri, ONG-uri, Asociatii, etc.
O a doua initiativa a mea personala este de a facilita parteneriate bi- si multilaterale intre regiuni (administratii, firme private) din Romania si din alte tari EU cu potential si marimi asemantoare. Am inceput deja demersuri in acest sens cu regiuni din Belgia si Germnaia, dar mai am deschis discutii si cu altele din Italia, Suedia si Polonia.
A treia actiune concreta ar fi proiectul “Noua Guvernare” la care lucrez impreuna cu reprezentanti ai Regiunilor Mayenne (Franta) si Schwaben (Germania), care vizeaza “Optimizarea functionarii adminitratiei regionale”.
Intrebarea cheie este “Cum sa fie elaborate concepte optime de functionare mai ales prin implicarea sectorului privat regional in procesul de (co)finantare publica?”
Descentralizarea trebuie sa aiba loc cat se poate de curand, acest act reprezentand un pas important in ceea ce priveste ridicarea nivelului de bunastare a cetatenilor si evident adaptarea acestuia la nivelul occidental.
9. IMM-urile au fost grav afectate de criza economica, in buna
parte si din cauza statului roman, prin politicile sale
fiscale. La nivelul UE, care este abordarea in acest
caz?
Personal consider ca o economie sanatoasa este alcatuita din intreprinderi mijlocii caci acestea cumuleaza competitivitate, sunt mai stabile, implica mai putin risc. Consider ca in Romania este nevoie de solutii pentru ca statul sa preia o parte din credite. In alte tari ale UE exista proiecte concrete de finantare si subventii sectoriale care faciliteaza accesul la capital pentru IMM-uri.
In principiu avem nevoie de programe de subventionare pt industriile prioritare cu potential sporit de creare valoare pt. Economia romaneasca, apoi consider utile fonduri de garantare din partea statului pt. Facilitarea creditelor pt. Investitii si nu in ultimul rand cred ca ar trebui organizate campanii mai intensive de  informare a potentialilor beneficiari eligibili cu privire la fondurile europene de care acestia post dispune coroborat chiar cu sustinerea costurilor pt. Elaborare proiecte. In acest fel vom stimula realizarea mai multor investitii  injectarea de mai mult capital in economia romaneasca  si nu in ultimul rand obtinerea de coeziune economica, sociala si teritoriala, care reprezinta si un obiectiv al UE.
Tarile UE au stabilit programe concrete de subventionare, intervin in cazuri speciale, mai ales in domeniul financiar bancar si sprijina combaterea somajului cu masuri adecvate.
10. Criza pare ca nu se termina in Romania, desi in unele state
UE semnele redresarii au inceput sa apara. Ce sanse are
Romania sa iasa din criza si cum este conectata la solutiile
adoptate la nivel european?
Sa nu asteptam sa iesim din criza de azi pe maine in toate domeniile economice. Acest lucru ar reprezenta o perceptie si intelegere gresita a ceea ce inseamna criza si combaterea ei in sine.
Prima conditie pt functionarea economiei este aceea de a schimba comportamentul investitorilor si consumatorilor respectiv reducerea sau chiar eliminarea schepticismului acestora.
A doua conditie este simplificarea accesului la capital. Costurile de capital sunt nesustenabile in momentul de fata odata din cauza dobanzii foarte mari si apoi din cauza consumului respectiv incasarilor scazute. Sistemul bancar reprezinta motorul unei economii. Capitalul trebuie rulat pt a crea valoare.
Romania trebuie sa continuie elaborarea de masuri in in acest sens.
Exista insa si domenii care depind de economia internationala unde Romania va fi dependenta de evolutiile din tarile partenere pe domenii.
Personal consider ca vom incepe foarte curand sa mergem in sus d.p.v. economic. La jumatatea lui 2010 vom vedea mai mult optimism in acest sens.
Europarlamentarul Petru Luhan, aflat la primul mandat, este unul dintre cei mai activi reprezentanti ai Romaniei in Parlamentul UE. O dovada ar fi si interviul acordat paginii electronice a emisiunii Calea Europeana, un interviu pe care va invitam sa il cititi in continuare. Calea Europeana ramane deschisa si celorlalti reprezentanti ai statului roman din PE.
1. Care sunt prioritatile primului dumneavoastra
mandat de europarlamentar?
In calitate de membru titular in Comisia pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European am ca scop prioritar simplificarea procedurilor de alocare a fondurilor europene. A doua Comisie in care activez este cea pentru Libertăţi Civile, Justiţie si Afaceri Interne. Priorităţile mele in cadrul acestei comisii sunt legate de gestionarea frontierei externe a UE. România are peste 2070 km de frontiera terestra  si odată cu intrarea in Schengen, in 2011, aceasta frontiera va deveni frontiera de est a Uniunii Europene. Rolul României va creste atunci considerabil pentru ca noi vom fi responsabili cu paza si administrarea graniţei europene de est.  A treia prioritate a mandatului meu este derularea de campanii de informare a cetăţenilor pe teme europene de interes.
2. Cum se pot implica europarlamentarii romani in
deciziile luate la nivelul UE? Dar in desemnarea comisarului european al Romaniei?
Odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona Parlamentul European devine co-legislator alături de Consiliu. Parlamentarii romani, alături de ceilalţi europarlamentari,  vor decide aşadar asupra legislaţiei europene.
Desemnarea comisarilor este atributul exclusiv al Preşedintelui Comisiei Europene . Singurul lucru pe care il fac europarlamentarii este sa ii audieze pe comisarii desemnaţi de Preşedintele Barroso, consultare cu drept de veto. Rolul audierilor in Parlament este foarte important, dincolo de aura politica a fiecărui candidat, sunt testate capacitatile profesionale ale viitorilor comisari. In legislatura trecuta s-a înregistrat chiar o premiera in domeniul instituţional comunitar: respingerea de către o comisie a Parlamentului European a candidatului propus pentru ocuparea unui loc in viitoarea Comisie Europeana. Comisia pentru Libertati Civile din Parlamentul European a votat împotriva candidaturii italianului Rocco Buttiglione pentru ocuparea postului de comisar european in domeniul Justiţiei, Securităţii si Libertăţii.
Rocco Buttiglione, un conservator si romano-catolic devotat, a susţinut, in timpul audierii sale, ca homosexualitatea este un păcat iar rolul femeilor este de a avea copii si de a fi protejate de soţii lor.
Dupa votul in Comisie, Parlamentul va vota in decembrie pentru investirea Colegiului Comisarilor.
luhanbuzek3. Care vor fi principalele castiguri si puteri ale PE dupa intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona?
Parlamentul European va avea puteri sporite in domeniul adoptarii legislatiei si a bugetului. Parlamentul European va deveni un legiuitor aflat pe picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislaţia comunitara iar noua procedura bugetara va asigura paritate deplina intre Parlament si Consiliu in aprobarea bugetului general  si a cadrului financiar multianual. Nu este puţin lucru faptul ca Parlamentul European s-a luptat şi a reuşit in timp să îşi facă loc în procesul decizional al UE. De la o simplă adunare consultativă, după intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul  va avea putere de co-decizie, egal cu guvernele statelor membre, pe cele mai multe dintre domenii.
4. Cand credeti ca UE va avea noul tratat functional?
Preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, a semnat Tratatul de la Lisabona luna aceasta, pe 3 noiembrie, ceea ce înseamnă ca ultimul obstacol in adoptarea legii fundamentale a Uniunii a fost îndepărtat. După cum a anunţat Preşedintele Comisiei Europene, tratatul va intra in vigoare la 1  decembrie sau cel târziu in ianuarie.
5.UE este preocupata de eliminarea vizelor de catre SUA pentru
cetatenii comunitari. Romanii inca au nevoie de vize. Cum
vedeti solutionata aceasta problema, pe care Romania se pare
ca nu o poate gestiona in relatia bilaterala cu SUA. Cum ne
poate ajuta UE?
luhansuaMa bucur ca ajungem sa discutam despre acest subiect pentru ca tocmai am participat la o delegatie a Parlamentului European la Washington si am avut ocazia sa abordez aceasta tema in discutia cu administratia americana.
Uniunea Europeana ne sprijina in acest demers dar foarte multe depind de noi. Trebuie sa intelegem ca legea in vigoare nu permite Congresului american sa scuteasca de vize toate tarile europene dintr-o data, nu e posibila o scutire de vize “in bloc”. Desi nu ne convine, trebuie sa acceptam acest lucru si sa respectam legislatia americana asa cum si noi le cerem sa ne respecte legile. Ei studiaza fiecare tara in parte si decid in fiecare caz ce sa faca. Pe de o parte este un dezavantaj pentru ca impreuna cu alte tari putem face un lobby mai puternic sa intram toti impreuna in programul de scutire al vizelor – asa numitul Program Visa Waiver – dar este si un avantaj pentru ca astfel nu depindem de eventualele esecuri ale tarilor vecine. In acest moment negocierile cu guvernul american sunt destul de avansate, s-a facut foarte mult lobby in ultimul an si cred ca daca continuam in felul acesta nu va mai trece mult timp pana cand cetatenii romani vor putea calatori fara viza in Statele Unite.
6.In 2011 ne-am propus sa aderam la Acordul Schengen. Suntem
pregatiti? Ce spun evaluarile expertilor?
Romania si-a propus sa adere la spatiul Schengen in martie 2011. Pentru a fi acceptati in spatiul Schengen trebuie sa fim evaluati la sase capitole principale: cooperare politieneasca, protectia datelor personale, regimul de acordare al vizelor, situatia frontierelor maritime, aeriene si terestre. Noi am fost deja evaluati la primele patru capitole si am primit recomandari foarte bune, ultima evaluare a avut loc in septembrie anul acesta la capitolul frontiere maritime si Romania a fost chiar apreciata si prezentata ca si exemplu de buna practica. Mai trebuie sa trecem doua evaluari – cea pe frontiere aeriene, care va avea loc chiar in luna aceasta si cea pe frontiere terestre la care trebuie sa ne prezentam in martie 2010. Am avut la Bruxelles sedinte cu expertii pe zona Schengen si am analizat impreuna ce probleme ar putea sa apara la urmatoarele evaluari si va asigur ca facem tot posibilul sa le rezolvam la timp astfel incat sa ne respectam obiectivul declarat si anume intrarea in zona Schengen in martie 2011.

7. La aproape trei ani de la aderare, romanii sunt considerati si
de multe ori chiar sunt tratati ca cetateni comunitari de
mana a doua. Ce trebuie sa stie romanii atunci cand le sunt
incalcate drepturile in EU?
Aceasta este o problema majora la noi, intr-adevar am constatat ca in foarte multe domenii compatriotii nostri nu isi cunosc drepturile. Tocmai de aceea intentionez sa organizez mai multe sesiuni de informare in zona noastra pe diferite teme europene. In scurta vreme voi organiza doua sesiuni de informare pentru elevi, studenti si profesori in legatura cu fondurile europene disponibile pentru educatie si formare profesionala. Am invitat deja experti de la Bucuresti in programe europene si cabinetul meu va redacta o brosura de prezentare a diferitelor fonduri europene de care pot beneficia tinerii. In faza a doua, campania de informare va include si activitati dedicate diferitelor categorii socio-profesionale si nu-i voi uita nici pe cei de varsta a treia pentru care pregatesc ceva special. Informarea cetatenilor este una din prioritatile mandatului meu si sper sa primesc cat mai multe intrebari si solicitari din partea dumneavoastra pentru ca ma bucur de cate ori vad interesul oamenilor pentru munca mea in Parlamentul European si pentru temele europene.
8. Fara Dezvoltare Regionala (Descentralizare, Administratie, Investitii), sansele Romaniei de a atinge nivelul de bunastare al statelor occidentale sunt iluzorii. Ca parlamentar european, ce proiecte, ce solutii aveti?
Deviza mea este – Europa Unita trebuie sa fie o Europa a regiunilor. Este nevoie de stimularea si elaborarea de programe de subventionare a industriilor cu potential: agricultura, turism, idustria constructoare de masini.
Descentralizarea este o conditie obligatorie in viitorul apropiat. Prin aceasta calitatea serviciilor publice catre cetateni va creste semnificativ. Romania trebuie sa dea dovada de curaj in acest sens. Aceasta include automat si restructurare din punct de vedere administrativ, dar si alocarea resurselor necesare. Sistemul de colectare a taxelor si impozitelor ar trebui in mod corespunzator sa fie adaptat noii structuri administrative. Principiul de baza al fiscalitatii romanesti ar trebui sa fie “mai multi bani in buzunarele investitorilor si consumatorilor” pentru ca acestia sa decida cum sa-si foloseasca veniturilie. De mentionat in acest context este faptul ca investitorul avand mai multe mijloace financiare la dispozitie vor crea valoare atat pentru cetateni/angajati dar si pentru stat, iar statul va beneficia de mai mult “good will” prin surplusul de creativitate in economie bazat pe resursele financiare care ii raman in plus.
Prima mea prioritate in acest sens ca europarlamentar este de a obtine cofinantare 95%-100% in loc de actualmente 50%80% pentru unele instrumente financiare care le stau la dispozitie autoritatilor publice nationale si locale, dar si beneficiarilor din domeniul privat, respectiv IMM-uri, ONG-uri, Asociatii, etc.
O a doua initiativa a mea personala este de a facilita parteneriate bi- si multilaterale intre regiuni (administratii, firme private) din Romania si din alte tari EU cu potential si marimi asemantoare. Am inceput deja demersuri in acest sens cu regiuni din Belgia si Germnaia, dar mai am deschis discutii si cu altele din Italia, Suedia si Polonia.
A treia actiune concreta ar fi proiectul “Noua Guvernare” la care lucrez impreuna cu reprezentanti ai Regiunilor Mayenne (Franta) si Schwaben (Germania), care vizeaza “Optimizarea functionarii adminitratiei regionale”.
Intrebarea cheie este “Cum sa fie elaborate concepte optime de functionare mai ales prin implicarea sectorului privat regional in procesul de (co)finantare publica?”
Descentralizarea trebuie sa aiba loc cat se poate de curand, acest act reprezentand un pas important in ceea ce priveste ridicarea nivelului de bunastare a cetatenilor si evident adaptarea acestuia la nivelul occidental.
9. IMM-urile au fost grav afectate de criza economica, in buna parte si din cauza statului roman, prin politicile sale  fiscale. La nivelul UE, care este abordarea in acest caz?
Personal consider ca o economie sanatoasa este alcatuita din intreprinderi mijlocii caci acestea cumuleaza competitivitate, sunt mai stabile, implica mai putin risc. Consider ca in Romania este nevoie de solutii pentru ca statul sa preia o parte din credite. In alte tari ale UE exista proiecte concrete de finantare si subventii sectoriale care faciliteaza accesul la capital pentru IMM-uri.
In principiu avem nevoie de programe de subventionare pt industriile prioritare cu potential sporit de creare valoare pt. Economia romaneasca, apoi consider utile fonduri de garantare din partea statului pt. Facilitarea creditelor pt. Investitii si nu in ultimul rand cred ca ar trebui organizate campanii mai intensive de  informare a potentialilor beneficiari eligibili cu privire la fondurile europene de care acestia post dispune coroborat chiar cu sustinerea costurilor pt. Elaborare proiecte. In acest fel vom stimula realizarea mai multor investitii  injectarea de mai mult capital in economia romaneasca  si nu in ultimul rand obtinerea de coeziune economica, sociala si teritoriala, care reprezinta si un obiectiv al UE.
Tarile UE au stabilit programe concrete de subventionare, intervin in cazuri speciale, mai ales in domeniul financiar bancar si sprijina combaterea somajului cu masuri adecvate.
10. Criza pare ca nu se termina in Romania, desi in unele state
UE semnele redresarii au inceput sa apara. Ce sanse are
Romania sa iasa din criza si cum este conectata la solutiile
adoptate la nivel european?
Sa nu asteptam sa iesim din criza de azi pe maine in toate domeniile economice. Acest lucru ar reprezenta o perceptie si intelegere gresita a ceea ce inseamna criza si combaterea ei in sine.
Prima conditie pt functionarea economiei este aceea de a schimba comportamentul investitorilor si consumatorilor respectiv reducerea sau chiar eliminarea schepticismului acestora.
A doua conditie este simplificarea accesului la capital. Costurile de capital sunt nesustenabile in momentul de fata odata din cauza dobanzii foarte mari si apoi din cauza consumului respectiv incasarilor scazute. Sistemul bancar reprezinta motorul unei economii. Capitalul trebuie rulat pt a crea valoare.
Romania trebuie sa continuie elaborarea de masuri in in acest sens.
Exista insa si domenii care depind de economia internationala unde Romania va fi dependenta de evolutiile din tarile partenere pe domenii.
Personal consider ca vom incepe foarte curand sa mergem in sus d.p.v. economic. La jumatatea lui 2010 vom vedea mai mult optimism in acest sens.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că devine și pentru România

