Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, apel către autoritățile române pentru construcția spitalelor regionale: ”Oamenii au mare nevoie de aceste spitale regionale cât mai repede posibil”

Published

on

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, a făcut un apel, vineri, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, către autoritățile române pentru utilizarea fondurilor europene disponibile pentru construcția spitatelor regionale.

”Oamenii au mare nevoie de aceste spitale regionale cât mai repede posibil”, a afirmat Marinescu.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Calea Europeană: Ce oportunități avea România pe actualul exercițiu financiar pentru a realiza cele 3 spitale regionale?

Marian-Jean Marinescu: Conform parteneriatului dintre Comisia Europeană și România și programului operațional regional trebuiau construite 3 spitale regionale la Craiova, Iași și Cluj cu o finanțare din partea UE de 150 de milioane de euro și din partea Română (statului român) 150 de milioane de euro. Așa a fost înțelegerea între România și Comisia Europeană in 2014/2015, cand a fost făcut parteneriatul. În politica regională, în fondul de dezvoltare regională, cofinanțarea maximă este de 85% în acest exercițiu financiar și putem observa că această finanțare de 50-50 este numai la spitalele regionale. Deci, România mai ales acum, când nu sunt deschise axe de finanțare, având în vedere ca mai sunt 2 ani până la termenul de angajare a banilor, chelutirea mai durează 3 ani. România putea foarte ușor cu o procedură, care este foarte simplă: să modifice POR-ul și să ceară o cofinanțare de 85%, să propună alte sume, să ia de la alte axe de finanțare, tot de la noi din POR, din banii repartizați României și să demareze construcția acestor spitale absolut necesare, mai ales în Oltenia.

Calea Europeană: Care este situația actuală a rețelei de spitale din Oltenia?

Marian-Jean Marinescu: Există un spital de urgență regional la Craiova de 50 de ani, cu probleme și care trebuie renovat și echipat cu o tehnologie modernă și necesară. Echiparea nu se poate face într-o clădire care nu este compatibilă cu aceste echipamente medicale noi. Iar celelalte spitale din Târgul Jiu, Slatina, Vâlcea și Severin se confruntă cu aceleași condiții precare. În condițiile în care ai posibilitate să faci ceva pentru sănătatea oamenilor și nu faci, mie mi se pare că depășește incompetența și înseamnă doar dispreț față de oameni și rea voință. Le-am spus guvernanților începând cu anul 2014, că atunci când vor auzi de un caz medical grav din Oltenia să se gândeasca înainte că le-au refuzat acelor oameni posibilitatea de a fi îngrijiți decent.

Calea Europeană: Având în vedere că ați avut multe intervenții publice pe această temă, ați primit un răspuns oficial din partea autorităților române?

Marian-Jean Marinescu: Am primit un singur răspuns de la Consiliul Județean Dolj, ,,ceea ce propunea Pintea după 2021 este ok”. Dăncilă și cu Pintea au hotărât un memorandum, adică să se înceapă construcția după 2021 și până în 2020 să se ocupe de caietul de sarcini.

Calea Europeană: Dacă încep construcția în 2021 înseamnă că se va pierde accesarea banilor din actuala perioadă de programare?

Marian-Jean Marinescu: Cu banii din actuala perioadă de programare, adică 150 de milioane de euro, ei vor să facă studii de fezabilitate, așa scrie în memorandum.

Calea Europeană: Și atunci construcția spitalelor să se facă din banii din următoarea perioadă?

Marian-Jean Marinescu: Exact. Adică să se înceapă abia in 2023-2024 construcția. Doar că în următoarea etapă financiară propunerea comisiei pentru cofinanțare este de 70%. Eu am realizat deja amendamente ca să o schimb în 85%, dar eu nu știu ce se va întâmpla cu negocierea și nu cred nici că președinția rotativă a României la Consiliul UE este în stare să scoată politica de coeziune până când își termină președinția. Cel mai probabil abia prin 2020 sau 2021 vom avea o nouă politică de coeziune și se va aplica probabil începând cu anul 2022 sau 2023. În opinia mea, aceste spitale au fost îngropate, deoarece în 2024 aproximativ ar putea începe construcția lor, în condițiile în care oamenii au mare nevoie de aceste spitale regionale cât mai repede posibil.

Calea Europeană: Se mai poate schimba ceva la acest moment?

Marian-Jean Marinescu: Se poate fără niciun fel de problemă. Dacă actualul ministru și cu autoritatea de management din minister schimbă beneficiarul și cer mărirea sumei pe această axă și cer o cofinanțare de 85 % și așteaptă aprobarea din partea comitetului  pentru această propunere. POR-ul a fost modificat ultima oară anul acesta, adică există precedent.

Calea Europeană:  Ce înseamnă să schimbe beneficiarul?

Marian-Jean Marinescu: Să nu se mai ocupe Ministerul, ci să se ocupe Consiliul Județean, deoarece autoritatea locală se va ocupa cu mai multă responsabilitate.

Calea Europeană: Putem considera că este un apel pentru autoritățile din București, că încă nu este prea târziu să modifice acest sistem de gândire a soluției?

Marian-Jean Marinescu: Da, dar le mai spun să se gândească la ce au făcut până acum, atunci când o să audă de un caz medical grav din Craiova. Autoritățile din București sunt responsabile pentru situația medicală din Oltenia și nu au niciun fel de scuză, în afară de incompetență. Este ceva inimaginabil!

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

VoteWatch.eu: Președintele Comisiei ITRE Cristian Bușoi, în top 3 cei mai influenți membri ai Parlamentului European în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, este considerat al treilea cel mai influent din punct de vedere politic membru al PE în ce privește politicile Uniunii Europene în domeniul sănătății.

Potrivit unui top realizat de Votewatch.eu, Cristian Bușoi le urmează în top trei lui Peter Liese (PPE, Germania) și lui Sara Cerdas (S&D, Portugalia).

Eurodeputatul român a obținut un scor de 81,6 din 100 de puncte în cadrul acestui index realizat de Votewatch.eu.

“Cristian-Silviu Bușoi se află în prezent la ce-al patrulea mandat în Parlamentul European, fiind membru în Grupul Partidului Popular European. El este interesat de mult timp de zona de sănătate, fiind medic de profesie. În prezent, el ocupă funcția de președinte al Comisiei ITRE (industrie, cercetare și energie), motiv pentru care este probabil să acorde mai puțin atenție evoluțiilor din cadrul Comisiei ENVI (mediu, sănătate publică și siguranță alimentară). Cu toate acestea, dacă circumstanțele coincid, el își poate folosi pârghia ca președinte de comisie și expertiza profesională pentru a influența dosarele din Comisia ENVI. El a fost raportor pentru programul pentru acțiunile Uniunii în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027. El este, de asemenea, membru al diferitelor grupuri de interese, cum ar fi European Alzheimer’s Alliance, European Patients’ Rights & Cross-Border Healthcare și co-președinte al parteneriatului PACT pentru accesul pacienților”, arată sursa citată.

Recent, Cristian Bușoi a fost desemnat președinte al Intergrupului pentru Lupta împotriva Cancerului din Parlamentul European, grup care a fost creat la inițiativa Coaliției Europene a Pacienților cu Cancer (ECPC) – cea mai mare asociație care reunește sub umbrela sa pacienții cu cancer din Europa – și este format din eurodeputați ai tuturor familiilor politice.

Continue Reading

Victor Negrescu

Comisia Europeană a avizat pozitiv trei scheme de sprijin pentru educație, IMM-uri și digitalizarea întreprinderilor, propuse de europarlamentarul Victor Negrescu

Published

on

© Guvernul României

Trei proiecte-pilot propuse Comisiei Europene de eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D) au primit evaluări pozitive la Bruxelles, având șanse de a fi aprobate în cel mai scurt timp. Proiectele sunt gândite ca scheme de sprijin pentru zone greu afectate de criza coronavirus în România – comunitățile sărace cu școli fără acces la educația online, IMM-urile neadaptate încă la noile condiții ale pieței și sectoarele industriale slab digitalizate, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„În România sunt multe comunități și mulți oameni greu loviți de criza ce a dominat aceste luni. Am creat aceste proiecte ca soluții concrete de sprijin pentru trei categorii pe care le consider de importanță vitală pentru societate și economie. Mulți copii au întrerupt total școala, iar acest lucru nu trebuie să se mai repete în toamna viitoare sau în anii următori – în acest scop am propus Comisiei Europene un proiect-pilot de sprijinire a comunităților dezavantajate, precum zonele rurale sau montane, pentru a avea acces la instrumente necesare procesului de învățământ de la distanță. Nevoile sunt mari și această măsură ar veni în completarea celorlalte proiecte pe care le-am demarat în domeniu alături de parteneri români și europeni – prima tabletă educațională din România, care a început deja să fie distribuită în școli, sau grupul de lucru privind educația la nivelul Parlamentului European”, precizează Victor Negrescu.

Eurodeputatul a fost desemnat și raportor al Comisiei de resort a PE pentru politicile privind educația digitală în Europa.

Proiectul-pilot dedicat IMM-urilor propune crearea unei platforme online de educație antreprenorială, unde companiile să poată găsi resurse pentru a se adapta mai ușor noilor exigențe ale pieței – de exemplu, soluții de finanțare europeană, consultanță gratuită, cursuri, exemple de bune practici, adaptate la specificul fiecărei țări.

„Potrivit estimărilor europene, suntem pe ultimele locuri în UE în ce privește digitalizarea întreprinderilor și doar unul din 10 IMM-uri face vânzări online. Cerințele pieței s-au schimbat brutal și companiile au nevoie de ajutor pentru a supraviețui. O asemenea platformă le-ar oferi suportul necesar, inclusiv prin resurse financiare”, adaugă eurodeputatul social-democrat.

Un alt proiect pilot este destinat sectoarelor industriale unde gradul de digitalizare este insuficient pentru a permite munca de la distanță, urmărind să creeze soluții pentru adaptarea activităților la cerințele perioadei actuale, prin integrarea tehnologiilor digitale. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 3,6 milioane de euro. Două dintre acestea au primit calificativul A iar unul calificativul B, făcându-le eligibile pentru aprobarea de către Parlamentul European. În urma evaluării pozitive, proiectele urmează să fie introduse ca amendamente în viitorul buget european, urmând să fie aprobate definitiv de către Parlamentul European în luna septembrie.

Europarlamentarul Victor Negrescu a fost, în mandatul anterior, deputatul european cu cele mai multe proiecte pilot aprobate de Uniunea Europeană, cu o valoare totală, după implementare, de aproximativ 60 de milioane de euro.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că va vota împotriva Pachetului Mobilitate: “Nu pot gira, prin votul meu, un proiect care face rău României”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a declarat marți că va vota împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană și care va fi supus votului Parlamentului European în această săptămână, precizând că actuala formă a propunerii va afecta activitatea transportarilor români.

“Nu pot gira, prin votul meu, un proiect care face rău României. Voi vota împotriva Pachetului pe Mobilitate propus de Comisia Europeană! Sunt zile decisive pentru transportatorii din România. Votul pe care îl acordă Parlamentul European miercuri s-ar putea să însemne costuri semnificative, care vor reprezenta o povară suplimentară asupra companiilor de transport din țara noastră. Sper ca eforturile pe care le-am făcut cu toții în ultimele șase luni – semnale de alarmă, luări de poziție, amendamente – să fie luate în considerare la momentul votului”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale. Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending