Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European (PE), felicită Guvernul de la București pentru acțiunile întreprinse pentru atragerea sumei de 100 milioane de euro din fonduri europene care va fi folosită pentru a le oferi pacienților români  servicii medicale de screening pentru depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer, potrivit unui mesaj pe Facebook.

,,Mă bucur să constat că grija față de pacient a ieșit din zona declarațiilor de intenție și felicit Guvernul liberal și pe colegii mei Victor Costache, ministrul Sănătății, și Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, care au înțeles că prevenția salvează vieți. Suma de 100 de milioane de euro din fonduri europene pentru care Guvernul liberal a reușit să accelereze absorbția va ajuta cel puțin 1 million de români, asigurați și neasigurați, să beneficieze de analize medicale și screening pentru depistarea precoce a cancerului de sân, cancerului de col uterin, cancerului colorectal și a hepatitelor virale B și C. Depistate la timp, aceste boli pot fi tratate și chiar vindecate, datorită tratamentelor de ultimă generație, disponibile și în România”, scrie vicepreședintele ENVI. 

De asemenea, Cristian Bușoi precizează că acțiunile Guvernului liberal sunt ,,cu atât mai importante cu cât România și-a asumat misiunea Organizației Mondiale a Sănătății de eradicare a Hepatitei C până în anul 2030, iar, la nivel european, descoperirea de noi tratamente împotriva cancerului și eradicarea cancerului pediatric până în 2040 reprezintă o prioritate absolută atât pentru Comisie, cât și pentru Parlamentul European”. 

Eurodeputatul constată cu regret, însă, că ,,din cauza politicilor dezastruoase ale PSD din ultimii ani de guvernare, România ocupă, astăzi, printre ultimele locuri în Europa la mortalitatea evitabilă, cu un număr de 208 decese, care ar fi putut fi împiedicate, la 100.000 de locuitor. Statisticile arată că aproximativ 4.000 de români și-au pierdut viața, anual, răpuși de afecțiuni care ar fi putut fi prevenite inclusiv prin programe de screening”. 

,,Am spus întotdeauna, este obligatoriu să investim în prevenție și îi asigur pe colegii mei că îmi voi folosi toată energia și influența în Parlamentul European pentru creșterea finanțării programelor de diagnostic timpuriu și prevenire a bolilor grave, care ne ajută să fim mai puternici în lupta cu: cancerul, SIDA, insuficiența cardiacă, diabetul sau hepatitele virale”, încheie Cristian Bușoi. 

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, a cerut Comisiei Europene reducerea birocrației și un set unic de reguli pentru toți fermierii de la Estul la Vestul Uniunii Europene, potrivit unui mesaj transmis pe Facebook.

În cadrul audierii „Reforma politicii agricole comune” din Comisia AGRI, eurodeputatul român a propus ca de la nivelul Comisiei Europene să se stabilească un set unic de reguli, valabil atât pentru fermierii din Vest, cât și pentru fermierii din Est, impunându-se totodată interzicerea pentru statele membre a posibilității de a veni cu reguli suplimentare pentru fermieri.

,,Avem astăzi planurile naționale strategice și nu putem schimba filosofia acestora pentru că ar însemna să ne întoarcem din nou în urmă cu câțiva ani. Haideți să vedem ce putem face în astfel de situații. Fermierilor le este frică de această suprabirocratizare care poate să vină din partea statelor membre. Eu vin din România, unde din păcate, pe baza unei reguli venite de la Bruxelles, statul membru a venit cu încă alte zeci sau sute de reguli puse în cârca fermierilor. Problema este în felul următor: putem oare ca de la Comisia Europeană să se vină cu un set unic de reguli astfel încât să se prevină această suprabirocratizare?”, au fost ideile afirmate de eurodeputatul Daniel Buda în cadrul ședinței Comisiei AGRI.

Fostul comisar european pentru politică regională, eurodeputatul Corina Crețu, a luat cuvântul în Comisia pentru Control Bugetar, unde a avut loc descărcarea de gestiune pe Bugetul General al Uniunii Europene pentru anul 2018, susținută de Comisarul European responsabil de Buget și Administrare, Johannes Hahn. 

În intervenția sa, Corina Crețu a vorbit despre efectele negative pe care le poate avea asupra implementării a peste 100 de mii de proiecte întârzierea obținerii unui acord între Parlamentul European și Consiliu pe tema Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Aceasta a reamintit membrilor Comisiei pentru Control Bugetar că o situație similară s-a petrecut și pe finalul mandatului Comisiei Barrosso. 

,,În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, dle. Hahn, ați vorbit despre 13 decembrie 2013. Este clar că nu puteam începe în 2014 din cauza întârzierii adoptării cu întârziere a legislației și din cauza depunerii târzii de către echipa Barrosso a proiectului. Nu spun acest lucru pentru că eram comisar în echipa Juncker, dar realitatea este realitate. Avem acum pe masa Parlamentului propunerea Consiliului privind CFM 2021-2027, dar progresul este în continuare blocat. Am vorbit în Comisia REGI despre necesitatea de a avea relații mai bune cu Consiliul, însă este nevoie și de voința acestuia pentru că este nevoie întotdeauna de doi pentru a dansa tango”, a precizat eurodeputatul român. 

,,CFM nu progresează și va fi aproape imposibil de a începe perioada de implementare la 1 ianuarie 2020 pentru că avem peste 100 de mii de proiecte care sunt periclitate de întârzierea aceasta”, a explicat Corina Crețu care a mai spus că, în acest context, ,,Parlamentul trebuie să joace un rol pentru a debloca situația și de a înregistra progrese de îndată. Rândul trecut a fost nevoie de 173 de trialoguri pe CFM, iar noi am avut doar trei de data aceasta. Aici vreau să subliniez și responsabilitatea statelor membre. Cred că noi, cei din PE, evităm să vorbim despre această situație”, a punctat aceasta. 

Președinția finlandeză  a Consiliului Uniunii Europene a transmis, joi, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1 087 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani, egală cu 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică, cercetarea și inovarea și gestionarea migrației. De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea.

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului. 

Parlamentul și Comisia Europeană și-au exprimat deja nemulțumirea și îngrijorarea privind reducerile severe din propunerea înaintă de președinția finlandeză a Consiliului.

Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE. 

David Sassoli, președintele Parlamentului European, a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”. 

Citiți și Comisia și Parlamentul European, nemulțumite de ,,reducerile severe” propuse de Finlanda pentru bugetul UE 2021-2027: Anumite guverne nu vor să investească în Europa

De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.

În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.

Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.