Eurodeputatul liberal Daniel Buda (PNL, PPE) afirmă cu tărie că microregiunile trebuie să aibă posibilitatea de a se adresa direct Comisiei Europene în vederea obținerii finanțărilor europene necesare dezvoltării lor, potrivit unui mesaj de pe pagina de Facebook a acestuia. 

Acesta informează asupra dezbaterii de astăzi, din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, pe marginea raportului „Dispozițiile comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri”, la care a participat Comisarul European pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu. 

În intervenția sa, Daniel Buda a afirmat că acest regulament este ,,un instrument extrem de valoros deoarece permite o simplificare reală, fiind un regulament unic care acoperă toate cele 7 fonduri de administrare.” De asemenea, a adăugat europarlamentarul român, ,,în vederea unei simplificări aprofundate, este important ca statele membre să nu mai aibă posibilitatea de a adăuga condiționalități suplimentare peste regulile de la Bruxelles, iar cetățenii europeni trebuie să fie mai bine informați despre importanța fondurilor europene și despre impactul pozitiv generat de acestea asupra vieții lor de zi cu zi”.

Foto: Daniel Buda/Facebook

Citiți și INTERVIU Gabriela Zoană (PSD, S&D): România va beneficia de mai mulți bani europeni din fondurile Politicii de Coeziune prin aplicarea ratei de 85% cofinanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate

Daniel Buda a salutat acordul de la nivelul Parlamentului European cu privire la Regula N+3 în ceea ce privește cheltuirea banilor europeni, recunoscând că există ,,întârzieri în acest domeniu apărute din varii motive care nu sunt imputabile beneficiarilor”, și și-a exprimat speranța ca acordul ,,să fie menținut și după discuțiile în trialog”.

De asemenea, eurodeputatul român a subliniat ,,nevoia unei sinergii mai mari între fondurile europene, din diverse domenii”, fiind convins că ,,în mod cert crește eficiența utilizării banilor europeni și are un impact major asupra creșterii calității vieții cetățenilor”.

În acest context a oferit ca exemplu ,,poveștile de succes, cum sunt cele din cadul Programului Leader, mai exact cele ale Grupurilor de Acțiune Locală”, care, potrivit acestuia, ,,trebuie să fie multiplicate și trecute într-o etapă superioară de valorificare a lor prin creșterea finanțării acestora”.

În opinia lui Daniel Buda, microregiunile trebuie să capete competențe sporite în procesul de absorbție a fondurilor europene și în relația cu Comisia Europeană, reducându-le dependența de guvernele naționale, care în mod paradoxal, le pot fi ostile. Acesta a mai spus că ,,trebuie să aibă posibilitatea de a se adresa direct Comisiei Europene în vederea obținerii finanțărilor europene necesare dezvoltării lor”.

Eurodeputatul liberal a mai făcut referire și la intervenția Corinei Crețu, Comisar European pentru Dezvoltare Regională, care și-a exprimat aprecierea privind simplificarea regulilor pentru accesarea fondurilor europene într-un efort general al Comisiei Europene privind debirocratizarea instituțiilor UE și a instrumentelor utilizate de acestea. 

 „Astăzi este un moment foarte important. Vorbim despre dispozițiile comune pentru următorii 7 ani. Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru contribuții. Pentru prima oară, un singur regulament acoperă toate cele 7 fonduri pentru administrare. Este vorba de simplificare reală. Ori de câte ori m-am deplasat în statele membre, am avut aceleași plângeri. Am fost foarte tristă să-i văd pe tineri că renunțase să mai folosească fondurile noastre din cauza birocrației. Acum, iată, avem acest regulament unic care acoperă toate cele 7 fonduri de administrare. Vreau să mulțumesc raportorilor, precum și tuturor eurodeputaților din Comisia REGI. Meritați felicitări sincere pentru eficacitate și calitatea muncii dvs. Aceste elemente din regulament, pentru noi includ Acordul de parteneriat pentru toate cele 27 de state membre și toate cele 7 fonduri. Nu acceptăm dublu standard, nu acceptăm coordonare doar pentru anumite state. Al doilea element cheie se referă la noile obiective pentru politicile noastre. Cu toții ne dorim o Europă mai inteligentă, mai verde, mai conectată și mai apropiată de cetățenii ei. Al treilea element este revizuirea la mijloc de parcurs. Știu că nu avem o abordare unanimă aici, dar mi-aș dori să rămânem deschiși. Pe perioada de programare pot apărea multe elemente neașteptate și trebuie să rămânem flexibili. Mulțumesc pentru sprijin, pentru încrederea în eforturile noastre comune de simplificare.”, a declarat comisarul Crețu, citată de eurodeputatul Daniel Buda. 

Daniel Buda a vorbit despre relaționarea directă a microregiunilor cu Comisia Europeană și despre simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene și în interviul acordat reprezentantului Calea Europeană, la Strasbourg, prilej cu care eurodeputatul român a mai răspuns și unor întrebări pe marginea beneficiilor pe care le poate avea România de pe urma reformei Politicilor Agricole Comune și de Coeziune în contextul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, a impactului Brexit asupra bugetului privind dezvoltarea regională și a candidaturii Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Interviul poate fi urmărit mai jos: 

Decizia luată de Comisia Europeană prin care executivul european a trimis Austriei o scrisoare de punere în întârziere a deciziei de indexare a prestațiilor familiale, este una corectă, afirmă eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), care arată că această măsură implică o diminuare radicală a alocațiilor copiilor din Estul Europei începând cu 1 ianuarie 2019, 14.213 lucrători români fiind printre cei mai afectați de această decizie.

”Este o decizie corectă și care întărește faptul că nu trebuie să existe angajaţi de rang secund în UE. În calitate de membru al Parlamentului European am atras atenția asupra măsurii aberante luate de Parlamentul de la Viena care a adoptat anul trecut un act normativ prin care alocațiile acordate copiilor lucrătorilor străini care nu trăiesc împreună cu părinții lor în Austria, au fost ajustate în funcție de costul vieții din țările lor de origine. Această măsură implică o diminuare radicală a alocațiilor copiilor din Estul Europei începând cu 1 ianuarie 2019, românii fiind printre cei mai afectați de această decizie. Mai exact, 14.213 lucrători români vor fi afectați”, spune Daniel Buda, într-o postare pe Facebook.

”Muncitorii europeni trebuie să beneficieze de aceleași drepturi, iar Comisia Europeană nu mai poate tolera acțiuni discrimatorii și semnale care afectează ideea de unitate și solidaritate la nivel european, contribuind din plin la agravarea sentimentului că în Uniunea Europeană există cetățeni de rangul I și cetățeni de rangul II. Regulamentele Uniunii Europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială prevăd norme comune pentru plata prestațiilor familiale pentru lucrătorii încadrați în muncă în alt stat membru. Conform acestor norme, lucrătorii mobili au dreptul la aceleași alocații pentru copii ca lucrătorii locali, indiferent de locul de reședință al copiilor lor. Cu alte cuvinte, alocațiile nu sunt doar un drept al copiilor, ci și o obligație care incumbă statelor membre pentru ca acestea să aibă parte de tinere generații sănătoase şi educate, care să contribuie activ la prosperitatea și bunăstarea societății europene. (…) Apreciez faptul că toate eforturile de a stopa punerea în aplicare a măsurii de indexare a alocațiilor copiilor muncitorilor străini din Austria nu au rămas fără ecou. Alocațiile nu sunt doar un drept al copiilor, ci și o obligație care incumbă statelor membre pentru ca acestea să aibă parte de tinere generații sănătoase şi educate, care să contribuie activ la prosperitatea și bunăstarea societății europene”, a explicat eurodeputatul.

Prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Austriei, Comisia Europeană a lansat oficial procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Austria are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde aspectelor semnalate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

.

”Prestația Ministrului Rovana Plumb profund nesatisfăcătoare în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European! Deși mi-aș fi dorit să mă pot declara mulțumit după dezbaterea REGI, unde doamna Rovana Plumb a prezentat prioritățile Președinției Române, însă prestația acesteia a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.”, a menționat eruoaprlamentarul Daniel Buda într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Această reacție a eurodeputatului survine după ce,  Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a prezentat marți 22 ianuarie, prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European.

Daniel Buda adaugă faptul că ,,dezbaterea din Comisia pentru Dezvoltare Regională a demonstrat încă o dată că rezervele exprimate asupra Președinției Rotative a Consiliului Uniunii Europene nu au fost fără suport. Deși mi-aș fi dorit să mă pot declara mulțumit după dezbaterea REGI, unde doamna Rovana Plumb a prezentat prioritățile Președinției Române, însă prestația acesteia a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.”

România a ratat șansa de a-și sublinia prioritățile dar, în același timp, și de a-și prezenta viziunea concretă asupra proiectului european. O prezentare plină de generalități și banalități în care am vorbit despre cum trebuie să facem “să fie bine ca să nu fie rău”, o prezentare lipsită de substanță și de asumări concrete asupra noilor provocări și nevoi ale Uniunii Europene. Ajustările financiare generate de BREXIT, care au dus la tăieri de fonduri din Politica de Coeziune, criza migrației, nevoile crescânde legate de cercetare, inovare, digitalizare, creșterea rolului autorităților locale în procesul de absorbție a fondurilor europene erau teme care aveau nevoie de răspunsuri ferme.

,,Atât eu, cât și colegii mei am adresat întrebări concrete legate de simplificarea procedurilor dar și de schimbarea regulilor în timpul jocului, așa cum a fost de exemplu în România când, prin Ordonanța 114/2018, s-au schimbat autoritățile de implementare, transferând competențe de la o autoritate la alta, fără a exista personalul necesar pentru implementarea corectă și la timp a acestor proiecte.” Fără răspuns au rămas și

Aspectele legate de opinia Președinției Române față de macrocondiționalități, ratele de cofinanțare sau regula N+3, care se dorește a fi dusă la N+2 de către Comisia Europeană ,,au râmas fără răspuns”.

În mod paradoxal, deși România a ales ca motto al Președinției “Coeziune, o valoare europeană”, Politica de Coeziune nu este tratată într-un capitol aparte și este menționată alături de alte priorități în cadrul “Europa convergenței: creștere, coeziune, comeptitivitate și conectivitate”, menționează eurodeputatul.

,,Deși îmi doresc o președinție de succes a României, rezervele sunt incomensurabile, în condițiile în care actuala guvernare nu reușește să atragă fonduri europene în proiectele majore de infrastructură ale României. Este greu să faci figură bună în exterior, câtă vreme la tine acasă mizeria economică, socială și morală este ridicată la rang de virtute.”

Citiți și:

Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene și ministru intermar al Transporturilor, prezintă în comisiile REGI și TRAN ale PE prioritățile Președinției române a Consiliului UE