Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană va trebui să propună o modificare legislativă a Pachetului Mobilitate. Acest lucru nu poate fi evitat

Published

on

© European Parliament

Cele două studii comandate și publicate de Comisia Europeană cu privire la Pachetul Mobilitate, care au constatat că măsura întoarcerii obligatorii a camioanelor ar crește cu până la 4,6% emisiile de CO2, ar trebui să genereze o singură urmare, aceea de modificare legislativă a pachetului, a argumentat luni eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE). Coordonator al grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, Marinescu a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre prevederile problematice al Pachetului Mobilitate adoptat anul trecut de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, despre eforturile întreprinse la nivelul Parlamentului European pentru a fi gândită o propunere de modificare a legislației, dar și despre etapele care vor urma.

Comisia nu poate să evite o propunere de modificare a legislației“, a spus Marinescu, având în vedere că analiza obligației de întoarcere a vehiculelor făcută în cadrul studiilor arată că aplicarea acestei dispoziții ar putea duce până 2,9 milioane de tone de emisii suplimentare de dioxid de carbon (CO2) în 2023, reprezentând o creștere cu 4,6% a emisiilor internaționale de transport rutier de marfă. În trei scenarii studiate de către Comisia Europeană, creșterea emisiilor de CO2 variază de la 0,8% la 4,6%.

Eurodeputatul român a ținut să reamintească și pașii cum a fost adoptat acest pachet, subliniind că din punctul său de vedere nu au fost respectate regulile de procedură ale Parlamentului European.

“Este pentru prima oară când am văzut o asemenea abordare. S-a dus pe repede înainte încălcând foarte multe reguli, iar pentru mine este o mare nedumerire de ce s-a întâmplat acest lucru. A fost pentru prima oară când am utilizat acea cerere de punct de procedură când s-a votat în Parlament acest pachet și am considerat că modul în care s-au grupat amendamentele, și am și demonstrat acest lucru, a fost complet ilegal. N-a respectat regulile de procedură ale Parlamentului. Din păcate, presiunea sindicatelor a dat rezultate și a fost acel rezultat al trilogului din decembrie 2019. Vreau să reamintesc că acest pachet a plecat de la intervenția președintelui Franței, Emmanuel Macron. Atunci când a observat că există o majoritate care să excludă din directiva de detașare a lucrătorilor conducătorii auto, a găsit o formulă prin care s-a cerut o lege specială (n.r. – Pachetul de Mobilitate)”, a subliniat el.

Marian-Jean Marinescu a subliniat că opiniile emise de serviciile legale ale instituțiilor UE, îndeosebi ale Consiliului, au arătat că în cadrul Pachetului există “prevederi care sunt atacabile foarte ușor”.

De altfel, la 23 octombrie anul trecut, România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”. Anul acesta, România a depus mai multe cereri Grefa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind intervenţia statului român în 12 acţiuni în anularea unor dispoziţii din Pachetul Mobilitate I

Cred că va fi un răspuns în această direcție“, a mai comentat Marinescu, arătând că imediat după ce Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord, Comisia Europeană și-a exprimat decizia de a elabora studiile de impact, rezervându-și dreptul de a veni cu modificări ulterioare.

“Acest pachet a fost elaborat de doamna comisar Bulc (n.r. – fost comisar european pentru transporturi 2014-2019) pe repede înainte, fără studii de impact și un text care este o rușine pentru Comisia Europeană. Multe din prevederile originale au dispărut. Vă dau un exemplu: un șofer trebuia să poarte cu el o valiză de documente, inclusiv fluturașul de salariu pe ultimele luni”, a spus Marinescu, el referindu-se și la alte prevederi prin care instituțiile UE își asumau corectarea unor situații, precum cea socială, pentru șoferi.

Mai mult, vorbind în direcția studiilor prezentate săptămâna trecută, eurodeputatul român a spus că aceste documente au fost elaborate de o companie care a întocmit mai multe studii pentru executivul european.

“Spun asta pentru că deja sunt voci care spun că studiul nu a fost făcut așa cum trebuie. Atunci înseamnă că studiul despre certificatele pentru emisii (n.r. – ETS, Emissions Trade System) nu este bun, fiind făcut de aceeași companie. Iar ETS este considerat una dintre “marile realizări” ale Comisiei. Studiul are două prevederi, una referitoare la întoarcerea camionului acasă, iar cealaltă referitoare la transportul combinat, iar ele arată că efecte foarte mari asupra emisiilor degajate de autovehicule. Eu cred că mai sunt și alte efecte, precum și asupra pieței unice. Sper ca la Curte să se ia în vedere acest lucru”, a explicat europarlamentarul PNL.

Marian-Jean Marinescu a subliniat că încă există o presiune politică și o presiune sindicală după prezentarea acestor studii.

“Studiile trebuiau publicate joi și au fost publicate vineri pentru că vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Timmermans, care este un fel de Mesia al Pactului Ecologic, nu a permis publicarea pentru că trebuia mai întâi să se vadă care este poziția Comisiei. A apărut în presă faptul că se aștepta publicarea și că a fost amânată. Sunt alte voci care spun că studiul a demonstrat că Pachetul are o contribuție foarte mare la îmbunătățirea la situației sociale a șoferilor. Un fel de a interpreta complet pe dos rezultatele studiului. Această afirmație vine de la unul dintre raportorii din Pachet”, a mai spus el.

Coordonator al grupului PPE în Comisia TRAN, Marinescu a demarat deja câteva acțiuni în acest caz, iar primele discuții politice au avut loc.

“Am trimis o scrisoare președintei Comisiei pentru transport și turism, care a gestionat trilogul, în care am cerut o primă discuție la nivelul coordonatorilor grupurilor politice. Am avut o primă discuție privind transportul rutier, iar reprezentanții Comisiei Europene au fost că pachetul a adus o îmbunătățire semnificativă a situației sociale și că s-a demonstrat prin acest studiu. Cred că va fi aceeași situație, iar eu am cerut să stabilim un program, un grafic și să dăm un răspuns Comisiei. Pașii pe care Comisia îi face sunt o scrisoare către Parlament să își spună opinia în ceea ce privește urmările concluziilor acestor studii și a trimis scrisori către toți miniștrii pentru transport din statele membre pentru a cere același lucru”, a spus el.

Marian-Jean Marinescu a insistat asupra faptului că executivul european va trebui să propună o modificare a legislației, însă a atras atenția că acest lucru ar putea fi întârziat de faptul că vor exista cereri de așteptare a verdictului Curții de Justiție a UE, acolo unde România și mai multe state au sesizat CJUE cu mai multe acţiuni în anularea parţială a actelor legislative UE din Pachetul Mobilitate I.

În opinia mea, singura urmare este să vedem o propunere legislativă de modificare a pachetului. Sunt convins că vor fi multe voci care au în spate sindicatele care vor cere să așteptăm rezultatul de la Curte. Repet, în acest moment eu o să insist ca Parlamentul să răspundă și statele membre să răspundă. (…) Comisia nu poate să evite o propunere de modificare a legislației“, a conchis el.

Comisia Europeană a publicat la 19 februarie rezultatele a două studii pe care le-a comandat pentru a evalua impactul așteptat al două aspecte specifice ale pachetului I de mobilitate, adoptat la 15 iulie 2020.

Aceste două cerințe – întoarcerea obligatorie a vehiculului în statul membru de stabilire la fiecare opt săptămâni și aplicarea cotelor de cabotaj pentru operațiunile internaționale de transport combinat – au fost introduse de Parlamentul European și Consiliu și nu au făcut parte din propunerile Comisiei. Cele două dispoziții nu fuseseră supuse unei evaluări de impact înainte de adoptarea pachetului de către colegiuitori și, prin urmare, Comisia s-a angajat să continue o evaluare atentă a impactului probabil al acestora asupra climei, mediului și pieței unice.

Rezultatele sugerează că obligația de întoarcere a camioanelor și cotele impuse operațiunilor de transport combinat sunt susceptibile de a avea efecte negative, inclusiv o creștere a emisiilor de transport. Comisia evaluează îndeaproape rezultatele studiului în contextul Acordului verde european, al strategiei sale de mobilitate durabilă și inteligentă și al funcționării pieței unice.

Analiza obligației de întoarcere a vehiculelor arată că aplicarea acestei dispoziții ar putea duce până 2,9 milioane de tone de emisii suplimentare de dioxid de carbon (CO2) în 2023, reprezentând o creștere cu 4,6% a emisiilor internaționale de transport rutier de marfă. În trei scenarii studiate de către Comisia Europeană, creșterea emisiilor de CO2 variază de la 0,8% la 4,6%.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) condamnă ”ferm abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici, care cer, pentru a zecea zi la rând, să se facă dreptate în cazul tinerei Mahsa Amini, care a decedat în condiții suspecte, existând suspiciuni că a fost torturată de poliție.

”Pe 16 septembrie, Mahsa Amini, o studentă în vârstă de 22 de ani, a murit după ce poliția iraniană a moralității a arestat-o și a bătut-o, fiind acuzată că a încălcat legea iraniană conform căreia femeile au obligația de a-și acoperi capul, mâinile, picioarele. Moartea ei și restricțiile asupra libertăților personale introduse de Republica Islamică, care au efect devastator în special asupra femeilor, duc la proteste antiguvernamentale în Iran. Grupurile pentru drepturile omului au raportat că cel puțin 35 persoane au fost ucise în demonstrații, care au fost întâmpinate cu o represiune puternică de către autorități.   Condamn ferm abuzul autorităților și Guvernului Republicii Islamice iar împreună cu alți deputați, solicit aplicarea regimului de sancțiuni globale al UE pentru drepturile omului. Vom propune de asemenea sancțiuni împotriva poliției morale din Iran și a altor agenții iraniene de aplicare a legii și solicităm interzicerea exportul de software de recunoaștere facială al UE pe care autoritățile iraniene intenționează să-l folosească pentru detectați pasagerii din metrou care sunt îmbrăcați necorespunzător conform decretului <<hijab și castitate>> ”, a anunțat eurodeputatul, care va fi cosemnatarul unei scrisori adresate Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Daniel Buda a mai punctat că ”trebuie să fim uniți pentru a proteja drepturile omului, femeilor și respectarea demnității umane”.

De altfel, Înaltul Reprezentat al UE a anunțat că blocul european ia în considerare toate opțiunile înainte de următorul Consiliul de Afaceri Externe, pentru ”a aborda uciderea lui Mahsa Amini și modul în care forțele de securitate iraniene au răspuns la demonstrațiile care au urmat”.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea seară la rând pentru a protesta împotriva morții Mahsei Amini, sfidând un avertisment din partea sistemului judiciar.

Oficial, cel puțin 41 de persoane au murit de la începutul tulburărilor, majoritatea protestatari, dar și membri ai forțelor de securitate, dar sursele spun că cifra reală este mai mare.

Continue Reading

PPE

Manfred Weber: România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Aveți sprijinul deplin al PPE

Published

on

© Manfred Weber/Facebook

Manfred Weber, președintele formațiunii transnaționale Partidul Popular European (PPE) și lider al grupului omonim din Parlamentul European, a declarat, duminică, că România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre ale spațiului Schengen, alături de Croația, cele trei state îndeplinind criteriile de aderare.

Singurul pas care desparte cele trei țări de acest obiectiv este adoptarea deciziei de aderare în cadrul Consiliului UE, instituție care reprezintă guvernele statelor membre, a precizat Weber.

Politicianul german se află la Sofia pentru a transmite sprijinul PPE față de partidul membru GERB înaintea viitoarelor alegeri parlamentare din 2 octombrie.

„Unul dintre mesajele mele principale a fost că Bulgaria și România ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Noi, în Parlamentul European, am susținut întotdeauna acest lucru, am luptat întotdeauna pentru ca Bulgaria să devină membru cu drepturi depline. Sunt sigur că, cu un guvern PPE la Sofia, vom recăpăta și controlul asupra frontierelor externe, asupra problemelor legate de migrație, așa cum era înainte. Bulgaria, Croația și România îndeplinesc condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen și încă așteaptă ca decizia de aderare să fie adoptată în cadrul Consiliului. Locul lor este în spațiul Schengen”, a afirmat Manfred Weber, potrivit unei postări pe Facebook.

Totodată, acesta a reiterat „sprijinul deplin al PPE și al Grupului PPE din Parlamentul European” pentru acest obiectiv.

Continue Reading

Facebook

SUA3 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA3 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL3 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE4 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA4 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda5 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană se angajează să asigure transparența și cooperarea cu statele membre

ROMÂNIA9 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.3 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA3 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL5 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending