Connect with us

Daniel Buda

INTERVIU Daniel Buda (PNL, PPE): Este important ca pe durata Președinției române să cristalizăm direcțiile mari la nivel macrofinanciar, astfel încât statele membre să poată absorbi cât mai rapid fondurile europene alocate în viitorul CFM

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

Este important ca pe durata Președinției române a Consiliului Uniunii Europene să cristalizăm direcțiile mari la nivel macrofinanciar, care sunt liniile pe care le putem stabili, astfel încât statele membre să aibă posibilitatea de a implementa cât mai rapid acest proces de absorbție a fondurilor europene, a declarat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro n cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.
”Mi-aș dori foarte mult ca în perioada acestei Președinții să avem capacitatea de a determina acele state care nu sunt de acord cu creșterea contribuțiilor statelor membre la această anvelopă bugetară la nivelul UE pentru a putea satisface nevoile de care are UE. Printre acesta state aș enumera Austria, Olanda, chiar și Franța. Cred că acesta trebuie să fie un obiectiv substanțial, și anume acela de a convinge aceste state să facă alocări bugetare suplimentare în vederea creșterii bugetului pentru a acoperi toate nevoile pe care UE le are astăzi și aici mă refer la sectorul agricol. Chiar dacă România nu are parte de tăieri bugetare semnificative pe plățile directe, pe politica de coeziune, unde avem creștere de 8%, per ansamblu, avem tăieri în această zonă a PAC și de Coeziune”, a spus Daniel Buda, făcând trimitere la unul dintre dosarele importante pe care România le are de gestionat, și anume viitorul Cadru Financiar Multianului 2021-2027.

 

Acesta și-a exprimat dorința ca ”această Președinție ( n.r. română a Consiliului UE) să fie una de succes pentru că aceasta nu aparține guvernului României și poporului român și îmi doresc să avem reușite pe parcursul acestei Președinții. Sper ca această componentă tehnică care se află la Reprezentanța României la Uniunea Europeană să aibă capacitatea de a gestiona în mod eficient toate dosarele pe care le avem în lucru, peste 200 de dosare”, a mai spus Buda.
Brexit.  România trebuie să fie pregătită pentru a veni în sprijinul cetățenilor români care se află acolo
Făcând trimitere la votul de marți seara din Parlamentul birtanic, în urma căruia acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, convenit de Guvernul May cu negociatorii de la Bruxelles, a fost respins, eurodeputatul a spus că ”România trebuie să fie pregătită pentru a veni în sprijinul cetățenilor români care se află acolo, să fim convinși că Marea Britanie nu îți poate menține buna funcționalitate în diverse domenii precum cel medical, asistență socială, învățământ fără muncitorii din afara Marii Britanii”.
În opinia sa, votul de marți seara ”este un lucru bun pentru că deschide perspectiva rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană. Sunt aproape convins că avem această variantă de lucru destul de serios de luat în calcul. În mod cert, guvernul Theresa May nu poate să mai rămână în funcție. Vorbim acum de alegeri anticipate unde, proabil, vor fi suprapuse cu un nou referendum în ceea ce privește rămânerea Marii Britanii în UE”.

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) avertizează: Dacă nu va exista un răspuns clar și ferm la nevoile sectorului agricol, în UE va crește populismul și naționalismul!

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, a avertizat că „dacă nu va exista un răspuns clar și ferm la nevoile sectorului agricol, în UE va crește populismul și naționalismul”.

Într-o postare pe Facebook, în care eurodeputatul dă detalii despre vizita sa oficială în Spania, unde s-a întâlnit cu organizațiile cele mai reprezentative de fermieri din regiunea Extremadura și cooperativele agroalimentare, a precizat că  Aceste organizații joacă un rol cheie în dezvoltarea sectorului agricol.

 

„În cadrul vizitei oficiale din Spania, am avut o întâlnire cu organizațiile cele mai reprezentative de fermieri din regiunea Extremadura, și anume: ASAJA Cáceres, APAG Extremadura ASAJA, UPA-UCE Extremadura și cooperativele agroalimentare. Aceste organizații joacă un rol cheie în dezvoltarea sectorului agricol. Prin apartenența la aceste structuri, fermierii obțin cel mai bun preț de pe piață, își pot crea noi capacități de producție, pot atrage mai ușor fondurile europene, având un acces mai crescut la informație, la tehnologiile moderne și o mai mare deschidere spre proiecte de colaborare”, a precizat Daniel Buda.

Cu ocazia reuniunii, Daniel Buda menționează că s-a discutat despre nevoile agriculturii din Extremadura, unde fermierii beneficiază de un sprijin puternic în cadrul PAC în actualul exercițiu financiar.

„Partea cea mai importantă a acestui sprijin, o reprezintă plățile directe din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), care, în 2018, s-au ridicat la 510,6 milioane EUR. Acestea includ plățile de bază pentru venit (53,8 % din total), plățile pentru înverzire (28,2 %) și plățile cuplate pentru anumite tipuri de producție considerate sensibile (16,1 %). Plățile sectoriale sprijină, în principal, producția de animale: bovine (45,6 milioane EUR în 2018) și ovine și caprine (28,9 milioane EUR)”, explică eurodeputatul român.

Vicepreședintele Comisiei AGRI a explicat că printre produsele vegetale care beneficiază de un sprijin important se numără tomatele destinate prelucrării (4,2 milioane EUR în 2017) și orezul (2,6 milioane de euro). Astfel, spune acesta, „fondurile alocate acestei regiuni din Politica Agricolă Comună sunt vitale pentru ca fermierii din Extremadura să supraviețuiască pe piață, iar agricultura să cunoască o dezvoltare sigură”.

Daniel Buda consideră că sectorul agricol din UE are nevoie de răspunsuri ferme la provocările cu care se confruntă. În caz contrar, „riscăm ca în UE să crească populismul. În continuare, asociațiile agricole solicită mai multe fonduri europene pentru a putea dezvolta și mai bine regiunea și se opun reducerii resurselor financiare alocate PAC în noul exercițiu financiar!”, atenționează eurodeputatul. 

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) atenționează: Politica europeană de a nu accepta comercializarea cărnii cu hormoni nu poate fi subminată în acordurile cu China sau alte state

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, a atenționat că politica europeană de a nu accepta comercializarea cărnii cu hormoni nu poate fi subminată în acordurile cu China sau alte state.

Daniel Buda a făcut această afirmație în cadrul schimbului de opinii cu John Clarke, șeful  Directoratului General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), din cadrul Comisiei Europene, privind Acordul SUA-China încheiat recent și impactul acestuia asupra agriculturii. Dezbaterea a avut loc în Comisia AGRI din PE, iar vicepreședintele Daniel Buda și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca în urma acestor acorduri comerciale, să se permită în mod indirect comercializarea cărnii cu hormoni în spațiul european.

„Sectorul agricol european poate să aibă de suferit ca urmare a acestui acord. Ar trebui să stabilim anumite linii roșii în relația UE-China legat de acordul SUA-China. Îmi este foarte greu să înțeleg că în unele zone ale globului se folosesc mai departe hormoni de creștere, substanțe care s-au dovedit a fi nocive pentru sănătatea omului. Pe mine mă îngrijorează foarte mult ca nu cumva aceste produse, în mod indirect, să ajungă în Uniunea Europeană ca urmare a unor fraude. De aceea, v-aș ruga să fiți foarte atenți la această chestiune. Chinezii poate că vor să mănânce carne chiar și cu hormoni, dar nu îmi doresc ca această carne să ajungă în Uniunea Europeană în urma acestor schimburi comerciale pe care noi le avem cu China”, a punctat eurodeputatul român.

În replică, reprezentantul Comisiei (DG AGRI), i-a transmis faptul că nu este „foarte îngrijorat” în legătură cu riscul de fraudă a cărnii de porc cu hormoni care ar  putea ajunge în Europa, deoarece  acordul dintre SUA-China nu va reduce monitorizarea UE la frontieră și regulile pe care le aplică importurilor. În schimb, John Clarke a spus că este mai îngrijorat de faptul că politica globală a UE de a nu accepta hormoni poate fi subminată dacă China va accepta, însă, carne cu hormoni.

„Trebuie să vedem cum se va aplica acest acord în practică. Unele aspecte acoperite de acord ar putea fi de o importanță crucială pentru sectorul agricol european”, a atras atenția reprezentantul Comisiei Europene, cu referire, de exemplu la angajamentul Chinei de a cumpăra bunuri agricole în valoare de cel puțin 32 miliarde de dolari din SUA peste suma de referință corespunzătoare din 2017 în următorii doi ani – 2020 și 2021, care poate duce la înlocuirea importurilor de la alți furnizori, inclusiv EU; sau facilitarea importurilor din SUA în China a unui număr mare de produse agricole sensibile prin ridicarea sau reducerea multor bariere netarifare în calea comerțului, în special în domeniul standardelor sanitare și fitosanitare (SPS), în special a cărnii de porc, care poate provoca concurență dezechilibrată între exportatorii din SUA și UE.

De asemenea, a punctat John Clarke, „includerea unor dispoziții privind indicațiile geografice (IG), care sunt complet inspirate de abordarea SUA, poate submina grav posibilitatea IG-urilor UE de a primi o protecție adecvată în China. Acestea pot influența relațiile comerciale ale UE atât cu SUA, cât și cu China, prin stabilirea de noi precedente în subiecte esențiale, precum cele indicate mai sus.”

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE): O politică agricolă eminamente verde, care nu ține cont de capacitatea de adaptare la noile condiționalități, va pune presiune atât pe fermieri, cât și pe consumatori

Published

on

@ European Parliament

O politică agricolă eminamente verde, care nu ține cont de capacitatea de adaptare la noile condiționalități, va pune presiune atât pe fermieri, cât și pe consumatori, a declarat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), în cadrul sesiunii plenare de joi a Parlamentului European.

În plenul Parlamentului European de la Strasbourg a avut loc o dezbatere importantă cu privire la Strategia „De la fermă la consumator” (”Farm to Fork”)- rolul-cheie al fermierilor și al zonelor rurale, în contextul lansării Pactului Ecologic European. Rolul principal al Pactului Ecologic European este de a asigura o tranziție lină către o creștere durabilă. Ca parte a acestei tranziții, strategia „De la fermă la consumator” reprezintă o componentă esențială pentru asigurarea sustenabilității, în contextul în care sectorul agricol împreună cu zonele rurale reprezintă fundamentul sănătății și bunăstării cetățenilor UE.

În cadrul intervenției sale, vicepreședintele Comisiei AGRI a subliniat faptul că „fermierii trebuie să fie văzuți ca fiind parte a soluției, și în niciun caz ca parte a problemei în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, iar Acordul Verde și strategia “Farm to Fork” trebuie să fie transformate în oportunități pentru agricultură dacă vrem să reușim cu adevărat”.

Strategia “Farm to Fork” poate să reprezinte mecanismul prin intermediul căruia să fie atinse mai multe obiective: alimente de calitate, la prețuri accesibile, locuri de muncă bine plătite, ori combaterea schimbărilor climatice, a precizat eurodeputatul român. În opinia sa, însă, sectorul agricol nu poate fi considerat singurul responsabil de declinul biodiversității sau epuizarea resurselor naturale: „Această responsabilitate o avem cu toții. Fermierii trebuie să fie văzuți ca fiind parte a soluției, și nicidecum parte a problemei în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice. Succesul strategiei “Farm to Fork” depinde dacă suntem sau nu ancorați în realitatea din teren și capabili să înțelegem care sunt vulnerabilitățile, dar și oportunitățile din acest sector”, a subliniat Daniel Buda. 

Acesta a mai atras atenția că „o politică agricolă eminamente verde, care nu ține cont de capacitatea de adaptare a acesteia la noile condiționalități, va pune presiune atât pe fermieri, cât și pe consumatorii care se vor vedea nevoiți să plătească mai mult pentru alimente”, ceea ce va cauza pierderi atât pentru consumatori, cât și pentru fermieri.

De aceea, Daniel Buda a punctat faptul că „Acordul Verde și strategia “Farm to Fork” trebuie să fie transformate în oportunități pentru agricultură dacă vrem să reușim cu adevărat”: 

„Nu vreau să îmi imaginez ce ar putea însemna un fenomen precum vestele galbene din partea fermierilor la nivelul întregii Uniuni Europene”, a mai spus eurodeputatul PPE. 

Însă, pentru a atinge potențialul Pactului Ecologic și al Strategiei ”Farm to Fork”, Daniel Buda susține că „este nevoie însă de o finanțare consistentă din partea statelor membre care trebuie să se înțeleagă că nu se poate face mai mult, cu bani mai puțini”. 

„Accesul la cercetare, la o agricultură de precizie ca o garanție a durabilității sectorului agricol trebuie să fie distribuite în egală măsură, între fermierii din statele membre”, a adăugat acesta. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending