Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu
,,Numai printr-o muncă de echipă putem obține rezultate care deservesc interesul național”, a declarat eurodeputatul Claudia Țapardel (PSD, S&D), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.

Mai multe declarații aici:
Dumneavoastră, doamna Țapadel, sunteți unul dintre cei mai vocali susținători ai drepturilor românilor din Marea Britanie. Ce înseamnă pentru cetățenii români ceea ce s-a întâmplat aseară în Parlamentul britanic?

,,Momentan nu sunt motive de îngrijorare pentru că aseară a fost doar un vot de respingere a raportului de negociere a Acordului privind retragerea și în aceste condiții va urma o serie de negocieri între reprezentantul Parlamentului European, dl. Verhofstadt, dl. Barnier și reprezentanții Marii Britanii, după care sunt convinsă că se va merge din nou la un vot în parlamentul britanic. În ceea ce privește drepturile muncitorilor români din Marea Britanie, vă asigur că acestea sunt protejate și nu sunt negociabile. Vom susține în continuare că românii care lucrează aici trebuie să se bucure de aceleași drepturi și libertăți de care se bucură toți cetățenii europeni. Să nu uităm de respectarea principiului reciprocității care presupune ca cetățenii români, dar și ceilalți cetățeni ai UE trebuie să beneficieze în Marea Britanie de aceleași drepturi și libertăți de care se bucură cetățenii britanici în Uniune.”
Premierul Viorica Dăncilă a facut ieri apel la coeziune și consens în cadrul discursului de prezentare a priorităților Președinției României la Consiliul UE din plenul Parlamentului European, dar președinția noastră este foarte aproape de o ieșire forțată a Marii Britanii din Uniunii și de ultima plenară a Parlamentului European înainte de alegeri. Ce poate face președinția română în acest timp restrâns și cu ce rămâne Uniunea Europeană după discursul premierului?
,,Cred că Romania va avea posibilitatea de a-și demonstra capacitatea administrativă și forța de a negocia si gestiona afacerile europene, de a-si exercita rolul în construcția europeană în contextul unei situații delicate ce ține de Brexit, de stabilirea viitorului Cadru Financiar Multianual, de organizarea alegerilor pentru Parlamentul European și de stabilirea direcției în care Uniunea se va îndrepta în următorii ani. România și-a asumat cu curaj și cu responsabilitate rolul de a negocia și finaliza cele mai presante dosare pe care le-a urmărit de-a lungul președinției austriece; ne concentrăm pe rezolvarea situației delicate a retagerii Marii Britanii din UE, pe Cadrul Financial Multianual în strânsă legătură cu Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, unde ne menținem poziția referitore la nevoia de a nu afecta în niciun fel fondurile europene atât de importante pentru țările din Europa Centrală și de Est. Asemeni premierului Dăncilă, cred că avem nevoie de mai mult sprijin din partea UE, concretizat în aceste fonduri de coeziune și alte instrumente financiare, dar care trebuie să revină în mod egal tuturor statelor membre dacă ne dorim o Uniune Europeană cu o dezvoltare egală. […] am trăit o perioadă tensionată pornind de la atentatele teroriste, de la decizia de ieșire a Marii Britanii, tendințele populiste care au măcinat unitatea UE, iar premierul a făcut apel la unitate si solidaritate pentru că nu avem nevoie în niciun caz de o Europă pe mai multe viteze și divizată. Mai vreau să adaug un lucru foarte important: Romania deține din punct de vedere geografic o pozitie strategică în UE și își poate asuma rolul de lider regional cu capacitatea de a deveni un factor de echilibru si armonizare a intereselor statelor membre.”
Premierul a abordat foarte corect problema aderării României la Spațiul Schengen. Considerați că aceasta poate fi un real câștig al țării noastre pe perioada președinției?
,,Și eu îmi doresc foarte mult ca în anul 2019, dacă vorbim de o Europă egală și corectă, să fie asigurată ridicarea MCV pentru România și Bulgaria și să avem un Spațiu Schengen consolidat în care cele două state să fie integrate pe deplin. România îndeplinește de mai bine de 7 ani aceste standarde după cum reiese din declarațiile oficiale și rapoartele Comisiei Europene si ale Palamentului European. Mai este, însă, nevoie de o decizie care se ia la nivelul Consiliului European și aici ar fi necesar ajutorul domnului președinte în calitate de participant la aceste reuniuni. Numai printr-o muncă de echipă putem obține rezultate care deservesc interesul național.”
România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.
Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.
În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.
Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.
.