INTERVIU Eurodeputatul Claudia Țapardel explică cum a câștigat România un loc în plus în Parlamentul European: Suntem una dintre cele importante țări din Europa Centrală și de Est

Interviu realizat de Robert Lupițu

Începând cu legislatura 2019-2024, România va reveni la un număr de 33 de mandate în Parlamentul European ca urmare a unui raport votat marți în Comisia pentru Afaceri Constituțional a legislativului european și care va fi agreat ulterior de către Parlament și Consiliul UE.

Comisia AFCO a votat astăzi redistribuirea locurilor în Parlamentul European deținute de Marea Britanie, în condițiile în care aceasta se va retrage din UE, 27 dintre cele 73 locuri fiind alocate către 14 state începând cu legislatura din 2019-2024, în timp ce 46 de locuri vor fi păstrate ”de rezervă” pentru o eventulă extindere. Astfel, componența Parlamentului Europena în următoarea legislatură va scădea la 705 eurodeputați.

Franța, Spania, Italia și Olanda vor câștiga cele mai multe locuri, astfel: Franța (de la 74 la 79), Spania (de la 54 la 59), Italia (de la 73 la 76), Olanda (de la 26 la 29). Alte state cărora li s-au alocat locuri suplimentare sunt: Irlanda (de la 11 la 13), Danemarca, Estonia, România, Polonia, Austria, Slovacia, Finlanda și Suedia primind câte un loc.

Eurodeputatul Claudia Țapardel (PSD, S&D), membru în Comisia pentru Afaceri Constituționale, a explicat într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro, importanța acestui moment pentru România și a prezentat argumentele prin intermediul cărora i-a convins pe ceilalți membri ai Comisiei că României trebuie să i se aloce încă un mandat în Parlamentul European, un loc pierdut în anul 2014 ca urmare a aderării Croației la UE.

 

Despre criteriile pe care au stat la baza deciziei relocării a 28 de mandate din cele 73 deținute de Marea Britanie

Claudia Țapardel: ”Pentru România este o zi importantă în Parlamentul European prin faptul că astăzi am reușit să obținem acest mandat în plus pentru România pentru următoarea perioadă legislativă 2019-2024. Ca să se înțeleagă foarte bine și contextul în care am reușit să obținem acest loc în plus pentru România: în contextul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar și în contextul faptului că trebuia stabilită compoziția Parlamentului European pentru următoarea legislatură a existat un raport în Parlamentul European în care s-a stabilit numărul de locuri care va reveni fiecărui stat membru în următorul legislativ. 

Nu a fost ușor să obțin acest loc pentru România, întrucât în varianta inițială, cea propusă de raportori, nu exista un loc în plus pentru România. Această repartiție s-a făcut pe baza redistribuirii a unui număr din locurile deținute de Marea Britanie. S-a considerat că o parte poate fi redistribuită statelor membre, iar cealaltă parte a rămas de rezervă pentru a fi redistribuită în eventualitatea unor noi integrări în Uniunea Europeană.

Un anumit număr de locuri a fost repartizat către țările membre pe baza unui model de calcul, iar cel care s-a decis a fost modelul proporționalității degresive care presupune că niciun stat membru nu va pierde niciun mandat și că anumite state membre vor obține mandate suplimentare, dar în concordanță cu numărul populației. 

Un alt principiu este că o țară care are o populație mai mică să nu aibă un număr mai mare de mandate față de o țară care are o populație mai mare”. 

Despre argumentele utilizate pentru ca România să câștige încă un mandat în viitoarea legislatură europeană

Claudia Țapardel: ”Am fost neplăcut surprinsă că propunerea raportorilor nu oferă României un mandat în plus. Primul argument pe care l-am folosit a fost acela al faptului că prin acordarea unui mandat în plus României am reveni la formula pe care am avut-o până în anul 2014, când România a beneficiat de cele 33 de mandate. O dată cu aderarea Croației s-a făcut această redistribuire în urma căreia România a pierdut un mandat. La momentul respectiv am considerat că este o nedreptate, pentru că România este cea de-a 7-a țară ca mărime. Următorul argument pe care l-am folosit este faptul că în viitor, după ieșirea Marii Britanii din UE, România va fi a 6-a țară ca mărime din Uniunea Europeană și trebuie să aibă o reprezentare pe măsură. 

În trecut am deținut 33 de mandate, deci am putea spune că s-a reparat o nedreptate comisă României pentru că la redistribuirea făcută pentru legislatura 2014-2019 nu toate statele au pierdut mandate. Consider că România este una dintre cele importante țări din Europa Centrală și de Est în Uniunea Europeană și trebuie să aibă o voce pe măsura sa și cred că România trebuie să devină un lider regional”. 

Despre o mai bună reprezentare a românilor în Parlamentul European

Claudia Țapardel: ”România nu obține un loc în plus în Parlamentul European, ci o voce mai puternică la nivel instituțiilor europene. Acest loc în plus nu înseamnă încă un eurodeputat care vine la Bruxelles, ci înseamnă că cetățenii români vor fi reprezentați mai bine la nivelul Parlamentului European. Această logică a cantității contează foarte mult în negocieri pe dosare, în comisii etc”.

Despre riscul ca Marea Britanie să nu părăsească Uniunea Europeană până la viitoarele alegeri europene din 2019

Claudia Țapardel: ”Noi trebuie să ne pregătim pentru alegerile pentru Parlamentul European și trebuie să avem o structură și o compoziție foarte clară în care britanicii nu mai pot fi parte a acestui Parlament European dacă vor părăsi Uniunea Europeană. Nu cred că ne vom regăsi în această situație pentru că exact acest lucru este consfințit prin acest raport. Iar acest raport va avea susținere și la nivel de Consiliu, indiferent de cât de lungă va fi această procedură”.

Despre calendarul decizional al acestei propuneri

Claudia Țapardel: ”În plenara de la Strasbourg din luna februarie va fi dat votul final la nivelul Parlamentului European. Ulterior, se va merge la Consiliu pentru decizia la nivelul Consiliului și va mai exista o ultimă etapă, dar care va fi o simplă procedură de confirmare a poziției comune Parlament-Consiliu”.

Despre proiectul listelor transnaționale pentru alegerile europarlamentare

Claudia Țapardel: ”Pragmatic, nu cred ca va exista o astfel de situație în care la alegerile din 2019 să avem și liste transnaționale. Este un proiect important pentru Uniunea Europeană, un proiect de viitor și un proiect curajos care vorbește despre o Europă cât mai integrată, dar nu cred că această posibilitate de a avea în 2019 liste transnaționale este fezabilă. Există și un aspect legislativ care împiedică acest lucru și anume faptul că ar trebui modificată legea electorală. Aceasta ar trebui modificată cu cel puțin un an înainte de alegeri, iar în momentul de față nu există modificări la legea electorală. De asemenea, un lucru foarte important pe care eu l-am spus este modul în care se întocmește această listă transnațională în care sunt propuși candidați din statele membre. Să ne asigurăm că cei care vor fi aleși vor într-un viitor pe această listă vor reprezenta toate statele membre. Dacă în 2024 această listă va deveni transnațională, noi, ca țară avem datoria de a crește lideri europeni, lideri cu anvergură europeană și care pot fi aleși pe această listă de către cetățenii din toată Uniunea Europeană”. 

 

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.