Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D): ,,Am convingerea că Europa se va reașeza pe drumul coeziunii în timpul presedinției noastre”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

,,Am convingerea că Europa se va reașeza pe drumul coeziunii în timpul presedinției noastre.”, a declarat eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.

Mai multe declarații aici:

Din perspectiva președinției, România va urmări consensul în confruntarea provocărilor care ne asteaptă. Ce poate să facă Președinția Română la Consiliul UE privind provocările cu care ne confruntăm în acest mandat, mai ales că ieri s-a votat împotriva acordului Brexit?

,,Trebuie să aflăm motivele pentru  care a fost respins acest acord, putem să privim partea buna și anume că în cadrul scenariului de azi, există și posibilitata ca Brexit să nu mai existe, rolul României în această președinție este unul extraordinar, pentru că va trebui cu adevărat să găsească consens între stetele membre al Uniunii Europene.”

Cum vedeți viitorul acestui acord? Care ar fi efectele lui?

,,Lucrurile trebuie privite cu calm, există o stare de apăsare în urma acestui vot. Efectele lui înseamnă scenarii diferite pentru o nouă etapă a cetățeniilor din UE. Primul scenariu este ca Regatul Unit să iasă fără un acord, acesta fiind și cel mai rău și neconvenabil scenariu pentru ambele părți, fiindcă cetățenii vor  fi cei afectați, mai ales cei 400 de mii de români din Regatul Unit. Scenariul doi, înseamnă amânarea Brexit-ului, care este un scenariu plauzibil. Acest scenariu mai înseamnă  și un nou acrod și o ieșire întârziată a Marii Britanii din UE , nu se va întâmpla în acest an cu siguranță. Ultimul scenariu si cel mai convenabil este neieșirea din UE. Acum nu putem spune ce se poate întâmpla, trebuie analaizat fiecare detaliu cu maturitate. Brexit-ul s-a dovedit a fi un lucru nociv atât pentru britanci cât și pentru  Europa.”

Cu ce rămân instituțiile UE și Europa după discursul Premierului din plenul PE din Strasbourg?

,,Prin discursul Premierului de ieri, Europa a primit un mesaj pro european. Sunt convins că Brexit-ul va fi gestionat responsabil și cu o maturitate politică europeană. Discursul a făcut referire instrumetul ce stă la baza construcției europene, și anume, COEZIUNEA. Tot coeziunea reprezintă primul pilon al presedinției. În acest context nu vorbim de Europa cu mai multe viteze sau buget diferentiat, lucruri de care Europa s-a îndepartat in ultimii ani. Am convingerea că Europa se va reașeza pe drumul coeziunii în timpul presedinției noastre.”

Cum gestionează România noul Cadru Financiar Multianual ?

,,Nimeni nu are mimic împotriva stabilirii unor reguli foarte clare în acest sens, singura temere pe acare am și expus-o în momnetul de față este ca toate criterile  care prevăd sancțiuniile aplicate statelor care nu respectă statul de drept sau legile fundamentale ale drepturilor omului, să fie foarte clare și să se aplice tuturor, în așa fel încât, acest instrument să nu devină unul politic, care să fie folosit după bunul plac în Parlamentul European sau în Consiliu.”

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi felicită Guvernul României pentru atragerea a 100 milioane de euro pentru depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer

Published

on

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European (PE), felicită Guvernul de la București pentru acțiunile întreprinse pentru atragerea sumei de 100 milioane de euro din fonduri europene care va fi folosită pentru a le oferi pacienților români  servicii medicale de screening pentru depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer, potrivit unui mesaj pe Facebook.

,,Mă bucur să constat că grija față de pacient a ieșit din zona declarațiilor de intenție și felicit Guvernul liberal și pe colegii mei Victor Costache, ministrul Sănătății, și Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, care au înțeles că prevenția salvează vieți. Suma de 100 de milioane de euro din fonduri europene pentru care Guvernul liberal a reușit să accelereze absorbția va ajuta cel puțin 1 million de români, asigurați și neasigurați, să beneficieze de analize medicale și screening pentru depistarea precoce a cancerului de sân, cancerului de col uterin, cancerului colorectal și a hepatitelor virale B și C. Depistate la timp, aceste boli pot fi tratate și chiar vindecate, datorită tratamentelor de ultimă generație, disponibile și în România”, scrie vicepreședintele ENVI. 

De asemenea, Cristian Bușoi precizează că acțiunile Guvernului liberal sunt ,,cu atât mai importante cu cât România și-a asumat misiunea Organizației Mondiale a Sănătății de eradicare a Hepatitei C până în anul 2030, iar, la nivel european, descoperirea de noi tratamente împotriva cancerului și eradicarea cancerului pediatric până în 2040 reprezintă o prioritate absolută atât pentru Comisie, cât și pentru Parlamentul European”. 

Eurodeputatul constată cu regret, însă, că ,,din cauza politicilor dezastruoase ale PSD din ultimii ani de guvernare, România ocupă, astăzi, printre ultimele locuri în Europa la mortalitatea evitabilă, cu un număr de 208 decese, care ar fi putut fi împiedicate, la 100.000 de locuitor. Statisticile arată că aproximativ 4.000 de români și-au pierdut viața, anual, răpuși de afecțiuni care ar fi putut fi prevenite inclusiv prin programe de screening”. 

,,Am spus întotdeauna, este obligatoriu să investim în prevenție și îi asigur pe colegii mei că îmi voi folosi toată energia și influența în Parlamentul European pentru creșterea finanțării programelor de diagnostic timpuriu și prevenire a bolilor grave, care ne ajută să fim mai puternici în lupta cu: cancerul, SIDA, insuficiența cardiacă, diabetul sau hepatitele virale”, încheie Cristian Bușoi. 

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a cerut Comisiei Europene reducerea birocrației și un set unic de reguli pentru toți fermierii de la estul la vestul UE

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, a cerut Comisiei Europene reducerea birocrației și un set unic de reguli pentru toți fermierii de la Estul la Vestul Uniunii Europene, potrivit unui mesaj transmis pe Facebook.

 

În cadrul audierii „Reforma politicii agricole comune” din Comisia AGRI, eurodeputatul român a propus ca de la nivelul Comisiei Europene să se stabilească un set unic de reguli, valabil atât pentru fermierii din Vest, cât și pentru fermierii din Est, impunându-se totodată interzicerea pentru statele membre a posibilității de a veni cu reguli suplimentare pentru fermieri.

,,Avem astăzi planurile naționale strategice și nu putem schimba filosofia acestora pentru că ar însemna să ne întoarcem din nou în urmă cu câțiva ani. Haideți să vedem ce putem face în astfel de situații. Fermierilor le este frică de această suprabirocratizare care poate să vină din partea statelor membre. Eu vin din România, unde din păcate, pe baza unei reguli venite de la Bruxelles, statul membru a venit cu încă alte zeci sau sute de reguli puse în cârca fermierilor. Problema este în felul următor: putem oare ca de la Comisia Europeană să se vină cu un set unic de reguli astfel încât să se prevină această suprabirocratizare?”, au fost ideile afirmate de eurodeputatul Daniel Buda în cadrul ședinței Comisiei AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, intervenție în PE privind întârzierea adoptării CFM 2021-2027: Statele membre trebuie să-și asume responsabilitatea unor negocieri mai intense

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politică regională, eurodeputatul Corina Crețu, a luat cuvântul în Comisia pentru Control Bugetar, unde a avut loc descărcarea de gestiune pe Bugetul General al Uniunii Europene pentru anul 2018, susținută de Comisarul European responsabil de Buget și Administrare, Johannes Hahn. 

În intervenția sa, Corina Crețu a vorbit despre efectele negative pe care le poate avea asupra implementării a peste 100 de mii de proiecte întârzierea obținerii unui acord între Parlamentul European și Consiliu pe tema Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Aceasta a reamintit membrilor Comisiei pentru Control Bugetar că o situație similară s-a petrecut și pe finalul mandatului Comisiei Barrosso. 

,,În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, dle. Hahn, ați vorbit despre 13 decembrie 2013. Este clar că nu puteam începe în 2014 din cauza întârzierii adoptării cu întârziere a legislației și din cauza depunerii târzii de către echipa Barrosso a proiectului. Nu spun acest lucru pentru că eram comisar în echipa Juncker, dar realitatea este realitate. Avem acum pe masa Parlamentului propunerea Consiliului privind CFM 2021-2027, dar progresul este în continuare blocat. Am vorbit în Comisia REGI despre necesitatea de a avea relații mai bune cu Consiliul, însă este nevoie și de voința acestuia pentru că este nevoie întotdeauna de doi pentru a dansa tango”, a precizat eurodeputatul român. 

,,CFM nu progresează și va fi aproape imposibil de a începe perioada de implementare la 1 ianuarie 2020 pentru că avem peste 100 de mii de proiecte care sunt periclitate de întârzierea aceasta”, a explicat Corina Crețu care a mai spus că, în acest context, ,,Parlamentul trebuie să joace un rol pentru a debloca situația și de a înregistra progrese de îndată. Rândul trecut a fost nevoie de 173 de trialoguri pe CFM, iar noi am avut doar trei de data aceasta. Aici vreau să subliniez și responsabilitatea statelor membre. Cred că noi, cei din PE, evităm să vorbim despre această situație”, a punctat aceasta. 


Președinția finlandeză  a Consiliului Uniunii Europene a transmis, joi, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1 087 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani, egală cu 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică, cercetarea și inovarea și gestionarea migrației. De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea.

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului. 

Parlamentul și Comisia Europeană și-au exprimat deja nemulțumirea și îngrijorarea privind reducerile severe din propunerea înaintă de președinția finlandeză a Consiliului.

Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE. 

David Sassoli, președintele Parlamentului European, a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”. 

Citiți și Comisia și Parlamentul European, nemulțumite de ,,reducerile severe” propuse de Finlanda pentru bugetul UE 2021-2027: Anumite guverne nu vor să investească în Europa

De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.

În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.

Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending