Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): ,,Cel mai mare câștig al președinției române la Consiliul UE va fi Summitul de la Sibiu, unde se va stabili viitorul Uniunii Europene”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

,,Eu sper ca în luna mai la Sibiu, să avem niște direcții clare din partea Președintelui României privind intrarea României în spațiul Schengen, pentru că acolo se va stabili viitorul Uniunii Europene. Eu cred că cel mai mare câștig al acestei președinții rotative va fi Summitul de la Sbiu.”, a declarat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul sesiunii plenare a co-legislativului european la Strasbourg.


Mai multe declarații aici:

Cum arată președinția română și ce trebuie să facă aceasta în mandatul de 6 luni?

,,În ceea ce privește dosarele legislative, sunt sigur că se va face ceva. Eu ajut cât pot și îi voi sprijini pe cei de la reprezentanță. Pe partea politică din păcate România nu are nicio prioritate. Trebuie să existe o comunicare oficială de la Comisie, cum a făcut Bulgaria privind orizontul de timp la aderarea țărilor balcanice. Dar noi avem doar niște vorbe.

Dacă ne referim la MFF, asta ar presupune ca premierul să facă un tur la premierii statelor membre și să avenseze lucrurile, ceea ce nu cred că se va întâmpla. Eu sper ca în luna mai la Sibiu, să avem niște direcții clare din partea Președintelui României, pentru că acolo se va stabili  viitorul Uniunii Europene. Eu cred că cel mai mare câștig al acestei președinții rotative va fi  Summitul de la Sbiu.

Legat de Brexit, nu cred că președinția poate să facă ceva, pentru că Barnier este cel care discută la nivelul Comisiei și în rest este Consiliul European care va decide. Dacă ar fi existat un acord privind Brexit, atunci președinția rotativă a României ar fi avut  sarcina să convingă statele membre să ratifice acordul cât mai repede posibil.

Dacă vrem să intrăm în spațiul Schengen trebuie să se întâmple două lucruri simple: Mai întâi să fie pus pe ordinea de zi, mai ales că prezidăm în Consiliul UE și după aceea să existe un dialog cu miniștrii celorlalte state și să îi convingem să semneze acest acord. Însă nu văd că se va întâmpla acest lucru, pentru că nu s-a făcut niciun progres în acest lucru, mai ales că înainte să faci acest lucru, trebuie să corectezi legile justiției. Adică să fie introduse recomandările Comisiei de la Veneția și ale Consiliului Europei și așa mai departe și după aceea să ne prezentăm în fața dialogului, cu o atitudne normală și europeană.

Parlamentul European dezbate astăzi și va vota mâine asupra înghețării plăților către statele UE care pun în pericol statul de drept. Ce așteptări ar trebui să avem de la Consiliu în acest sens, pentru că există deja două state care vor încerca să blocheze și cum credeți că va gestiona România această situație, mai ales că și ea are prorpiile ei probleme în domeniu?

,,Eu cred că este nevoie de un asemenea regulament pentru că vorbim despre un buget european și este nevoie de siguranță ca banii să fie gestionați corect. În momentul în care există probleme în anumite state, cum ar fi fraudă cu bani europeni sau probleme cu statul de drept, atunci trebuie să existe un mecanism prin care Comisia trebuie să intervină. Președinția română trebuie să se ocupe în mod special de acest dosar și să introducă niște reguli foarte clare pentru că trebuie să existe niste standarde clare, ca să nu existe confuzii.”

Cum trebuie să privim intervenția liderului ALDE din PE, Guy Verhofstadt din plenul Parlamentului privind România și articolul 7?

,,Este un mare semnal de alarmă. El a spus care este realitatea, realitate pe care o trăim până la urmă. Sunt multe entități europene care spun că trebuie ceva schimbat privind aceste propuneri, iar România nu răspunde. Este posibil ca la un moment dat, să existe o propunere a Articolului 7 și pentru România, ceea ce nu ne dorim.”

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu efectuează o vizită în Republica Moldova: Cetățenii și tinerii sunt forța motrice a europenizării acestei țări

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) efectuează o vizită în Republica Moldova, prima în calitate de membru al Parlamentului European, după ce anul trecut s-a aflat la Chișinău în calitate de comisar european pentru politică regională.

”În următoarele trei zile mă voi afla în Republica Moldova, unde mă întorc cu mare bucurie și emoții, mai ales pentru că bunicii mei, din partea mamei, provin de pe aceste meleaguri. Activitatea mea de până acum a fost legată, în mai multe forme de Republica Moldova. În calitate de Comisar European pe Politica Regională am vizitat Chișinăul în mai 2018. Mesajul meu de atunci, care este valabil și astăzi este că cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! În noua mea poziție de Membru al Parlamentului European și în special, Membru deplin în Comisia pentru Dezvoltare Regională voi susține ca Republica Moldova să beneficieze în continuare de finanțare în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova, Programul Transnațional “Dunărea”, Programul Operațional comun “Bazinul Mării Negre” și a altor instrumente care vor aduce rezultate tangibile cetățenilor din Republica Moldova!”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Eurodeputatul român a punctat că vizita sa va fi una mai puțin politică.

Vizita mea va fi ”mai mult orientată către cetățeni și în special către tânăra generație, care este forța motrice a dezvoltării, modernizării și europenizării acestei țări”, a mai spus Crețu.

Reamntim faptul că luna trecută Corina Crețu a primit invitația de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Moldova.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014. 

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. De la începutul legislaturii 2014-2019 și până la preluarea mandatului de comisar european, Corina Crețu a ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan, de Ziua Internațională Anticorupție: ”Mă înclin în fața românilor onești, care dorm liniștiți știind că nu le va bate niciodată poliția la ușă”

Published

on

© Rareș Bogdan/Facebook

Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, a transmis luni, cu prilejul Zilei Internaționale Anticorupție, un mesaj de apreciere pentru cetățenii români care prin atitudinea lor dovedesc că România nu este o țară coruptă.

”Mă înclin în fața românilor onești, care dorm liniștiți știind că nu le va bate niciodată poliția la ușă! Îmi scot pălăria în fața oamenilor care au coșmaruri numai la gândul că ar putea participa la o fraudă! Ei sunt baza speranței că ne putem scoate țara la liman”, a scris Bogdan, într-un mesaj pe Facebook.

”A induce ideea că România este o țară coruptă până în măduva oaselor reprezintă o jignire la adresa a milioane de cetățeni care muncesc până la epuizare pentru o viață decentă, pentru a putea asigura viitorul copiilor lor. Dar acest mesaj perfid are un scop precis: să demobilizeze, să reteze dorința luptei împotriva jefuitorilor acestui popor. (…) Sunt corupți cei care servesc clanurile interlope care-i finanțează prin legi cu dedicație! Sunt corupți doar cei care utilizează demnitatea publică pentru a se îmbogăți pe seama cetățenilor. Sunt corupți doar cei care au folosit momentul 1989 pentru a face o carieră de carton, știindu-se incapabili să construiască pe bază de competență și onestitate”, a mai adăugat eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL, PPE).

Redăm integral mesajul publicat de eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook:

”De Ziua internațională Anticorupție, am un mesaj pentru România minunată: Mă înclin în fața românilor onești, care dorm liniștiți știind că nu le va bate niciodată poliția la ușă! Îmi scot pălăria în fața oamenilor care au coșmaruri numai la gândul că ar putea participa la o fraudă! Ei sunt baza speranței că ne putem scoate țara la liman.

A induce ideea că România este o țară coruptă până în măduva oaselor reprezintă o jignire la adresa a milioane de cetățeni care muncesc până la epuizare pentru o viață decentă, pentru a putea asigura viitorul copiilor lor. Dar acest mesaj perfid are un scop precis: să demobilizeze, să reteze dorința luptei împotriva jefuitorilor acestui popor. Cum anume? Se folosește un mesaj cu reverberații în comportamentul de vot: dacă politicienii sunt corupți, și alegătorii sunt – asta se sugerează. Nu, dragii mei! Sunt corupți cei care servesc clanurile interlope care-i finanțează prin legi cu dedicație! Sunt corupți doar cei care utilizează demnitatea publică pentru a se îmbogăți pe seama cetățenilor. Sunt corupți doar cei care au folosit momentul 1989 pentru a face o carieră de carton, știindu-se incapabili să construiască pe bază de competență și onestitate. Și au avut un sprijin enorm! Forțele securistice nu s-au dat bătute cu una, cu două, și și-au împins în față câțiva alergători pe care știau că-i pot manipula. Mai mult decât atât, orientarea pro-vest a României era pentru ei un coșmar, o trădare de țară. Așa fuseseră instruiți. Puțini dintre cei care ș-au imaginat că 1989 a echivalat cu o deschidere totală către oameni isteți și harnici au reușit să dureze ceva trainic. Erau considerați ostili, căci se bazau exclusiv pe ce au în minte. Respect pentru ei!

Cum au înghițit românii de atâtea ori gălușca? Își doreau să creadă, își doreau să aibă speranță, aveau senzația că politicienii le seamănă. Nu le-a trecut prin minte că s-a născut o clasă perfidă de profitori, inspirată din învățăturile staliniste, cu susținerea unor performanți agenți ai manipulării. Când s-au prins că sunt luați de proști, mulți au plecat din țară. N-au suportat mizeria, au ales să încerce să le ofere copiilor lor o perspectivă, o șansă. Iar acum au cel mai bun anticorp la bolșevism, sunt uluitor de lucizi, chiar dacă sunt la mii de kilometri. Cei care au rămas în țară sunt familiile lor, nu sunt adversarii lor. Cineva încearcă să-i pună cap în cap și este o porcărie! Pe ambele maluri ale oceanului românesc al speranței sunt membrii aceleiași familii, pentru numele lui Dumnezeu! În țară n-a fost ușor! Foarte mulți au rezistat asaltului incapabililor, alții nu. Au depus armele. Nu-i condamn, sunt niște victime. Noroc că, iată, am învățat cu toții din greșeli și minciuna nu mai poate pătrunde. După 30 de ani, românii știu, pentru prima oară limpede, că avem o singură direcție de urmat: progresul bazat pe muncă, inteligență, onestitate. România normală, România educată!

Dar lupta e dură. Forțe ostile țării noastre încearcă să semene sămânța euroscepticismului, se investește enorm pentru atenuarea unei realități palpabile: comunitățile care au investit miliarde de euro în proiectele locale s-au ridicat. Și, sunt mândru de tot să o afirm din nou, artizanii acestui progres sunt liberalii! Au luat banii, au alocat în bugete sume (nu foarte mari) pentru cofinanțări și orașele lor au decolat ca rachetele. Poate cineva nega asta? Nu poate!

Mă înclin în fața românilor care își învață copiii să citească, să îndrăznească, să nu devină complicii unor corupți, să nu fure, să facă bine! Vă iubesc, oameni buni!”

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu, mesaj cu prilejul Zilei Constituției României: Actuala Lege fundamentală a permis României să devină parte a UE și NATO, asigurând țării noastre stabilitate și mai multă prosperitate

Published

on

Actuala Lege Fundamentală a permis României să devină parte a Uniunii Europene și NATO, asigurând astfel țării noastre stabilitate, mai multă prosperitate și respectul cuvenit valorilor democratice, a declarat europarlamentarul Pro România Corina Crețu într-o postare pe Facebook transmisă cu prilejul Zilei Constituției României.

”Îi datorăm Constituției noastre garanția unui stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Îi datorăm Constituției noastre garanția unui stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Să nu uităm, așadar, pilonii stabilității noastre de astăzi.”, a mai scris eurodeputatul român.

Potrivit www.cdep.ro., Constituția României, aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, republicată de Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouă numerotare, a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituţiei României.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending