Connect with us

Emilian Pavel

INTERVIU Eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D): ,,Forțele politice române trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

,,Forțele politice române trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen”, a declarat eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.

Mai multe declarații aici:

Președinția română și-a prezentat prioritățiile ieri in plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

,,Premierul Viroica Dăncilă a prezentat un program ambițios, dar care a avut parte și de contre, pe care nu le inteleg, în general nu s-au adus ajustări la programul nostru. Am fost surprins în mod negativ. Fiecare trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen (mecanismul de verificare și cooperare) sau vizele cu SUA care nu respectă principiul de reciprocitate. Sunt lucruri pe care le putem rezolva, dacă rezolvăm mai întâi disputele interne.”

S-au făcut pași concreți în Parlamentul European pentru intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen, ieri Premierul României a menționat că românii resimt o inechtitate privind aderarea noastră. Este acesta un posibil subiect pe care România ar trebui să îl propună pe agenda Consiliului Justiției și Afacerilor Interne?

,,Categorica da, să nu uităm că am platit până în 2018 sume importante pentru retehnologizarea frontierelor interne si externe. Avem cost suplimnetar și pe partea economică. Dacă Bulgaria nu au avut forța necesară să pună acest siubect în Consiliul JAI, România trebuie sa o facă. O eventuală opunere din partea unor state mebre ar însemna poate un proces la Curtea Europeană de Justiție. Pentru că, un refuz trebuie să vină cu o explicație scrisă și eventual explicația să fie contestată. Lucrurile trebuie discutate și cred că până la sfârșitul președinției rotative a României, trebuie să intrăm în spațiul Schengen pe toate planurile, nu doar pe cel terestru, maritim sau aerian.

Ce trebuie să facă România în timpul acestui mandat? Privind Brexit și cele 242 de dosare legislative?

,,Trebuie să găsim o coeziune politică. Am reușit după referendumul privind Brexit, să ne unim forțele la nivel de 27 state membre și să discutăm sau să negociem în bloc cu Regatul Unit. În cazul politicii migrației nu găsim această cale de mijloc și asta este o mare provocare pentru presedinția noastră. Până acum nu a existat o asumare politică din partea preșdințiilor anterioare pentru dosarele dificile, precum cel al migrației. Avem acum atât de multe dosare legislative, pentru că nu a existat voință politică. Dacă toate forțele politice din România cooperează, ne putem asuma împreună aceste solutii de mijloc, dacă nu, vom pasa proiecte importante viitorelor președinții. Conflictul interior nu trebuie adus pe scena Europei.”

La finalul summitului european din decembrie anul trecut, Klaus Iohannis, împreună cu ceilalți șefi de state și de guverne au cerut viitoarei președinții redactarea unei orientări pentru aducerea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) cât mai aproape de final pentru următoarea președinție. În acest sens, România, indiferent de reprezentare, și-a luat anumite responsabilități. Credeți că acestea pot fi ignorate?

,,Sunt convins că vom reuși prin experții noștri, prin miniștri, reprezentanții guvernului să găsim acele soluții de mijloc, dar avem nevoie și de sprijinul grupurilor politice din Parlamentul European, dar și de acasă. Repet, dacă reușim să ajungem la un compromis, de exemplu pe viitorul CFM, politica de apărare, finanțarea pentru inovare sau viitorul cadru de funcționare a programului Erasmus+, unde sunt negociator, vom avea nevoie de toată susținerea forțelor politice de acasă. Dacă aceasta nu este, nu vom reuși să ne încadrăm în acest program strâns și riscăm să nu fim credibili. La finele lui octombrie 2019 se dorește finalizarea negocierilor privind viitorul CFM, în care intră două politici foarte importante pentru România, Politica Agricolă Comună și de Coeziune. care în propunerile Comisiei Europene au beneficiat de creșteri alocate României.”

Făceați referire la obținerea consensului; ce cale de mijloc poate găsi președinția română pentru un subiect foarte dezbătut în Parlamentul European și asupra căruia se va vota mâine, acela al înghețării plăților din fonduri europene către statele membre care încalcă principiile statului de drept? Asupra acestui subiect ar urma să se pronunțe Consiliul, însă cu siguranță Polonia și Ungaria se vor opune.

”În primul rând, trebuie identificate aceleași mecanise de verificare a respectării statului de drept pentru toată lumea. MCV-ul este, în cazul României, cel mai bun exemplu de discriminare; dacă nu aplicăm aceleași criterii pentru toate statele și doar într-unele vedem abaterile de la drepturile omului sau încalcarea libertății la libera exprimare, atunci acest mecanism devine ineficient. Așa cum am susținut și în Comisia LIBE, nu voi susține niciodată un amendament care se aplică doar Bulgariei și României pentru că sunt de opinie că toți cetățenii și toate statele membre ale UE sunt egale. România se află pe locul 14 într-un top al problemelor legate de corupție, deci mecanisme de monitorizare și combatere a acesteia se pot aplica și altor state. Există un raport anual al Comisiei Europene privind corupția, dar nu este publicat, deoarece în 2014 au existat câteva state membre mai mari care au cerut încetarea acestei practici fiind deranjate de unele concluzii, urmând ca guvernele să fie singurele care primesc aceste documente. Ori acest lucru nu poate fi acceptat. Nu putem arăta cu degetul doar anumite state membre și să punem ștampile de corupți sau sisteme judiciare care nu respectă principiile europene doar pentru că sunt mai noi sau mai mici în UE.”

 

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Emilian Pavel

Eurodeputatul Emilian Pavel în Parlamentul European: „Ne asigurăm că drepturile angajaților români din străinătate, și ale copiilor lor mai ales, nu sunt afectate de diverse politici populiste”

Published

on

@ European Parliament

Corespondență din Strasbourg

În această săptămână are loc la Strasbourg ultima sesiune plenară din legislatura 2014-2019, iar europarlamentarii și înalții oficiali ai Parlamentului European se întâlnesc pentru ultima dată în perioada 15-18 aprilie, înaite de noile alegeri europene din 23-26 mai. 

Astăzi s-a dezbătut în plen raportul privind „Coordonarea sistemelor de securitate socială”, raport la care a lucrat și europarlamentarul Emilian Pavel. „Prin acest raport, ne asigurăm că drepturile angajaților români din străinătate, și ale copiilor lor mai ales, nu sunt afectate de diverse politici populiste care par să fie tot mai tentante pentru unele guverne occidentale.”

„Parlamentul European trebuie să fie consecvent cu pozițiile adoptate anterior și să susțină cu toată forța drepturi egale pentru toți angajații care efectuează o muncă egală, în același loc, ceea ce înseamnă că și alocațiile pentru copiilor lor trebuie să rămână neatinse. Ne vom asigura și în viitorul apropiat că acest lucru se întâmplă.”

Acest raport va fi votat mâine în ultima zi de sesiune plenară din această legislatură. 

Pe 20 noiembrie, comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a votat asupra unor norme care au ca obiectiv facilitarea mobilității forței de muncă, precum și asigurarea accesului echitabil la securitate socială pentru lucrătorii mobili. Pe 11 decembrie, eurodeputații au aprobat decizia comisiei de începe negocierile cu Consiliul privind noile norme.

Eurodeputatul Guillaume Balas, membru din grupul S&D, coordonează acest proiect de lege în Parlament.

De ce este necesară coordonarea sistemelor de securitate socială?

Cetățenii europeni au posibilitatea de a se muta într-un alt stat membru pentru a studia, a munci temporar sau a se stabili permanent. Aproximativ 14 milioane de rezidenți europeni (atât lucrători mobili precum și șomeri și cetățeni inactivi din punct de vedere economic) nu locuiesc în țara lor de origine. Normele comune la nivelul UE garantează faptul că aceștia beneficiază de ajutoarele sociale și de sănătate la care au dreptul. Acestea stabilesc sistemul național de care aparțin. De asemenea, normele au ca scop atât prevenirea situațiilor în care cetățenii mobili nu pot beneficia de aceste drepturi, cât și pe acelea în care aceștia sunt acoperiți de două sisteme de securitate socială.

Coordonare, nu armonizare

Legislația europeană privind securitatea socială cuprinde beneficii precum prestațiile de boală, indemnizațiile de maternitate și de paternitate, prestațiile familiale, ajutoarele de șomaj. Cu toate acestea, responsabilitatea exclusivă pentru sistemele de securitate aparține în continuare statelor membre. Așadar, acestea trebuie să decidă care beneficii sunt acordate, în ce condiții și ce contribuții trebuie plătite. Normele europene coordonează doar interacțiunea dintre sistemele naționale.

Ce înseamnă acest lucru în practică?

Ca regulă de bază, lucrătorii mobili se supun legislației din țara în care muncesc. Persoanele care își caută un loc de muncă într-un alt stat membru pot obține ajutoare de șomaj din țara lor de origine pe o anumită perioadă, iar persoanele pensionate care au lucrat în țări diferite, pot combina perioadele de asigurare pentru a obține o pensie integrală. În cele din urmă, turiștii au acces la servicii de sănătate pe durata unei șederi temporare prin intermediul cardului european de asigurări sociale de sănătate.

Patru principii de bază ale coordonării sistemelor de securitate socială:
  • sunteți acoperit de sistemul de asigurări sociale al unei singure țări și plătiți contribuții doar într-o singură țară;
  • beneficiați de aceleași drepturi și obligații de care beneficiază și cetățenii țării în care sunteți asigurat;
  • în caz de necesitate, sunt luate în considerare perioadele de asigurare, de muncă sau de ședere în alte țări;
  • în general, pot fi acordate beneficii în numerar dintr-o țară, chiar dacă locuiți într-o altă țară.

Norme noi privind ajutorul de șomaj, prestațiile familiale și prestațiile pentru îngrijirea pe termen lung

În prezent, persoanele care își caută un loc de muncă într-o altă țară din UE pot beneficia de ajutor de șomaj pe o durata de cel puțin trei luni. Eurodeputații doresc să extindă această perioadă la șase luni, cu posibilitatea de prelungire până la data expirării acestui beneficiu.

Deputații europeni susțin că lucrătorii care au lucrat în mai multe state ar trebui să poată alege dacă vor beneficia de ajutoare de șomaj din partea ultimului stat membru în care și-au desfășurat activitatea sau din țara de reședință.

Potrivit noilor norme, prestațiile familiale plătite în numerar menite să înlocuiască venitul atunci când o persoană încetează să mai lucreze pentru putea a-și crește copilul ar trebui să fie considerate un beneficiu personal pentru părintele în cauză. De asemenea, noile norme prevăd încadrarea acestor beneficii separat de alte prestații familiale.

Eurodeputații sprijină dispozițiile referitoare la claritatea juridică, precum și transparența privind prestațiile pentru îngrijirea pe termen lung.

Continue Reading

Emilian Pavel

Eurodeputatul Emilian Pavel face un apel către Guvernul interimar al Finlandei: Președinția rotativă a Consiliului UE trebuie continuată de România încă 6 luni, am demonstrat că sutem capabili

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D) dorește ca următoarea președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene să fie preluată în continuare tot de România „Îmi doresc să continuăm noi, România, încă 6 luni! Am demonstrat că suntem capabili să ducem această responsabilitate! Am închis 90 de dosare, din care mai mult de 60 sunt legislative! Am organizat sute de întâlniri, la nivel de înalt și de experti, care au demonstrat seriozitatea si profesionalismul românesc!”, susține eurodeputatul printr-un mesaj postat pe pagina sa oficială de Facebook.

Citiți și: VIDEO Cum arată bilanțul Președinției României la Consiliul UE la jumătatea mandatului: Directivele gazelor naturale și dreptului de autor, Fondul European de Apărare și noua politică de transport, printre realizările majore

Europarlamentul Emilian Pavel face un apel la responsabilitate către Guvernul interimar al Finlandei și „îi rog să renunțe la Presedinția Rotativă care ar trebui să înceapă pe 1 iulie!” Eurodeputatul consideră că „nu ne putem permite să pierdem 6 luni cu incertitudini politice la Helsinki!”

Emilian Pavel este îngrijorat de o eventuală includere a extremei drepte într-o nouă construcție a majorității guvernamentale în timpul Președinției Rotative a Consiliului UE, ceea ce „nu poate fi benefică Proiectului European!”

Citiți și: Finlanda, stat care va prelua de la 1 iulie președinția Consiliului UE, rămâne fără guvern. Executivul de la Helsinki demisionează după eșecul reformei în domeniul sănătății

 

Continue Reading

Emilian Pavel

Eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D) vorbește despre măsurile adoptate mai recent de România pentru a avea standarde de sănătate similare cu cele din Uniunea Europeană

Published

on

Eurodeputatul Emilian Pavel (PD, S&D) vorbește despre măsurile adoptate mai recent de România pentru a avea standarde de sănătate similare cu cele din Uniunea Europeană și pentru a oferi, astfel, servicii medicale de calitate pacienților din spitale, potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook.Sănătatea este cea mai importantă prioritate pentru guvern, în special situația pacienților, scrie Emilian Pavel, care adaugă că ,,un tratament oferit mai rapid înseamnă o stare mai bună de sănătate pentru populație. Românii merită mai mult, acasă și în Europa”,,

În acest sens, eurodeputatul român amintește că ,,recent, ministrul Sănătății a lansat campania „Pacienții înainte de toate”, realizând controale inopinate în spitale, pentru a verifica condițiile de internare și pentru a rezolva aspectele care nu se ridică la un standard decent”. 

,,Este evident că spitalele din România au nevoie de multe îmbunătățiri, iar noi căutăm calea cea mai rapidă și mai eficientă de a îndrepta aceste probleme, astfel încât pacienții să aibă acces la servicii medicale de calitate, în spitale curate”, mai spune acesta.

De asemenea, eurodeputatul social-democrat amintește că, ,,începând din 2017, cei care suferă de afecțiuni grave, precum cancerul sau bolile cardiovasculare, pot primi tratament medical mult mai rapid, doar pe baza prescripției primite de la medicul lor”, lucru care a fost posibil datorită desființării comisiei Casei de Asigurări de Sănătate ,,care aviza cu mari întârzieri astfel de tratamente”. ,,Pentru mulți dintre pacienți, această măsură care le asigură accesul la rapid la tratament înseamnă o șansă la viață”, mai spune politicianul.

,,Prin astfel de măsuri încercăm ca standardele de calitate din sistemul de sănătate românesc să se apropie de cele din Europa! Pacienții români merită mai mult!”, încheie Emilian Pavel.

Emilian Pavel (PSD, S&D) se apropie de finalul primului său mandat de eurodeputat în care activează, printre altele, ca membru cu drepturi depline al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și al Comisiei speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale din Parlamentul European. La finele lunii februarie eurodeputatul  a primit susținerea oficială a conducerii Tineretului Social-Democrat (TSD) în vederea depunerii unei noi candidaturi pentru un loc în Parlamentul European. Mai multe informații despre activitatea acestuia, aici.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending