Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană va trebui să propună o modificare legislativă a Pachetului Mobilitate. Acest lucru nu poate fi evitat

Published

on

© European Parliament

Cele două studii comandate și publicate de Comisia Europeană cu privire la Pachetul Mobilitate, care au constatat că măsura întoarcerii obligatorii a camioanelor ar crește cu până la 4,6% emisiile de CO2, ar trebui să genereze o singură urmare, aceea de modificare legislativă a pachetului, a argumentat luni eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE). Coordonator al grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, Marinescu a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre prevederile problematice al Pachetului Mobilitate adoptat anul trecut de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, despre eforturile întreprinse la nivelul Parlamentului European pentru a fi gândită o propunere de modificare a legislației, dar și despre etapele care vor urma.

Comisia nu poate să evite o propunere de modificare a legislației“, a spus Marinescu, având în vedere că analiza obligației de întoarcere a vehiculelor făcută în cadrul studiilor arată că aplicarea acestei dispoziții ar putea duce până 2,9 milioane de tone de emisii suplimentare de dioxid de carbon (CO2) în 2023, reprezentând o creștere cu 4,6% a emisiilor internaționale de transport rutier de marfă. În trei scenarii studiate de către Comisia Europeană, creșterea emisiilor de CO2 variază de la 0,8% la 4,6%.

Eurodeputatul român a ținut să reamintească și pașii cum a fost adoptat acest pachet, subliniind că din punctul său de vedere nu au fost respectate regulile de procedură ale Parlamentului European.

“Este pentru prima oară când am văzut o asemenea abordare. S-a dus pe repede înainte încălcând foarte multe reguli, iar pentru mine este o mare nedumerire de ce s-a întâmplat acest lucru. A fost pentru prima oară când am utilizat acea cerere de punct de procedură când s-a votat în Parlament acest pachet și am considerat că modul în care s-au grupat amendamentele, și am și demonstrat acest lucru, a fost complet ilegal. N-a respectat regulile de procedură ale Parlamentului. Din păcate, presiunea sindicatelor a dat rezultate și a fost acel rezultat al trilogului din decembrie 2019. Vreau să reamintesc că acest pachet a plecat de la intervenția președintelui Franței, Emmanuel Macron. Atunci când a observat că există o majoritate care să excludă din directiva de detașare a lucrătorilor conducătorii auto, a găsit o formulă prin care s-a cerut o lege specială (n.r. – Pachetul de Mobilitate)”, a subliniat el.

Marian-Jean Marinescu a subliniat că opiniile emise de serviciile legale ale instituțiilor UE, îndeosebi ale Consiliului, au arătat că în cadrul Pachetului există “prevederi care sunt atacabile foarte ușor”.

De altfel, la 23 octombrie anul trecut, România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”. Anul acesta, România a depus mai multe cereri Grefa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind intervenţia statului român în 12 acţiuni în anularea unor dispoziţii din Pachetul Mobilitate I

Cred că va fi un răspuns în această direcție“, a mai comentat Marinescu, arătând că imediat după ce Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord, Comisia Europeană și-a exprimat decizia de a elabora studiile de impact, rezervându-și dreptul de a veni cu modificări ulterioare.

“Acest pachet a fost elaborat de doamna comisar Bulc (n.r. – fost comisar european pentru transporturi 2014-2019) pe repede înainte, fără studii de impact și un text care este o rușine pentru Comisia Europeană. Multe din prevederile originale au dispărut. Vă dau un exemplu: un șofer trebuia să poarte cu el o valiză de documente, inclusiv fluturașul de salariu pe ultimele luni”, a spus Marinescu, el referindu-se și la alte prevederi prin care instituțiile UE își asumau corectarea unor situații, precum cea socială, pentru șoferi.

Mai mult, vorbind în direcția studiilor prezentate săptămâna trecută, eurodeputatul român a spus că aceste documente au fost elaborate de o companie care a întocmit mai multe studii pentru executivul european.

“Spun asta pentru că deja sunt voci care spun că studiul nu a fost făcut așa cum trebuie. Atunci înseamnă că studiul despre certificatele pentru emisii (n.r. – ETS, Emissions Trade System) nu este bun, fiind făcut de aceeași companie. Iar ETS este considerat una dintre “marile realizări” ale Comisiei. Studiul are două prevederi, una referitoare la întoarcerea camionului acasă, iar cealaltă referitoare la transportul combinat, iar ele arată că efecte foarte mari asupra emisiilor degajate de autovehicule. Eu cred că mai sunt și alte efecte, precum și asupra pieței unice. Sper ca la Curte să se ia în vedere acest lucru”, a explicat europarlamentarul PNL.

Marian-Jean Marinescu a subliniat că încă există o presiune politică și o presiune sindicală după prezentarea acestor studii.

“Studiile trebuiau publicate joi și au fost publicate vineri pentru că vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Timmermans, care este un fel de Mesia al Pactului Ecologic, nu a permis publicarea pentru că trebuia mai întâi să se vadă care este poziția Comisiei. A apărut în presă faptul că se aștepta publicarea și că a fost amânată. Sunt alte voci care spun că studiul a demonstrat că Pachetul are o contribuție foarte mare la îmbunătățirea la situației sociale a șoferilor. Un fel de a interpreta complet pe dos rezultatele studiului. Această afirmație vine de la unul dintre raportorii din Pachet”, a mai spus el.

Coordonator al grupului PPE în Comisia TRAN, Marinescu a demarat deja câteva acțiuni în acest caz, iar primele discuții politice au avut loc.

“Am trimis o scrisoare președintei Comisiei pentru transport și turism, care a gestionat trilogul, în care am cerut o primă discuție la nivelul coordonatorilor grupurilor politice. Am avut o primă discuție privind transportul rutier, iar reprezentanții Comisiei Europene au fost că pachetul a adus o îmbunătățire semnificativă a situației sociale și că s-a demonstrat prin acest studiu. Cred că va fi aceeași situație, iar eu am cerut să stabilim un program, un grafic și să dăm un răspuns Comisiei. Pașii pe care Comisia îi face sunt o scrisoare către Parlament să își spună opinia în ceea ce privește urmările concluziilor acestor studii și a trimis scrisori către toți miniștrii pentru transport din statele membre pentru a cere același lucru”, a spus el.

Marian-Jean Marinescu a insistat asupra faptului că executivul european va trebui să propună o modificare a legislației, însă a atras atenția că acest lucru ar putea fi întârziat de faptul că vor exista cereri de așteptare a verdictului Curții de Justiție a UE, acolo unde România și mai multe state au sesizat CJUE cu mai multe acţiuni în anularea parţială a actelor legislative UE din Pachetul Mobilitate I.

În opinia mea, singura urmare este să vedem o propunere legislativă de modificare a pachetului. Sunt convins că vor fi multe voci care au în spate sindicatele care vor cere să așteptăm rezultatul de la Curte. Repet, în acest moment eu o să insist ca Parlamentul să răspundă și statele membre să răspundă. (…) Comisia nu poate să evite o propunere de modificare a legislației“, a conchis el.

Comisia Europeană a publicat la 19 februarie rezultatele a două studii pe care le-a comandat pentru a evalua impactul așteptat al două aspecte specifice ale pachetului I de mobilitate, adoptat la 15 iulie 2020.

Aceste două cerințe – întoarcerea obligatorie a vehiculului în statul membru de stabilire la fiecare opt săptămâni și aplicarea cotelor de cabotaj pentru operațiunile internaționale de transport combinat – au fost introduse de Parlamentul European și Consiliu și nu au făcut parte din propunerile Comisiei. Cele două dispoziții nu fuseseră supuse unei evaluări de impact înainte de adoptarea pachetului de către colegiuitori și, prin urmare, Comisia s-a angajat să continue o evaluare atentă a impactului probabil al acestora asupra climei, mediului și pieței unice.

Rezultatele sugerează că obligația de întoarcere a camioanelor și cotele impuse operațiunilor de transport combinat sunt susceptibile de a avea efecte negative, inclusiv o creștere a emisiilor de transport. Comisia evaluează îndeaproape rezultatele studiului în contextul Acordului verde european, al strategiei sale de mobilitate durabilă și inteligentă și al funcționării pieței unice.

Analiza obligației de întoarcere a vehiculelor arată că aplicarea acestei dispoziții ar putea duce până 2,9 milioane de tone de emisii suplimentare de dioxid de carbon (CO2) în 2023, reprezentând o creștere cu 4,6% a emisiilor internaționale de transport rutier de marfă. În trei scenarii studiate de către Comisia Europeană, creșterea emisiilor de CO2 variază de la 0,8% la 4,6%.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

România în Schengen: Eurodeputatul Eugen Tomac cere Guvernului să sesizeze Curtea de Justiție a UE pentru ”nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) solicită premierul României, Nicoale Ciucă, printr-o scrisoare deschisă să ”demareze procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos” cu privire la aderarea României la spațiul Schengen.

Acesta a explicat că ”un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu suspendă negocierile”, ci ”doar schimbă datele problemei și arată că România știe, în sfârșit, să se apere cu instrumentele oferite de UE”.

”Vă solicit ca, în numele Guvernului României, să faceți toate demersurile necesare, astfel încât românii să poată circula liber în spațiul Schengen. Concret, să demarați procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos la ședința Consiliului JAI din 8 decembrie 2022. În condițiile în care lucrurile sunt foarte clar stipulate în Tratate și în Acordul Schengen, avem elemente suficient de puternice pentru a susține o acțiune la CJUE. Românii trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca orice alt cetățean european, conform Tratatelor constitutive ale UE. Încălcarea acestora este sancționabilă de către CJUE, existând chiar precedente cu privire la acțiuni de succes din partea României”, a explicat Tomac în scrisoare.

În viziunea sa, acest demers este unul ”legitim din perspectivă juridică” și reprezintă ”o chestiune de onoare”.

Pentru a-și susține argumentul, eurodeputatul a listat o serie de dispoziții legale care au fost încălcare de cele două țări în cadrul ședinței Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, și anume:

”Înainte să ne acorde alții drepturile, trebuie să înțelegem că 20 de milioane de români sunt cetățeni europeni și un drept esențial le-a fost încălcat.

În viziunea sa, acest demers este unul ”legitim din perspectivă juridică” și reprezintă ”o chestiune de onoare”.

Pentru a-și susține argumentul, eurodeputatul a listat o serie de dispoziții legale care au fost încălcare de cele două țări în cadrul ședinței Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, și anume:

  • Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, protocolul 1, art. 4 alin. (2);
  •  Libertatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE);
  • Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE);
  • Principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE);
  • Principiul nediscriminării (art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene).

În viziuna sa, nu trebuie uitate nici: ”declarațiile comune făcute de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, și premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, privind opoziția țărilor lor față de extinderea spațiului Schengen prin aderarea României şi Bulgariei la spațiul de liberă circulație europeană; declarațiile făcute de reprezentanții Suediei referitoare la faptul că nu vor include pe agenda Consiliului JAI din martie 2023 tema extinderii spațiului Schengen în lipsa unui acord prealabil între toate statele membre ale UE; eșecul Consiliului informal al JAI din 26 ianuarie 2023, acolo unde România nu a obținut un calendar concret privind dezbaterea acestui subiect; veto-ul nejustificat al Austriei și Țărilor de Jos față de extinderea Spațiului Schengen, în ciuda Comunicării Comisiei din 16 noiembrie 2022”.

Acestea fiind enunțate, Eugen Tomac este de părere că ”înainte să ne acorde alții drepturile, trebuie să înțelegem că 20 de milioane de români sunt cetățeni europeni și un drept esențial le-a fost încălcat. Prin urmare este datoria noastră să luptăm pentru dreptate!”, și-a încheiat eurodeputatul pledoaria.

Olanda și Austria și-au exprimat joi, în timpul unei întrevederi între premierul Mark Rutte și cancelarul Karl Nehammer, dorința de a solicita împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale în cadrul summitului special al UE din februarie, cele două state opunându-se în acest moment extinderii spațiului Schengen.

Dacă Austria nu dă semne că și-a reconsiderat poziția, Olanda parte să practice un dublu mesaj. În cadrul vizitei sale în România, ministrul batav de externe, Wopke Hoekstra, a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de la București, între care omologul Bogdan Aurescu, premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis, asigurându-i pe aceștia de sprijinul țării sale pentru aderarea României la Schengen.

Continue Reading

Victor Negrescu

Victor Negrescu, desemnat responsabilul Comisiei pentru Educație şi Cultură din PE pentru Anul European al Competențelor

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Educație şi Cultură (CULT) din Parlamentul European, a fost desemnat responsabil pentru Anul European dedicat Competențelor, se arată într-un mesaj postat pe Facebook.

„Am fost desemnat responsabilul Comisiei pentru Educație şi Cultură din Parlamentul European pentru Anul European dedicat Competențelor. După ce în prima parte a zilei am negociat textul raportului legislativului european pe acest subiect, am participat ulterior la o discuție despre soluțiile europene privind creşterea competențelor”, a anunțat Victor Negrescu.

Eurodeputatul social-democrat a subliniat că, „în contextul în care doar 37% dintre lucrătorii europeni au acces la formare continuă la locul de muncă, cu reale discrepanțe între statele membre, Uniunea Europeană trebuie să treacă de la discursuri, la măsuri concrete, cu fonduri adecvate şi o abordare integrată, umană şi realistă”.

Prin Anul European al Competențelor, ale cărui lucrări au fost lansate în octombrie anul trecut, Comisia Europeană, în cooperare cu Parlamentul European, statele membre, partenerii sociali, serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, camerele de comerț și industrie, furnizorii de educație și formare, lucrătorii și întreprinderile, își propune să dea un nou impuls învățării pe tot parcursul vieții prin:

  • Promovarea unor investiții în formare și perfecționare mai consistente, mai eficace și mai favorabile incluziunii pentru a valorifica întregul potențial al forței de muncă europene și pentru a sprijini tranzițiile de la un loc de muncă la altul.
  • Asigurarea caracterului adecvat al competențelor în raport cu nevoile pieței forței de muncă, cooperând totodată cu partenerii sociali și cu întreprinderile.
  • Corelarea aspirațiilor și a seturilor de competențe ale persoanelor cu oportunitățile de pe piața forței de muncă, în special pentru tranziția verde și digitală și pentru redresarea economică. Se va acorda o atenție deosebită activării unui număr mai mare de persoane pe piața forței de muncă, în special a femeilor și a tinerilor, cu precădere a celor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.
  • Atragerea persoanelor din țări terțe cu competențele de care UE are nevoie, inclusiv prin consolidarea oportunităților de învățare și a mobilității și prin facilitarea recunoașterii calificărilor.

Pentru a îndeplini aceste obiective, Comisia va promova oportunitățile de perfecționare și recalificare, de exemplu prin evidențierea inițiativelor relevante ale UE, inclusiv a posibilităților de finanțare ale UE, pentru a sprijini adoptarea, implementarea și realizarea acestora. Vor fi organizate, totodată, evenimente și campanii de sensibilizare în întreaga Uniune pentru a sprijini învățarea reciprocă a partenerilor în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea. Anul European al Competențelor urmărește, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea în continuare a instrumentelor de informații privind competențele și să promoveze mijloace și instrumente pentru creșterea transparenței și facilitarea recunoașterii calificărilor, inclusiv a calificărilor acordate în afara UE.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda, întâlnire cu ministrul agriculturii din R. Moldova: Eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas în intensificarea relațiilor

Published

on

© Daniel Buda/ Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, a avut joi o întâlnire, la Bruxelles, cu ministrul agriculturii și industriei alimentare din Republica Moldova, Bolea Vladimir Iosif, întrevedere în cadrul căreia cei doi au avut ”discuții consistente și aplicate despre cele mai recente evoluții ale relației Uniunii Europene” cu această țară, cu accent pe situația fermierilor și a agriculturii.

”Seceta, criza energetică, lipsa inputurilor din agricultură şi conflictul din Ucraina reprezintă riscuri și provocări pentru fermieri, indiferent dacă vorbim despre cei din interiorul Uniunii Europene sau din Republica Moldova. Situația ne cere să acționăm si să venim cu soluții. Moldova urmează parcursul european. Domnul ministru și-a exprimat intenția de a alinia agricultura țării la standardele europene. Subiectele precum Farm to Fork sau reducerea îngrășămintelor au reprezentat de asemenea puncte importante ale agendei noastre”, a oferit detalii suplimentare Daniel Buda, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a punctat că ”UE, România și statele membre sunt unite în sprijinul lor pentru Republica Moldova, susținând atât procesul de aderare al acesteia, cât și economia în contextul actual și provocările din regiune. Printre mijloacele de sprijin acordate se numără: Mecanismul de Protecție Civilă al UE, Asistența Macrofinanciară Acordată sau liberalizarea temporară a comerțului în privința produselor care nu sunt deja complet liberalizate”.

Pentru ca ”solidaritatea să devină noua realitate”, Daniel Buda a evidențiat că ”relația Uniunii Europene cu Republica Moldova trebuie să treacă la următorul pas, iar sprijinul în redeschiderea discuțiilor privind liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană prin eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas”.

”Sunt convins că dialogul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova se va intensifica și mai mult, iar noi, de la nivelul instituțiilor europene trebuie să facem tot posibilul să facilităm dialogul și cooperarea”, i-a dat asigurări eurodeputatul oficialului moldovean.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

U.E.14 hours ago

Olaf Scholz: Decizia recentă a Berlinului de a furniza Kievului tancuri nu face din Germania parte beligerantă în Ucraina

NATO16 hours ago

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

U.E.17 hours ago

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

U.E.18 hours ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO1 day ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.1 day ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.1 day ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

NATO2 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO3 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending