Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Vasile Blaga: Am încredere că președintele și guvernul muncesc deja pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen

Published

on

Marea miză a României în contextul Pactului ecologic european este ca fondurile pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună să nu fie afectate de noile obiective privind neutralitatea climatică, afirmă eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro. Europarlamentarul liberal avertizează, totodată, că ”România are experiența tristă a închiderii minelor de la sfârșitul anilor ’90”, arătând că deși țara noastră ar putea fi al treilea mare beneficiar al Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, ”lucrurile trebuie făcute cu cap”.

De asemenea, eurodeputatul Vasile Blaga precizează că, în contextul vizitei pe care premierul Ludovic Orban a efectuat-o la Bruxelles, că are ”încredere că Guvernul, Președintele și miniștrii muncesc deja la relațiile bilaterale pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen”.

CaleaEuropeană.ro: Premierul Ludovic Orban a efectuat la începutul acestei luni prima sa vizită de lucru la Bruxelles, la instituțiile UE și la NATO, având întrevederi la nivel înalt cu liderii celor trei instituții cheie ale Uniunii și cu importanți oficiali europeni. Cum apreciați rezultatele vizitei premierului?

Vasile Blaga: Este relevant faptul că, și sunt convins că nu a trecut neobservat nici la Bruxelles, prima vizită externă a premierului liberal a avut loc în capitala Uniunii Europene. După ani de zile în care premierii României veneau cu coada între picioare la Bruxelles, fiind obligați să răspundă la întrebări dure, oficialii europeni au avut în față un premier pentru care Uniunea Europeană este ceea ce trebuia să fie tot timpul: un partener, un prieten căruia îi suntem loiali și cu care vorbim deschis și pe aceeași limbă a valorilor și angajamentelor. Vizita lui Ludovic Orban la Bruxelles echivalează cu ”un punct și de la capăt” al relațiilor României cu Uniunea Europeană. Este o încheiere a unei epoci negre în relațiile cu partenerii noștri europeni la nivel guvernamental. 

CaleaEuropeană.ro: În urma întrevederii cu prim-ministrul român, președintele Parlamentului European a afirmat că legislativul european susține ”din toată inima aderarea României la Schengen”. Declarațiile sună frumos, între timp președinția Consiliului UE a fost preluată de Croația, o țară non-Schengen, dar apreciată pentru progresele obținute. Este acesta un moment prielnic pentru a ridica subiectul aderării României la Schengen sau subiectul va continua să treneze?

Vasile Blaga: Din păcate, aderarea la Schengen a României a devenit un subiect politic la nivelul Consiliului, iar acest lucru este cu totul regretabil și absolut incorect. Este adevărat că toate Guvernele PSD din ultimii ani au contribuit din plin în a da „apă la moară” celor care se opun intrării României în Schengen. Partea cu adevărat nedreaptă este că nimeni din rândul oficialilor UE nu recunoaște deschis că problema aderării României la Schengen este politică. Dacă întrebi ți se răspunde politic corect că aderarea la Schengen este o problemă tehnică. De altfel, știți foarte bine că atât Comisia cât și Parlamentul au spus, în mod repetat, că România trebuie să intre în Schengen pentru că respectă absolut toate criteriile tehnice.

Dar eu sunt optimist că România oferă, în acest moment, pe termen mediu si lung, garanția politică despre care nimeni nu vrea să vorbească, dar care este o realitate. Am încredere că Guvernul, Președintele și miniștrii muncesc deja la relațiile bilaterale pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen. Contactele informale pe care le-am avut și eu la nivelul Parlamentului European și al unor Guverne arată că România are încrederea partenerilor săi în acest moment. Însă a pune problema aderării la Schengen în Consiliu fără să ai garanția sută la sută a susținerii tuturor statelor membre Schengen nu este recomandat. Prin urmare, avem date să fim optimiști, dar mai este în continuare de muncă în plan bilateral. Am apreciat, în acest sens, și pozițiile exprimate de președintele României în această problemă și, consider că un efort conjugat – al guvernului liberal, al președinției și al europarlamentarilor români – poate pune presiunea necesară atingerii acestui obiectiv important pentru România.

CaleaEuropeană.ro: Printre temele de discuție au fost vizate și prioritățile României, anume menținerea unor alocări substanțiale în privința fondurilor destinate coeziunii și agriculturii, dar și obținerea unei infuzii de capital financiar prin intermediul Fondului pentru o tranziție echitabilă, ca parte a ambițiosului plan către o neutralitate climatică până în 2050. Cum evoluează discuțiile și negocierile în Parlamentul European în aceste două privințe? Sunt interesele României apărate?

Vasile Blaga: În acest moment avem doar obiectivele și liniile generale ale Pactului Ecologic European. Comisia este cea care trebuie, în perioada imediat următoare, să înainteze legislația aferentă acestui Pact, iar în Parlament vor avea loc dezbaterile și negocierile pentru aprobarea acesteia. Marea miză pentru România este ca nu cumva fondurile de coeziune și cele pentru politica agricolă să aibă de suferit din cauza noilor obiective privind neutralitatea climatică a Europei până în 2050. Se vorbește deja de necesitatea unor investiții de 260 de miliarde de euro la nivelul UE pentru atingerea neutralității climatice a UE în 30 de ani. Cu ieșirea Marii Britanii din UE bugetul Uniunii are oricum de suferit, iar negocierile privind Bugetul Multianual al UE sunt în impas. Ar fi regretabil și profund incorect ca Pactul Ecologic European să afecteze fondul de coeziune și politica agricolă comună. Interesele României trebuie apărate iar acest lucru nu o vom face doar noi, în Parlamentul European, ci și instituțiile statului român. 

CaleaEuropeană.ro: De departe, cel mai fierbinte dosar pe agenda europeană la ora actuală este legat de obiectivul neutralității climatice. Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută, la Strasbourg, Planul de investiții pentru Pactul ecologic european. Cum ar trebui să funcționeze acest plan, care cuprinde și Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, pentru ca industria din România să nu sufere prejudicii în termeni de competitivitate, locuri de muncă și creștere economică în urma acestei tranziții juste?

Vasile Blaga: Toate informațiile din acest moment lasă de înțeles că România este al treilea mare beneficiar al Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, după Polonia, o țară al cărui sistem energetic este profund dependent de industria mineritului, și Germania. Un sfert din sistemul energetic al României depinde de cărbune iar iarna acest procent crește chiar spre 40%. Acest lucru se poate traduce și prin impactul major asupra vieților a zeci de mii de oameni și familiile lor. Ca atare, nu ne putem juca cu soarta lor.

România are experiența tristă a închiderii minelor de la sfârșitul anilor ’90 și știm cu toții ce tragedie socială a urmat. Lucrurile trebuie făcute cu cap. Alături de mediu avem de apărat și oamenii. Important este să primim finanțare echitabilă pe măsura dificilei sarcini pe care o avem, dar să avem și la nivel național soluții inteligente și un plan clar gândit din timp. Provocarea neutralității climatice poate fi transformată în șansa unei economii competitive și inovatoare. Depinde totul, prin urmare, de finanțare, dar și de modul în care ne gospodărim noi la noi acasă. Fiecare euro investit trebuie să producă valoare și nu să fie irosit, așa cum s-a întâmplat de prea multe ori în istoria noastră recentă.

Vasile Blaga are o vastă experiență politică, ocupând în mai multe rânduri funcția de ministru: Ministru al Administrației și Internelor, Ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Vice-prim-ministru. Între anii 1996-2016 a fost senator, iar între 2011-2012 a fost Președinte al Senatului. Din punct de vedere politic, Vasile Blaga a fost unul dintre artizanii fuziunii dintre Partidul Democrat-Liberal și Partidul Național Liberal, unul dintre cele mai importante efecte ale acestei decizii fiind aderarea Marelui Partid Național Liberal la Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană. Totodată, ca ministru de Interne a avut o contribuție esențială la eliminarea condiționalităților din domeniul justiție și afaceri interne în contextul aderării României la Uniunea Europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

S&D

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, votul având loc în această dimineață în Comisia de Afaceri Europene a legislativului de la Stockholm, a anunțat vineri eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu.

“Opoziția social-democrată a salvat guvernul de dreapta deși acesta este susținut de o coaliție din care fac parte extremiştii, demonstrând astfel încă o dată faptul că influența Partidului Social Democrat în familia social-democrată europeană este reală și în interesul României”, a afirmat Negrescu, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni.

Acesta a îndemnat și celelalte familii politice europene, Partidul Popularilor Europeni, Renew Europe sau Conservatorii Europeni să sprijine România cu adevărat, deoarece momentan, atât în Austria, cât şi în Olanda aceste partide blochează accesul țării noastre la zona de liberă circulație.

“Dar pentru că aderarea la Schengen este un obiectiv național, am intrat şi noi în contact cu aceste formațiuni politice pentru că nu dorim politizarea subiectului şi credem că trebuie să fim uniți pentru interesul României”, a continuat el.

Potrivit lui Negrescu, momentul cheie privind extinderea spațiului Schengen va fi în data de 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE, în care se decide ordinea de zi finală a Consiliului de Justiție şi Afaceri Interne.

La acest moment, Austria se opune deschis, iar Olanda exprimă reticențe mai ales față de Bulgaria.

Totodată, Croația are girul tuturor statelor membre.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

După anunțul cancelarului social-democrat german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

PPE

În ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena la care participă și Klaus Iohannis, grupul PPE din Parlamentul European cere primirea României în Schengen

Published

on

© Administrația Prezidențială

Grupul PPE din Parlamentul European a solicitat vineri, în ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena, ca statele membre ale UE să aducă în sfârșit România, Bulgaria și Croația în spațiul Schengen, cu ocazia reuniunii din data de 8 decembrie a miniștrilor afacerilor interne sub auspiciile Consiliului JAI, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România, Bulgaria și Croația au dovedit că sunt mai mult decât pregătite pentru a adera pe deplin la Schengen, după ce au făcut față în mod exemplar, sub o presiune imensă, crizelor de migrație, restricțiilor pandemice și acum sosirii refugiaților de război. Ei îndeplinesc toate cerințele, este timpul să livrăm”, a îndemnat eurodeputatul Paulo Rangel, vicepreședinte al Grupului PPE, responsabil pentru funcționarea spațiului Schengen în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.

Apelul grupului politic care este condus de Manfred Weber, politicianul german fiind și președintele familiei europene cu același nume, vine înainte de reuniunea liderilor din Partidul Popular European de la Atena, găzduită de premierul elen Kyriakos Mitsotakis și la care va participa și președintele Klaus Iohannis, conform unui comunicat remis de Palatul Cotroceni.

Șeful statului “va participa și la reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, în cadrul căreia vor fi discutate teme de actualitate ale agendei europene”, a informat Administrația Prezidențială.

Reuniunea este cu atât mai importantă cu cât din garnitura șefilor de stat sau de guvern din UE care fac parte din PPE face parte și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a cărui țară a manifestat reticențe cu privire la aderarea României și a Bulgariei la Schengen, nu și a Croației, țară condusă tot de un premier PPE, Andrej Plenkovic.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

Discuții politico-diplomatice sunt așteptate a fi purtate și la Tirana, marți, unde are loc summitul dintre țările UE și țările din Balcanii de Vest, una dintre temele reuniunii din Albania fiind abordarea în comun a gestionării migrației, având în vedere că numărul de persoane aflate pe ruta de migrație din Balcanii de Vest a crescut substanțial în ultimul an.

După anunțul cancelarului german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

“Suntem pregătiți să colaborăm, suntem pregătiți să găsim noi soluții și suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”, a declarat, recent, președintele Klaus Iohannis.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu califică Rusia drept stat care sponsorizează terorismul: Regimul lui Putin a finanțat conflicte, a îndurerat familii și a rupt țări

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a sprijinit rezoluția Parlamentului European prin care Rusia este recunoscută drept țară care sponsorizează terorismul și prin care li se solicită statelor membre UE să ia o serie de măsuri restrictive împotriva Moscovei ”și a acelor țări recunoscute ca sponsori ai terorismului, cu impact profund asupra relațiilor lor cu UE și aliații săi”.

”Cecenia, Nagorno-Karabah, Osetia de Sud, Transnistria și lista ar putea continua. Regiuni zguduite de război, familii îndurerate și țări rupte. Punctul comun în toate acestea este regimul luni Putin. A finanțat conflicte și a inventat un nou concept: conflict înghețat”, a detaliat Marinescu într-o explicație a votului pentru CaleaEuropeană.ro.

În viziunea sa, ”Grupul Wagner, precum și alte grupuri armate și miliții finanțate de Rusia trebuie incluse pe lista teroristă a UE”.

”Când existența unei grupări ca Grupul Wagner devine un fapt public, când faptul că acest grup de comandă este susținut de la Kremlin, atunci nu este greșit să spunem că regimul de la Moscova este un sponsor al terorismului”, a completat eurodeputatul.

Parlamentul European a adoptat la 23 noiembrie o rezoluție referitoare la ultimele evoluții din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Eurodeputații subliniază că atacurile și atrocitățile deliberate comise de forțele ruse și reprezentanții acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile și alte încălcări grave ale dreptului internațional și umanitar constituie acte de terorism și crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul și „recurge la mijloace teroriste”.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN4 hours ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.4 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN5 hours ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D5 hours ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană aprobă patru noi programe Interreg, la care participă România și alte nouă țări UE, Ucraina și R. Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro, pentru perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană propune incriminarea penală a încălcării sancțiunilor UE

ROMÂNIA7 hours ago

România sprijină efortul internațional de creare a unui mecanism eficient și viabil pentru a face dreptate victimelor din Ucraina

ROMÂNIA8 hours ago

Germania sprijină cadrele didactice din învățământul în limba germană din România cu peste 1,33 milioane de euro

NATO9 hours ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO2 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL3 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending