Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Vasile Blaga: Am încredere că președintele și guvernul muncesc deja pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen

Published

on

Marea miză a României în contextul Pactului ecologic european este ca fondurile pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună să nu fie afectate de noile obiective privind neutralitatea climatică, afirmă eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro. Europarlamentarul liberal avertizează, totodată, că ”România are experiența tristă a închiderii minelor de la sfârșitul anilor ’90”, arătând că deși țara noastră ar putea fi al treilea mare beneficiar al Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, ”lucrurile trebuie făcute cu cap”.

De asemenea, eurodeputatul Vasile Blaga precizează că, în contextul vizitei pe care premierul Ludovic Orban a efectuat-o la Bruxelles, că are ”încredere că Guvernul, Președintele și miniștrii muncesc deja la relațiile bilaterale pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen”.

CaleaEuropeană.ro: Premierul Ludovic Orban a efectuat la începutul acestei luni prima sa vizită de lucru la Bruxelles, la instituțiile UE și la NATO, având întrevederi la nivel înalt cu liderii celor trei instituții cheie ale Uniunii și cu importanți oficiali europeni. Cum apreciați rezultatele vizitei premierului?

Vasile Blaga: Este relevant faptul că, și sunt convins că nu a trecut neobservat nici la Bruxelles, prima vizită externă a premierului liberal a avut loc în capitala Uniunii Europene. După ani de zile în care premierii României veneau cu coada între picioare la Bruxelles, fiind obligați să răspundă la întrebări dure, oficialii europeni au avut în față un premier pentru care Uniunea Europeană este ceea ce trebuia să fie tot timpul: un partener, un prieten căruia îi suntem loiali și cu care vorbim deschis și pe aceeași limbă a valorilor și angajamentelor. Vizita lui Ludovic Orban la Bruxelles echivalează cu ”un punct și de la capăt” al relațiilor României cu Uniunea Europeană. Este o încheiere a unei epoci negre în relațiile cu partenerii noștri europeni la nivel guvernamental. 

CaleaEuropeană.ro: În urma întrevederii cu prim-ministrul român, președintele Parlamentului European a afirmat că legislativul european susține ”din toată inima aderarea României la Schengen”. Declarațiile sună frumos, între timp președinția Consiliului UE a fost preluată de Croația, o țară non-Schengen, dar apreciată pentru progresele obținute. Este acesta un moment prielnic pentru a ridica subiectul aderării României la Schengen sau subiectul va continua să treneze?

Vasile Blaga: Din păcate, aderarea la Schengen a României a devenit un subiect politic la nivelul Consiliului, iar acest lucru este cu totul regretabil și absolut incorect. Este adevărat că toate Guvernele PSD din ultimii ani au contribuit din plin în a da „apă la moară” celor care se opun intrării României în Schengen. Partea cu adevărat nedreaptă este că nimeni din rândul oficialilor UE nu recunoaște deschis că problema aderării României la Schengen este politică. Dacă întrebi ți se răspunde politic corect că aderarea la Schengen este o problemă tehnică. De altfel, știți foarte bine că atât Comisia cât și Parlamentul au spus, în mod repetat, că România trebuie să intre în Schengen pentru că respectă absolut toate criteriile tehnice.

Dar eu sunt optimist că România oferă, în acest moment, pe termen mediu si lung, garanția politică despre care nimeni nu vrea să vorbească, dar care este o realitate. Am încredere că Guvernul, Președintele și miniștrii muncesc deja la relațiile bilaterale pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen. Contactele informale pe care le-am avut și eu la nivelul Parlamentului European și al unor Guverne arată că România are încrederea partenerilor săi în acest moment. Însă a pune problema aderării la Schengen în Consiliu fără să ai garanția sută la sută a susținerii tuturor statelor membre Schengen nu este recomandat. Prin urmare, avem date să fim optimiști, dar mai este în continuare de muncă în plan bilateral. Am apreciat, în acest sens, și pozițiile exprimate de președintele României în această problemă și, consider că un efort conjugat – al guvernului liberal, al președinției și al europarlamentarilor români – poate pune presiunea necesară atingerii acestui obiectiv important pentru România.

CaleaEuropeană.ro: Printre temele de discuție au fost vizate și prioritățile României, anume menținerea unor alocări substanțiale în privința fondurilor destinate coeziunii și agriculturii, dar și obținerea unei infuzii de capital financiar prin intermediul Fondului pentru o tranziție echitabilă, ca parte a ambițiosului plan către o neutralitate climatică până în 2050. Cum evoluează discuțiile și negocierile în Parlamentul European în aceste două privințe? Sunt interesele României apărate?

Vasile Blaga: În acest moment avem doar obiectivele și liniile generale ale Pactului Ecologic European. Comisia este cea care trebuie, în perioada imediat următoare, să înainteze legislația aferentă acestui Pact, iar în Parlament vor avea loc dezbaterile și negocierile pentru aprobarea acesteia. Marea miză pentru România este ca nu cumva fondurile de coeziune și cele pentru politica agricolă să aibă de suferit din cauza noilor obiective privind neutralitatea climatică a Europei până în 2050. Se vorbește deja de necesitatea unor investiții de 260 de miliarde de euro la nivelul UE pentru atingerea neutralității climatice a UE în 30 de ani. Cu ieșirea Marii Britanii din UE bugetul Uniunii are oricum de suferit, iar negocierile privind Bugetul Multianual al UE sunt în impas. Ar fi regretabil și profund incorect ca Pactul Ecologic European să afecteze fondul de coeziune și politica agricolă comună. Interesele României trebuie apărate iar acest lucru nu o vom face doar noi, în Parlamentul European, ci și instituțiile statului român. 

CaleaEuropeană.ro: De departe, cel mai fierbinte dosar pe agenda europeană la ora actuală este legat de obiectivul neutralității climatice. Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută, la Strasbourg, Planul de investiții pentru Pactul ecologic european. Cum ar trebui să funcționeze acest plan, care cuprinde și Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, pentru ca industria din România să nu sufere prejudicii în termeni de competitivitate, locuri de muncă și creștere economică în urma acestei tranziții juste?

Vasile Blaga: Toate informațiile din acest moment lasă de înțeles că România este al treilea mare beneficiar al Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, după Polonia, o țară al cărui sistem energetic este profund dependent de industria mineritului, și Germania. Un sfert din sistemul energetic al României depinde de cărbune iar iarna acest procent crește chiar spre 40%. Acest lucru se poate traduce și prin impactul major asupra vieților a zeci de mii de oameni și familiile lor. Ca atare, nu ne putem juca cu soarta lor.

România are experiența tristă a închiderii minelor de la sfârșitul anilor ’90 și știm cu toții ce tragedie socială a urmat. Lucrurile trebuie făcute cu cap. Alături de mediu avem de apărat și oamenii. Important este să primim finanțare echitabilă pe măsura dificilei sarcini pe care o avem, dar să avem și la nivel național soluții inteligente și un plan clar gândit din timp. Provocarea neutralității climatice poate fi transformată în șansa unei economii competitive și inovatoare. Depinde totul, prin urmare, de finanțare, dar și de modul în care ne gospodărim noi la noi acasă. Fiecare euro investit trebuie să producă valoare și nu să fie irosit, așa cum s-a întâmplat de prea multe ori în istoria noastră recentă.

Vasile Blaga are o vastă experiență politică, ocupând în mai multe rânduri funcția de ministru: Ministru al Administrației și Internelor, Ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Vice-prim-ministru. Între anii 1996-2016 a fost senator, iar între 2011-2012 a fost Președinte al Senatului. Din punct de vedere politic, Vasile Blaga a fost unul dintre artizanii fuziunii dintre Partidul Democrat-Liberal și Partidul Național Liberal, unul dintre cele mai importante efecte ale acestei decizii fiind aderarea Marelui Partid Național Liberal la Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană. Totodată, ca ministru de Interne a avut o contribuție esențială la eliminarea condiționalităților din domeniul justiție și afaceri interne în contextul aderării României la Uniunea Europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Clotilde Armand

Eurodeputatul Clotilde Armand organizează dezbaterea ”Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere” (LIVE, 24 februarie, ora 10:00)

Published

on

© Clotilde Armand/ Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, membră a Grupului Renew Europe, organizează luni, 24 februarie a.c., dezbaterea cu tema „Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere”. Evenimentul are loc în București, la Hotel Casa Capșa, Calea Victoriei nr. 36, Salonul Albastru, etaj 1, începând cu orele 10:00.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

Bugetul pentru următorul exercițiu financiar are trei vectori importanți de negociere și de dezbatere:

– finanțarea politicii de mediu propusă de Comisia Europeană, prin noul Green Deal, pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050 și obiectivul intermediar de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030;

– menținerea, cel puțin, la același nivel al finanțării politicilor tradiționale, agricolă și de coeziune;

– ajungerea la un acord comun pe tema contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. România și-a definit obiectivele de negociere privind bugetul pentru următorii șapte ani. Prioritatea este obținerea unei finanțări consistente pe politica de coeziune și politica agricolă.

Recent, europarlamentarul Clotilde Armand a publicat un articol în cotidianul Financial Times, având ca temă raportul economic între Europa de Vest și cea de Est. Articolul a stârnit comentarii și interes atât în țară, cât și în Europa.

Citiți și Eurodeputatul Clotilde Armand, editorial în Financial Times: Europa de Est dă Europei de Vest mai mult decât primește înapoi

Contextul în care a apărut materialul este cel al negocierii bugetului european pentru anii 2021-2027 și pune în dezbatere felul în care se alimentează bugetul și se împart fondurile.

Evenimentul organizat sub patronajul Renew Europe, al treilea grup politic din Parlamentul European, se înscrie într-un program european care are ca obiective să arate avantajele economice ale integrării europene, să exploreze strategiile de dezvoltare economică în ansamblul Uniunii Europene și să inventarieze mecanismele publice și private capabile să încurajeze convergența economică între statele din Europa de Est și cea de Vest.

Participarea la eveniment este cu titlu gratuit și se face prin înregistrarea la adresa de e-mail crudnitchi@gmail.com. Informații suplimentare sunt disponibile la numărul de telefon 0744.365.501.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Proiectele europene de gaz pentru 2020 vor primi în continuare finanțare de la UE

Published

on

© CaleaEuropeana-Zaim Diana

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în calitate de membru al Comisiei TRAN din Parlemntul European, anunță că finanțarea proiectelor de gaz în  Mecanismul de Conectare a Europei, nu va fi afectată pentru anul 2020.

”Am reușit să menținem finanțarea europeană a proiectelor europene de gaz pentru 2020, prin respingerea în Parlamentul European a unei rezolutii a Grupului verzilor care dorea exact contrariul”, a transmis deputatul european pe pagina sa oficială de Facebook.

Reamintim că în cadrul sesiunii plenare a Legislativului European din luna februarie, Marian-Jean Marinescu nu a votat această propunere formulată de grupul Verzilor, deoarece ”este o soluție radicală și nerealistă”.

Grupul Verzilor a cerut printr-o rezoluție să se elimine finanțarea prin Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) a tuturor proiectelor care propun interconectarea rețelelor de gaze naturale.

Deputatul liberal menționează că inițiative asemănătoare vor mai avea loc din partea grupurilor politice din Parlamentul European, însă, potrivit lui Marian-Jean Marinescu, trebuie păstrată o abordare rațională și trebuie să fie respinse.

”Pentru țări ca Romania, gazul este important pentru tranziția de la cărbune la altă formă de producere a energiei electrice”, a mai subliniat în mesajul său.

De asemenea, partea de Sud a României nu este conectată la rețelele de gaze, ”va trebui să realizăm această conectare, folosind gazele din Marea Neagră”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Marian-Jean Marinescu, membru în comisia TRAN a Parlamentului European, atrage atenția că exploatarea gazului natural reprezintă o soluție de tranzit spre o piață energetică verde, acestă situație fiind reflectată în Lista 4 privind proiectele de interes comun în energie (TEN-E): din 151 de proiecte selectate, 68% sunt proiecte pentru energie electrică și doar 21% sunt proiecte pentru gaze naturale (restul de 11% sunt pentru alte resurse), a mai menționat acesta în mesajul său.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew, Dacian Cioloș: Este nevoie de un mecanism pentru statul de drept în cadrul bugetului UE care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele

Published

on

© Dacian Cioloș/Facebook

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a declarat că este nevoie de un mecanism pentru statul de drept în cadrul bugetului UE care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele și să prevină, totodată, derapajele iliberale din Europa, potrivit unui mesaj pe Facebook.

Dacian Cioloș a făcut aceste declarații, joi, cu prilejul întâlnirii de lucru cu șefii de stat și de guverne și cu comisarii europeni din grupul Renew Europe, familia politică europeană din care face parte și Alianța USR PLUS, înaintea Consiliului European dedicat bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

„Avem cu toții aceeași ambiție: aceea de a lansa un proces de reînnoire la nivel european. Reînnoirea Europei – am spus foarte clar că această ambiție trebuie să fie reflectată de viitorul buget UE. Doar cu un buget european solid vom putea face investiții pentru a moderniza industria si agricultura, vom putea lupta împotriva schimbărilor climatice, vom crea locuri de muncă pentru tineri, vom face din transformarea digitală a Europei o oportunitate. Un buget european veritabil are nevoie de mai multe resurse proprii”, transmite liderul Renew.

Totodată, a precizat Dacian Cioloș, bugetul european trebuie să reflecte valorile europene. De aceea, acesta a subliniat că „respectarea statului de drept nu poate fi o condiție facultativă – avem nevoie de un mecanism credibil și funcțional în cadrul bugetului UE, care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele, și să prevină derapajele iliberale din Europa”.

În ceea ce privește bugetul UE pentru următorii șapte ani, liderul Renew precizează că vor urma negocieri dure în Consiliul European și, ulterior, Parlamentul European.

„Grupul politic pe care îl conduc, Renew Europe, își va asuma pe deplin această responsabilitate în Parlamentul European. Nu peste mult timp ne vom întoarce către fermieri, către tineri, către cei care fac cercetare și inovare, către cei care muncesc pentru un trai mai bun și le vom explica ce am făcut pentru fiecare dintre ei. Trebuie să încetăm să mai vedem bugetul european ca pe o cheltuială. Este o investiție în viitorul Uniunii Europene și al cetățenilor ei”, a punctat Dacian Cioloș.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending