Europarlamentarul liberal Daniel Buda a avertizat marți seară, la Bruxelles, în cursul unei reuniuni a grupului PPE din Parlamentul European, că întreaga responsabilitate a blocării României în spațiul Schengen va reveni Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană din care fac parte atât PNL, cât și partidul OVP al cancelarului austriac Karl Nehammer, care se opune aderării României la spațiul de liberă circulație. În acest context, Buda a avertizat că dacă Austria se va opune intrării României în Schengen, atunci PNL va cere excluderea partidului OVP din familia politică a popularilor europeni.

Buda a luat cuvântul în cadrul unei reuniuni organizate în ajunul unei reuniuni politice de trei zile care va avea loc de miercuri până vineri la Viena, cu cancelarul Nehammer drept gazdă, iar eurodeputatul român i s-a adresat direct lui Manfred Weber, care este deopotrivă și președintele grupului PPE și președintele Partidului Popular European. 

“Dragă Manfred, ești președintele Partidului Popular European. Întreaga responsabilitate a acestui eșec revine Partidului Popular European. Știm foarte bine că socialiștii au avut o problemă cu suedezii, au rezolvat-o. Renew a avut o problemă cu Mark Rutte, au rezolvat-o. Deja Dacian Cioloș jubilează în România după cum și socialiștii jubilează în România și aruncă întreaga responsabilitate în spatele PPE”, a spus eurodeputatul PNL

El a arătat că România este o țară “are respectă toate condițiile posibile și imposibile pentru a accede în spațiul Schengen”, referindu-se la misiunile de evaluare care s-au aflat în ultima perioadă în țara noastră și care au cuprins și experți din țări precum Austria, Olanda și Suedia.

Mai mult, Buda a respins categoric teza Vienei, potrivit căreia România se află pe ruta migrației ilegale către UE.

“Astăzi, însă, ne confruntăm cu o problemă din partea Austriei care spune că are o problemă cu migrația clandestină. România nu se află pe ruta balcanică și pe ceea ce înseamnă această rută de migrație clandestină. Să fie foarte clar! Nu putem să fim noi responsabil de ceva ce nu funcționează la nivelul altor state membre. Se și știe care este situația. Serbia – Ungaria – Austria”, a spus el.

Daniel Buda a avertizat, totodată, că blocarea aderării României la Schengen va afecta și Partidul Popular European în perspectiva alegerilor europene din 2024.

“Dragă Manfred, spuneai mai devreme că vrem ca în 2024 să fim un partid puternic, care să aibă mai mulți membri. Manfred, vreau să te informez că, din păcate, dacă se refuză intrarea României în spațiul Schengen, Partidul Național Liberal va avea enorm de mult de suferit.  Este imposibil să explicăm acasă de ce un partid din PPE, cu un guvern condus de un membru al PPE refuză intrarea României în spațiul Schengen când toate datele tehnice vin și spun că suntem în regulă“, a insistat el, în timp ce liderii PPE s-au reunit vineri și sâmbătă la Atena pentru a discuta viitorul formațiunii în contextul alegerilor din 2024, întrunire la care au participat și Manfred Weber, dar și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Iohannis și cancelarul Nehammer.

Mai mult, europarlamentarul PNL a avertizat că dacă Austria se va opune intrării României în Schengen, atunci PNL va cere excluderea partidului OVP din familia politică a popularilor europeni.

“Astăzi, îți spun foarte clar că dacă se păstrează poziția lui Nehammer de a respinge intrarea României în spațiul Schengen, este un partid și un președinte care se pune de-a curmezișul principiilor și valorilor în care crede PPE. Este dreptul lui, dar în același timp este și dreptul nostru ca și partid să fie dat afară. Nu cred că putem să stăm mai departe la masă cu un președinte de partid care nu respectă principiile și valorile democratice pe care noi le verbalizăm că trebuie să fie respectate“, a conchis Buda.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria. Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un nou episod al discuțiilor privind aderarea României la Schengen s-a derulat marți, la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana, unde cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că Austria se opune integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, întărind afirmațiile sale anterioare și ale ministrului său de interne, în timp ce din același loc președintele Klaus Iohannis a afirmat că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment și că subiectul se va afla pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene din 8 decembrie.

Observând atitudinea negativă a Vienei, ministrul de interne Lucian Bode a reamintit Austriei că și-a asumat susținerea aderării României la Schengen și a atenționat că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens, iar la summitul de la Tirana președintele Iohannis s-a angajat ca România să susțină eforturile UE de limitare a migrației ilegale, chiar dacă nu se află pe ruta Balcanilor de Vest și nu este o sursă relevantă de migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European a aprobat în unanimitate opinia privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene, pentru care eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a fost raportor din partea comisiei anterior amintite.

”Comisia de Dezvoltare Regională a aprobat în unanimitate opinia privind  normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare). În calitate de raportor, acest vot covârșitor reprezintă un adevărat succes”, a precizat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Deși a fost un raport eminamente tehnic, acesta a încercat prin amendamentele depuse și prin compromisurile care au fost propuse ”să venim cu sublinierea necesității unei simplificări a procedurilor”.

”Prin această opinie am cerut o protecție mai mare bugetului Uniunii împotriva fraudei, corupției, conflictelor de interese, dublei finanțări și a altor nereguli”, a detaliat Buda.

De asemenea, acesta a surprins ”importanța stocării electronice a datelor și accesul la un sistem informatic integrat, care ar crește gradul de transparență la nivelul Uniunii Europene, dar și gradul de încredere a cetățenilor în cheltuielile publice realizate din bani europeni”.

Parlamentul European a adoptat joi, cu 306 voturi pentru, 225 împotrivă și 25 de abțineri, o rezoluție privind protecția animalelor de fermă și a carnivorelor mari în Europa, pentru care eurodeputatul PNL Daniel Buda a fost responsabil din partea Grupului PPE din Parlamentul European, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală.

”Vot istoric dat azi în Parlamentul European! Rezoluția Parlamentului European privind protecția animalelor de fermă și a carnivorelor mari în Europa, reprezintă un sprijin oferit fermierilor și un semnal puternic adresat Comisiei Europene! România este una dintre cele mai afectate țări europene privind atacul ursului. Prin urmare, mă bucur că am reușit să fiu responsabilul grupului PPE privind aceasta rezoluție și să prezint pericolul la care fermierii și cetățenii sunt supuși în fiecare zi”, a precizat Buda într-un mesaj publicat pe Facebook.

De altfel, acesta a solicitat Comisiei Europene într-o intervenție în legislativul european să flexibilizeze Directivei privind conservarea habitatelor, întrucât aceasta și-a atins obiectivele.

”Impactul negativ al atacurilor tot mai numeroasei populații de lupi și ursi asupra animalelor domestice crește. Fermierii  trebuie să facă față atacurilor cu carnivore mari singuri, aceștia au ajuns să fie disperați, se simt neînțeleși și lipsiți de putere. Întrucât urșii și lupii ajung tot mai frecvent în imediata proximitate a oamenilor, în special în zonele dens populate,  atacurile carnivorelor mari au făcut deja victime umane. Iar turismul, în special în zonele montane este grav afectat”, a explicat acesta.

Daniel Buda a anunțat așadar că agricultorii au ”instrumente  și finanțări suficiente pentru a face față atacurilor asupra animalelor și a le preveni”.

El a mai anunțat că aceștia pot ”obține despăgubiri 100% pentru orice animal ucis”.