Published

on

© dragospislaru.eu

România trebuie să facă din inovare o prioritate cheie pentru a se pregăti pentru viitor, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-o postare pe pagina personală de Facebook.

„Atunci când spui viitor, spui transformare digitală și inovare. România este astăzi într-un moment de imensă oportunitate. O oportunitate care ne poate duce în topul celor mai inovatoare țări din Uniunea Europeană. Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că inovarea devine o prioritate-cheie și pentru România”, afirmă Dragoș Pîslaru. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European și datorită banilor pe care îi are la dispoziție, România poate inova la nivel național. 

„Ca europarlamentar am negociat, la Bruxelles, Mecanismul de Redresare și Reziliență care aduce pentru România aproape 30 de miliarde de euro. Banii aceștia sunt șansa noastră să putem inova chiar aici, la noi acasă. Să generăm tehnologii noi, pe care să le propagăm apoi în toată lumea. Să avem „unicorni românești” în toate marile orașe, de la Oradea la Constanța și de la Iași la Craiova”, a precizat acesta. 

Astfel, eurodeputatul USR PLUS subliniază că „avem nevoie de politicieni și funcționari care să înțeleagă că rolul lor este să încurajeze inovarea și digitalizarea, nu să le împiedice”.

„Eu am început deja să fac acest lucru, având calitatea de raportor din partea Renew Europe pe Regulamentul privind Identitatea Digitală Europeană. Sunt nerăbdător să vă aduc vești cu privire la evoluția lucrărilor din Parlamentul European și pe acest subiect”, a mai precizat Dragoș Pîslaru. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

România alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale, cuprinse în componenta Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, aferentă Pilonului II, dedicat transformării digitale. 

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Continue Reading

GENERAL

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

Published

on

© Sorin Cîmpeanu/ Facebook

România a găzduit în perioada 21-24 septembrie, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Summitul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România.

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

– 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale;

– 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor, printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Astfel, România se bucură de o prezență importantă în instanțele AUF, având 3 reprezentanți: președintele AUF, reprezentantul Guvernului României și reprezentantul universităților din Europa Centrală și Orientală.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

În egală măsură, acesta a apreciat sprijinul pe care președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume.

Cîmpeanu a adresat mulțumiri și secretarului general OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția comisarului european pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

De asemenea, ministrul Educației a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA1 min ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorii statelor UE la București: Unitatea transatlantică, esențială pentru consolidarea rezilienței Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN24 mins ago

Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice: Este esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 grade

COMISIA EUROPEANA34 mins ago

Consiliul European cere Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil

NATO38 mins ago

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

NATO1 hour ago

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din “unele state membre”: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH14 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA15 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

POLITICĂ21 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu22 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending