Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, a avertizat că „dacă nu va exista un răspuns clar și ferm la nevoile sectorului agricol, în UE va crește populismul și naționalismul”.

Într-o postare pe Facebook, în care eurodeputatul dă detalii despre vizita sa oficială în Spania, unde s-a întâlnit cu organizațiile cele mai reprezentative de fermieri din regiunea Extremadura și cooperativele agroalimentare, a precizat că  Aceste organizații joacă un rol cheie în dezvoltarea sectorului agricol.

„În cadrul vizitei oficiale din Spania, am avut o întâlnire cu organizațiile cele mai reprezentative de fermieri din regiunea Extremadura, și anume: ASAJA Cáceres, APAG Extremadura ASAJA, UPA-UCE Extremadura și cooperativele agroalimentare. Aceste organizații joacă un rol cheie în dezvoltarea sectorului agricol. Prin apartenența la aceste structuri, fermierii obțin cel mai bun preț de pe piață, își pot crea noi capacități de producție, pot atrage mai ușor fondurile europene, având un acces mai crescut la informație, la tehnologiile moderne și o mai mare deschidere spre proiecte de colaborare”, a precizat Daniel Buda.

Cu ocazia reuniunii, Daniel Buda menționează că s-a discutat despre nevoile agriculturii din Extremadura, unde fermierii beneficiază de un sprijin puternic în cadrul PAC în actualul exercițiu financiar.

„Partea cea mai importantă a acestui sprijin, o reprezintă plățile directe din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), care, în 2018, s-au ridicat la 510,6 milioane EUR. Acestea includ plățile de bază pentru venit (53,8 % din total), plățile pentru înverzire (28,2 %) și plățile cuplate pentru anumite tipuri de producție considerate sensibile (16,1 %). Plățile sectoriale sprijină, în principal, producția de animale: bovine (45,6 milioane EUR în 2018) și ovine și caprine (28,9 milioane EUR)”, explică eurodeputatul român.

Vicepreședintele Comisiei AGRI a explicat că printre produsele vegetale care beneficiază de un sprijin important se numără tomatele destinate prelucrării (4,2 milioane EUR în 2017) și orezul (2,6 milioane de euro). Astfel, spune acesta, „fondurile alocate acestei regiuni din Politica Agricolă Comună sunt vitale pentru ca fermierii din Extremadura să supraviețuiască pe piață, iar agricultura să cunoască o dezvoltare sigură”.

Daniel Buda consideră că sectorul agricol din UE are nevoie de răspunsuri ferme la provocările cu care se confruntă. În caz contrar, „riscăm ca în UE să crească populismul. În continuare, asociațiile agricole solicită mai multe fonduri europene pentru a putea dezvolta și mai bine regiunea și se opun reducerii resurselor financiare alocate PAC în noul exercițiu financiar!”, atenționează eurodeputatul. 

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, a atenționat că politica europeană de a nu accepta comercializarea cărnii cu hormoni nu poate fi subminată în acordurile cu China sau alte state.

Daniel Buda a făcut această afirmație în cadrul schimbului de opinii cu John Clarke, șeful  Directoratului General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), din cadrul Comisiei Europene, privind Acordul SUA-China încheiat recent și impactul acestuia asupra agriculturii. Dezbaterea a avut loc în Comisia AGRI din PE, iar vicepreședintele Daniel Buda și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca în urma acestor acorduri comerciale, să se permită în mod indirect comercializarea cărnii cu hormoni în spațiul european.

„Sectorul agricol european poate să aibă de suferit ca urmare a acestui acord. Ar trebui să stabilim anumite linii roșii în relația UE-China legat de acordul SUA-China. Îmi este foarte greu să înțeleg că în unele zone ale globului se folosesc mai departe hormoni de creștere, substanțe care s-au dovedit a fi nocive pentru sănătatea omului. Pe mine mă îngrijorează foarte mult ca nu cumva aceste produse, în mod indirect, să ajungă în Uniunea Europeană ca urmare a unor fraude. De aceea, v-aș ruga să fiți foarte atenți la această chestiune. Chinezii poate că vor să mănânce carne chiar și cu hormoni, dar nu îmi doresc ca această carne să ajungă în Uniunea Europeană în urma acestor schimburi comerciale pe care noi le avem cu China”, a punctat eurodeputatul român.

În replică, reprezentantul Comisiei (DG AGRI), i-a transmis faptul că nu este „foarte îngrijorat” în legătură cu riscul de fraudă a cărnii de porc cu hormoni care ar  putea ajunge în Europa, deoarece  acordul dintre SUA-China nu va reduce monitorizarea UE la frontieră și regulile pe care le aplică importurilor. În schimb, John Clarke a spus că este mai îngrijorat de faptul că politica globală a UE de a nu accepta hormoni poate fi subminată dacă China va accepta, însă, carne cu hormoni.

„Trebuie să vedem cum se va aplica acest acord în practică. Unele aspecte acoperite de acord ar putea fi de o importanță crucială pentru sectorul agricol european”, a atras atenția reprezentantul Comisiei Europene, cu referire, de exemplu la angajamentul Chinei de a cumpăra bunuri agricole în valoare de cel puțin 32 miliarde de dolari din SUA peste suma de referință corespunzătoare din 2017 în următorii doi ani – 2020 și 2021, care poate duce la înlocuirea importurilor de la alți furnizori, inclusiv EU; sau facilitarea importurilor din SUA în China a unui număr mare de produse agricole sensibile prin ridicarea sau reducerea multor bariere netarifare în calea comerțului, în special în domeniul standardelor sanitare și fitosanitare (SPS), în special a cărnii de porc, care poate provoca concurență dezechilibrată între exportatorii din SUA și UE.

De asemenea, a punctat John Clarke, „includerea unor dispoziții privind indicațiile geografice (IG), care sunt complet inspirate de abordarea SUA, poate submina grav posibilitatea IG-urilor UE de a primi o protecție adecvată în China. Acestea pot influența relațiile comerciale ale UE atât cu SUA, cât și cu China, prin stabilirea de noi precedente în subiecte esențiale, precum cele indicate mai sus.”

O politică agricolă eminamente verde, care nu ține cont de capacitatea de adaptare la noile condiționalități, va pune presiune atât pe fermieri, cât și pe consumatori, a declarat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), în cadrul sesiunii plenare de joi a Parlamentului European.

În plenul Parlamentului European de la Strasbourg a avut loc o dezbatere importantă cu privire la Strategia „De la fermă la consumator” (”Farm to Fork”)- rolul-cheie al fermierilor și al zonelor rurale, în contextul lansării Pactului Ecologic European. Rolul principal al Pactului Ecologic European este de a asigura o tranziție lină către o creștere durabilă. Ca parte a acestei tranziții, strategia „De la fermă la consumator” reprezintă o componentă esențială pentru asigurarea sustenabilității, în contextul în care sectorul agricol împreună cu zonele rurale reprezintă fundamentul sănătății și bunăstării cetățenilor UE.

În cadrul intervenției sale, vicepreședintele Comisiei AGRI a subliniat faptul că „fermierii trebuie să fie văzuți ca fiind parte a soluției, și în niciun caz ca parte a problemei în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, iar Acordul Verde și strategia “Farm to Fork” trebuie să fie transformate în oportunități pentru agricultură dacă vrem să reușim cu adevărat”.

Strategia “Farm to Fork” poate să reprezinte mecanismul prin intermediul căruia să fie atinse mai multe obiective: alimente de calitate, la prețuri accesibile, locuri de muncă bine plătite, ori combaterea schimbărilor climatice, a precizat eurodeputatul român. În opinia sa, însă, sectorul agricol nu poate fi considerat singurul responsabil de declinul biodiversității sau epuizarea resurselor naturale: „Această responsabilitate o avem cu toții. Fermierii trebuie să fie văzuți ca fiind parte a soluției, și nicidecum parte a problemei în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice. Succesul strategiei “Farm to Fork” depinde dacă suntem sau nu ancorați în realitatea din teren și capabili să înțelegem care sunt vulnerabilitățile, dar și oportunitățile din acest sector”, a subliniat Daniel Buda. 

Acesta a mai atras atenția că „o politică agricolă eminamente verde, care nu ține cont de capacitatea de adaptare a acesteia la noile condiționalități, va pune presiune atât pe fermieri, cât și pe consumatorii care se vor vedea nevoiți să plătească mai mult pentru alimente”, ceea ce va cauza pierderi atât pentru consumatori, cât și pentru fermieri.

De aceea, Daniel Buda a punctat faptul că „Acordul Verde și strategia “Farm to Fork” trebuie să fie transformate în oportunități pentru agricultură dacă vrem să reușim cu adevărat”: 

„Nu vreau să îmi imaginez ce ar putea însemna un fenomen precum vestele galbene din partea fermierilor la nivelul întregii Uniuni Europene”, a mai spus eurodeputatul PPE. 

Însă, pentru a atinge potențialul Pactului Ecologic și al Strategiei ”Farm to Fork”, Daniel Buda susține că „este nevoie însă de o finanțare consistentă din partea statelor membre care trebuie să se înțeleagă că nu se poate face mai mult, cu bani mai puțini”. 

„Accesul la cercetare, la o agricultură de precizie ca o garanție a durabilității sectorului agricol trebuie să fie distribuite în egală măsură, între fermierii din statele membre”, a adăugat acesta.