Connect with us

Emilian Pavel

INTERVIU Eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D): ,,Forțele politice române trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

,,Forțele politice române trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen”, a declarat eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.

Mai multe declarații aici:

Președinția română și-a prezentat prioritățiile ieri in plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

,,Premierul Viroica Dăncilă a prezentat un program ambițios, dar care a avut parte și de contre, pe care nu le inteleg, în general nu s-au adus ajustări la programul nostru. Am fost surprins în mod negativ. Fiecare trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen (mecanismul de verificare și cooperare) sau vizele cu SUA care nu respectă principiul de reciprocitate. Sunt lucruri pe care le putem rezolva, dacă rezolvăm mai întâi disputele interne.”

S-au făcut pași concreți în Parlamentul European pentru intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen, ieri Premierul României a menționat că românii resimt o inechtitate privind aderarea noastră. Este acesta un posibil subiect pe care România ar trebui să îl propună pe agenda Consiliului Justiției și Afacerilor Interne?

,,Categorica da, să nu uităm că am platit până în 2018 sume importante pentru retehnologizarea frontierelor interne si externe. Avem cost suplimnetar și pe partea economică. Dacă Bulgaria nu au avut forța necesară să pună acest siubect în Consiliul JAI, România trebuie sa o facă. O eventuală opunere din partea unor state mebre ar însemna poate un proces la Curtea Europeană de Justiție. Pentru că, un refuz trebuie să vină cu o explicație scrisă și eventual explicația să fie contestată. Lucrurile trebuie discutate și cred că până la sfârșitul președinției rotative a României, trebuie să intrăm în spațiul Schengen pe toate planurile, nu doar pe cel terestru, maritim sau aerian.

Ce trebuie să facă România în timpul acestui mandat? Privind Brexit și cele 242 de dosare legislative?

,,Trebuie să găsim o coeziune politică. Am reușit după referendumul privind Brexit, să ne unim forțele la nivel de 27 state membre și să discutăm sau să negociem în bloc cu Regatul Unit. În cazul politicii migrației nu găsim această cale de mijloc și asta este o mare provocare pentru presedinția noastră. Până acum nu a existat o asumare politică din partea preșdințiilor anterioare pentru dosarele dificile, precum cel al migrației. Avem acum atât de multe dosare legislative, pentru că nu a existat voință politică. Dacă toate forțele politice din România cooperează, ne putem asuma împreună aceste solutii de mijloc, dacă nu, vom pasa proiecte importante viitorelor președinții. Conflictul interior nu trebuie adus pe scena Europei.”

La finalul summitului european din decembrie anul trecut, Klaus Iohannis, împreună cu ceilalți șefi de state și de guverne au cerut viitoarei președinții redactarea unei orientări pentru aducerea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) cât mai aproape de final pentru următoarea președinție. În acest sens, România, indiferent de reprezentare, și-a luat anumite responsabilități. Credeți că acestea pot fi ignorate?

,,Sunt convins că vom reuși prin experții noștri, prin miniștri, reprezentanții guvernului să găsim acele soluții de mijloc, dar avem nevoie și de sprijinul grupurilor politice din Parlamentul European, dar și de acasă. Repet, dacă reușim să ajungem la un compromis, de exemplu pe viitorul CFM, politica de apărare, finanțarea pentru inovare sau viitorul cadru de funcționare a programului Erasmus+, unde sunt negociator, vom avea nevoie de toată susținerea forțelor politice de acasă. Dacă aceasta nu este, nu vom reuși să ne încadrăm în acest program strâns și riscăm să nu fim credibili. La finele lui octombrie 2019 se dorește finalizarea negocierilor privind viitorul CFM, în care intră două politici foarte importante pentru România, Politica Agricolă Comună și de Coeziune. care în propunerile Comisiei Europene au beneficiat de creșteri alocate României.”

Făceați referire la obținerea consensului; ce cale de mijloc poate găsi președinția română pentru un subiect foarte dezbătut în Parlamentul European și asupra căruia se va vota mâine, acela al înghețării plăților din fonduri europene către statele membre care încalcă principiile statului de drept? Asupra acestui subiect ar urma să se pronunțe Consiliul, însă cu siguranță Polonia și Ungaria se vor opune.

”În primul rând, trebuie identificate aceleași mecanise de verificare a respectării statului de drept pentru toată lumea. MCV-ul este, în cazul României, cel mai bun exemplu de discriminare; dacă nu aplicăm aceleași criterii pentru toate statele și doar într-unele vedem abaterile de la drepturile omului sau încalcarea libertății la libera exprimare, atunci acest mecanism devine ineficient. Așa cum am susținut și în Comisia LIBE, nu voi susține niciodată un amendament care se aplică doar Bulgariei și României pentru că sunt de opinie că toți cetățenii și toate statele membre ale UE sunt egale. România se află pe locul 14 într-un top al problemelor legate de corupție, deci mecanisme de monitorizare și combatere a acesteia se pot aplica și altor state. Există un raport anual al Comisiei Europene privind corupția, dar nu este publicat, deoarece în 2014 au existat câteva state membre mai mari care au cerut încetarea acestei practici fiind deranjate de unele concluzii, urmând ca guvernele să fie singurele care primesc aceste documente. Ori acest lucru nu poate fi acceptat. Nu putem arăta cu degetul doar anumite state membre și să punem ștampile de corupți sau sisteme judiciare care nu respectă principiile europene doar pentru că sunt mai noi sau mai mici în UE.”

 

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Emilian Pavel

INTERVIU. Europarlamentarul Emilian Pavel (PSD, S&D): Dorim să arătăm în prima Președinție a României la Consiliul UE că avem capacitatea administrativă, politică de a duce proiectul european mai departe

Published

on

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat că va mișca dosare legislative grele care zac sau care nu au fost asumatede nicio președinție în ultimii doi ani de zile, a precizat europarlamentarul Emilian Pavel (PSD, S&D) în cadrul unui interviu CaleaEuropeană.ro, desfășurat la Strasbourg, unde are loc sesiunea plenară a Parlamentului European.

”Aici este această mare putere a unei președinții: poate prioritiza, mișcare dosare sau le poate uita undeva în sertar. Aici este mesajul cel mai important legat de Președinția română: și-a asumat că va mișca dosare grele legislative care zac și care nu au fost asumate de nicio președinție în ultimii doi ani de zile. S-ar putea să decontăm chiar și politic pentru că sunt dosare sensibile, pot fi exploatate de către adversarii coaliției de guvernare din România, dar ne-am asumat acest lucru pentru că dorim să arătăm în prima Președinție a României la Consiliul Uniunii Europene că avem capacitatea administrativă, politică de a duce proiectul european mai departe. În cadrul Președinției am stabilit și un calendar de aderare la Zona Euro, încă o dovadă că dorim să continuăm și să dezvoltăm proiectul european și nicidecum să îndepărtăm România de UE”, a spus Pavel răspunzând unei întrebări privind capacitatea unui stat care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene care se confruntă cu o ciocnire de interese, făcând trimitere la recenta directivă a gazului care a testat relația franco-germană.

Eurodeputatul român a trecut în revistă și o serie de reușite, traduse în dosare finalizate, ale primei luni a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, făcând trimitere la bilanțul prezentat de premierul României, Viorica Dăncilă.

”Am văzut și eu bilanțul premierului. Evident, eu știu doar detalii despre dosarele din comisiile din care fac parte, dar vă pot spune doar cele două două cifre care m-au impresionat, și anume că în cele 31 de zile câte are luna ianuarie am reușit să finalizăm 24 de dosare – și nu sunt chiar dosare mici, ci importante, legislative – și au avut loc 70 de triloguri”, a spus Pavel.

Acesta a făcut trimitere și efortul depus de Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană în vederea obținerii consensului pe diferite dosare.

”Înainte de preluarea Președinției am vorbit foarte mult și cu colegii de la Reprezentanța Permanentă și îmi spuneau că au de dimineața de la 8, până la 11 noaptea, au programate triloguri, adică negocieri în care Parlamentul și Consiliul încearcă să găsească acea cale de mijloc care să ducă la finalizarea și încheierea acestor rapoarte. Tocmai ieri discutam cu un coleg deputat din Comisia de Muncă care îmi spună că au finalizat negocierile pe un dosar săptămâna trecută și ziceau că au stat până la 2 noaptea. Deci, iată, există voință politică și capacitate administrativă pentru a găsi această cale de mijloc între Consiliu și Parlament și există și rezultate”, a exemplificat europarlamentarul român.

Emilian Pavel a invocat, de asemenea, două dosare din Comisia de Muncă ”foarte importante pentru noi”.

”Este vorba despre Autoritatea Europeană pentru Muncă, nou înființată. Singurul lucru care mai trebuie decis este acela unde va avea sediu această autoritate. Există două scenarii: până când va fi pusă pe picioare, conducerea care se ocupă de acest lucru să-și desfășoare activitatea la Bruxelles, în cadrul Comisiei Europene, ulterior luându-se decizia politică pentru sediu stabil. Al doilea scenariu este acela ca în actul constitutiv al acestei autorități să fie prevăzut și sediul permanent. România, după cum știm, este una dintre statele membre care și-ar dori să aibă sediul acestei autorități. Există și o cutumă, aceea ca noile autorități să fie poziționate în state membre ai noi pentru că în aceste țări nu prea avem astfel de autorități europene”, a explicat Pavel.

Cel de-al doilea dosar este cel privind coordonarea sistemelor sociale, devenit mai bine cunoscut în România după ce Austria a dat legea prin care se indexează pe minus ajutorul social acordat copiilor muncitorilor străini.

”Coordonarea sistemelor sociale este revizuită și aici sunt progrese foarte mari. Mai au câteva puncte sensibile ce țin de durata după care, dacă muncești într-un stat membru, beneficiezi de toate serviciile de protecție socială, câteva probleme privind muncitorii transfrontalieri (ce legislație se aplică și cine le plătește protecția socială)”, a precizat eurodeputatul român.

Acesta a punctat că nu numărul dosarelor este important, ci greutatea acestora, dând drept exemplu situația din Comisia LIBE, al cărui membru este, unde ”nu există niciun dosar fără probleme. Sunt foarte multe sensibilități pe partea de migrație, pe partea de politici legate de drepturile fundamentale”.

”Mai avem dificultăți în agestiona dosarul copyright, e-privacy, e-evidence – un dosar la fel de sensibil și cred că acolo va fi foarte dificil să găsim o soluție, dar există disponibilitatea de a căuta și găsi calea de mijloc pe care o găsim cu toții)”, a punctat Pavel.

Făcând trimitere la Pilonul Social European, eurodeputatul român a invocat necesitatea implementării chestiunilor stabilite în cadrul Summitului social de la Gothenburg , care a avut loc în anul 2017. ”Degeaba ai o legislație, un proiect, un pilon important, dacă nu lucrezi și la implementare”, a spus europarlamentarul Emilian Pavel.

Continue Reading

Emilian Pavel

Europarlamentarul Emilian Pavel (PSD, S&D) îl acuză pe liderul grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt, că ”încasează sute de mii de euro de la firme de lobby”

Published

on

Europarlamentarul Emilian Pavel (PSD, S&D) acuză că liderului grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, îi sunt permise discursurile populiste la Bruxelles, completând că acesta ”încasează sute de mii de euro de la firme de lobby şi ocupă funcţii în conducerile unor corporaţii cu interese peste tot în Europa.”

”Aşa cum spuneam recent şi în cazul europarlamentarului german Elmar Brok – prins că îşi dijmuia, în folos personal (!!), proprii vizitatori la Bruxelles, deşi Parlamentul European subvenţionează aceste vizite, trebuie să ne uităm mereu cu multă atenţie la cine ce spune despre România pentru că toţi aceşti oameni care clamează că ne vor binele, nu îşi văd de fapt decât propriul interes, de cele mai multe ori ascuns, dar extrem de bine plătit”, a precizat eurodeputatul român, potrivit unui comunicat.

Acesta a amintit și de scrisoarea transmisă de senatorul PNL, Florin Cîțu, către Guy Verhofstadt în care liberalul reclamă că PSD şi ALDE vor să controleze BNR.

”Recent, un parlamentar PNL a mers cu pâra la un alt domn care «ne vrea binele», Guy Verhofstadt, acuzând coaliţia PSD-ALDE că atacă nici mai mult nici mai puţin decât independenţa BNR, în condiţiile în care BNR este atât de atacată, săraca, încât îşi permite să nu participe la audierile din Parlament la care este invitată. Doar în România şi doar în mintea PNL – USR – Cioloş şi alţii… Nu ştiu unde altundeva aşa ceva ar fi tolerat. Ştiu însă ce îi este tolerat domnului Verhofstadt în Belgia şi la Bruxelles şi ştiu de ce acest domn – cu gesturi ample, chiar populiste, în timp ce livrează discursuri, nu ar vrea să fie niciodată cetăţean sau parlamentar român: pentru că l-ar lua ANI instant!”, a explicat Pavel.

Europarlamentarul român îi acuză pe europarlamentarii PPE și ALDE, Elmar Brok și Guy Verhofstadt că ”încasează sute de mii de euro de la firme de lobby şi ocupă funcţii în conducerile unor corporaţii cu interese peste tot în Europa, în condiţii în care un parlamentar român nu se poate autoriza nici măcar ca producător agricol, însă poate fi notar.”

”Ca să fiu mai clar, conform presei, în 2018 domnul Verhofstadt a încasat, pe lângă modestul salariu de la Parlamentul European, între 900.000 şi 1,4 milioane de euro din diverse alte activităţi! Se află astfel în top 3 în Parlamentul European. Printre altele, Guy Verhofstadt ocupă, tot conform presei şi propriilor declaraţii, posturi de conducere sau supervizare în cadrul unor companii financiare, al unor companii care se ocupă de privatizarea serviciilor publice de livrare a apei în Grecia (!) şi multe altele. Desigur, aceste practici nu sunt ilegale în Parlamentul European, dar eu nu voi putea primi niciodată lecţii de la nicio persoană care, culmea ipocriziei, se preface că apără interesele cetăţenilor europeni în timp ce poate sugera legislaţii favorabile pentru companiile de la care ia sute de mii de euro şi din consiliile cărora face parte. Doar la Bruxelles, pentru că la noi i-ar lua ANI pe toţi”, a conchis Emilian Pavel.

Continue Reading

Emilian Pavel

Vot cu tensiuni în Parlamentul European privind transparența întâlnirilor dintre eurodeputați și lobbyiști. Emilian Pavel (PSD, S&D) îi critică pe popularii europeni și pe liderul lor, Manfred Weber

Published

on

Europarlamentarii au modificat, prin vot secret, joi, regulamentul lor intern pentru a consolida transparenţa întâlnirilor lor cu lobbyişti, printr-un vot salutat de ONG-uri, dar ale cărui condiţii au provocat o controversă în Parlamentul European, informează AFP preluată de Agerpres.

Deputaţii europeni care exercită funcţii de raportori sau preşedinţi de comisii vor trebui să “posteze online toate întâlnirile prevăzute cu reprezentanţi de interese”, potrivit textului adoptat în plenul Parlamentului European, cu 380 de voturi pentru, 224 împotrivă şi 26 abţineri. 

Eurodeputaţii sunt “invitaţi” de asemenea să posteze online orice întâlnire cu lobbyişti, a căror activitate, adesea criticată, constă în a încerca să influenţeze elaborarea de legislaţii europene.

Principala familie politică din Parlamentul European, grupul PPE (de centru-dreapta), a obţinut ca anumite modificări ale regulilor privind transparenţa instituţiei să facă obiectul unui vot secret, în numele “libertăţii mandatului”. 

Pe de altă parte, europarlamentarii social-democrații, care au criticat puternic condiţiile votului, şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu noile măsuri de transparenţă adoptate. 

Eurodeputatul Emilian Pavel: O victorie majoră și pentru cetățeni

În context, eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D) a susținut, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, că ”social democrații europeni au obținut o victorie majoră în plenul Parlamentului European, iar cetățenii europeni, în ciuda opoziției partidelor de dreapta, au câștigat și ei”.

”Ipocrizia grupului EPP și a dreptei europene a atins cote maxime, aceștia forțând pur și simplu un vot secret asupra unui raport privind transparența! Pentru că el însuși a forțat votul secret, nu vom ști niciodată cum a votat referitor la transparență Manfred Weber, cel care în curând vă va cere votul pentru a deveni președintele Comisiei Europene. Fără comentarii”, arată Pavel.

Noile reglementări impun parlamentarilor europeni să raporteze public orice întâlniri avute cu diverse persoane sau grupuri de influență (lobbiști, sindicate, experți, cercetători etc.) pe perioada în care negociază, în numele Parlamentului European, dosare și regulamente politice.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending