Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Vasile Blaga: Am încredere că președintele și guvernul muncesc deja pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen

Published

on

Marea miză a României în contextul Pactului ecologic european este ca fondurile pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună să nu fie afectate de noile obiective privind neutralitatea climatică, afirmă eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro. Europarlamentarul liberal avertizează, totodată, că ”România are experiența tristă a închiderii minelor de la sfârșitul anilor ’90”, arătând că deși țara noastră ar putea fi al treilea mare beneficiar al Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, ”lucrurile trebuie făcute cu cap”.

De asemenea, eurodeputatul Vasile Blaga precizează că, în contextul vizitei pe care premierul Ludovic Orban a efectuat-o la Bruxelles, că are ”încredere că Guvernul, Președintele și miniștrii muncesc deja la relațiile bilaterale pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen”.

CaleaEuropeană.ro: Premierul Ludovic Orban a efectuat la începutul acestei luni prima sa vizită de lucru la Bruxelles, la instituțiile UE și la NATO, având întrevederi la nivel înalt cu liderii celor trei instituții cheie ale Uniunii și cu importanți oficiali europeni. Cum apreciați rezultatele vizitei premierului?

Vasile Blaga: Este relevant faptul că, și sunt convins că nu a trecut neobservat nici la Bruxelles, prima vizită externă a premierului liberal a avut loc în capitala Uniunii Europene. După ani de zile în care premierii României veneau cu coada între picioare la Bruxelles, fiind obligați să răspundă la întrebări dure, oficialii europeni au avut în față un premier pentru care Uniunea Europeană este ceea ce trebuia să fie tot timpul: un partener, un prieten căruia îi suntem loiali și cu care vorbim deschis și pe aceeași limbă a valorilor și angajamentelor. Vizita lui Ludovic Orban la Bruxelles echivalează cu ”un punct și de la capăt” al relațiilor României cu Uniunea Europeană. Este o încheiere a unei epoci negre în relațiile cu partenerii noștri europeni la nivel guvernamental. 

CaleaEuropeană.ro: În urma întrevederii cu prim-ministrul român, președintele Parlamentului European a afirmat că legislativul european susține ”din toată inima aderarea României la Schengen”. Declarațiile sună frumos, între timp președinția Consiliului UE a fost preluată de Croația, o țară non-Schengen, dar apreciată pentru progresele obținute. Este acesta un moment prielnic pentru a ridica subiectul aderării României la Schengen sau subiectul va continua să treneze?

Vasile Blaga: Din păcate, aderarea la Schengen a României a devenit un subiect politic la nivelul Consiliului, iar acest lucru este cu totul regretabil și absolut incorect. Este adevărat că toate Guvernele PSD din ultimii ani au contribuit din plin în a da „apă la moară” celor care se opun intrării României în Schengen. Partea cu adevărat nedreaptă este că nimeni din rândul oficialilor UE nu recunoaște deschis că problema aderării României la Schengen este politică. Dacă întrebi ți se răspunde politic corect că aderarea la Schengen este o problemă tehnică. De altfel, știți foarte bine că atât Comisia cât și Parlamentul au spus, în mod repetat, că România trebuie să intre în Schengen pentru că respectă absolut toate criteriile tehnice.

Dar eu sunt optimist că România oferă, în acest moment, pe termen mediu si lung, garanția politică despre care nimeni nu vrea să vorbească, dar care este o realitate. Am încredere că Guvernul, Președintele și miniștrii muncesc deja la relațiile bilaterale pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen. Contactele informale pe care le-am avut și eu la nivelul Parlamentului European și al unor Guverne arată că România are încrederea partenerilor săi în acest moment. Însă a pune problema aderării la Schengen în Consiliu fără să ai garanția sută la sută a susținerii tuturor statelor membre Schengen nu este recomandat. Prin urmare, avem date să fim optimiști, dar mai este în continuare de muncă în plan bilateral. Am apreciat, în acest sens, și pozițiile exprimate de președintele României în această problemă și, consider că un efort conjugat – al guvernului liberal, al președinției și al europarlamentarilor români – poate pune presiunea necesară atingerii acestui obiectiv important pentru România.

CaleaEuropeană.ro: Printre temele de discuție au fost vizate și prioritățile României, anume menținerea unor alocări substanțiale în privința fondurilor destinate coeziunii și agriculturii, dar și obținerea unei infuzii de capital financiar prin intermediul Fondului pentru o tranziție echitabilă, ca parte a ambițiosului plan către o neutralitate climatică până în 2050. Cum evoluează discuțiile și negocierile în Parlamentul European în aceste două privințe? Sunt interesele României apărate?

Vasile Blaga: În acest moment avem doar obiectivele și liniile generale ale Pactului Ecologic European. Comisia este cea care trebuie, în perioada imediat următoare, să înainteze legislația aferentă acestui Pact, iar în Parlament vor avea loc dezbaterile și negocierile pentru aprobarea acesteia. Marea miză pentru România este ca nu cumva fondurile de coeziune și cele pentru politica agricolă să aibă de suferit din cauza noilor obiective privind neutralitatea climatică a Europei până în 2050. Se vorbește deja de necesitatea unor investiții de 260 de miliarde de euro la nivelul UE pentru atingerea neutralității climatice a UE în 30 de ani. Cu ieșirea Marii Britanii din UE bugetul Uniunii are oricum de suferit, iar negocierile privind Bugetul Multianual al UE sunt în impas. Ar fi regretabil și profund incorect ca Pactul Ecologic European să afecteze fondul de coeziune și politica agricolă comună. Interesele României trebuie apărate iar acest lucru nu o vom face doar noi, în Parlamentul European, ci și instituțiile statului român. 

CaleaEuropeană.ro: De departe, cel mai fierbinte dosar pe agenda europeană la ora actuală este legat de obiectivul neutralității climatice. Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută, la Strasbourg, Planul de investiții pentru Pactul ecologic european. Cum ar trebui să funcționeze acest plan, care cuprinde și Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, pentru ca industria din România să nu sufere prejudicii în termeni de competitivitate, locuri de muncă și creștere economică în urma acestei tranziții juste?

Vasile Blaga: Toate informațiile din acest moment lasă de înțeles că România este al treilea mare beneficiar al Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, după Polonia, o țară al cărui sistem energetic este profund dependent de industria mineritului, și Germania. Un sfert din sistemul energetic al României depinde de cărbune iar iarna acest procent crește chiar spre 40%. Acest lucru se poate traduce și prin impactul major asupra vieților a zeci de mii de oameni și familiile lor. Ca atare, nu ne putem juca cu soarta lor.

România are experiența tristă a închiderii minelor de la sfârșitul anilor ’90 și știm cu toții ce tragedie socială a urmat. Lucrurile trebuie făcute cu cap. Alături de mediu avem de apărat și oamenii. Important este să primim finanțare echitabilă pe măsura dificilei sarcini pe care o avem, dar să avem și la nivel național soluții inteligente și un plan clar gândit din timp. Provocarea neutralității climatice poate fi transformată în șansa unei economii competitive și inovatoare. Depinde totul, prin urmare, de finanțare, dar și de modul în care ne gospodărim noi la noi acasă. Fiecare euro investit trebuie să producă valoare și nu să fie irosit, așa cum s-a întâmplat de prea multe ori în istoria noastră recentă.

Vasile Blaga are o vastă experiență politică, ocupând în mai multe rânduri funcția de ministru: Ministru al Administrației și Internelor, Ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Vice-prim-ministru. Între anii 1996-2016 a fost senator, iar între 2011-2012 a fost Președinte al Senatului. Din punct de vedere politic, Vasile Blaga a fost unul dintre artizanii fuziunii dintre Partidul Democrat-Liberal și Partidul Național Liberal, unul dintre cele mai importante efecte ale acestei decizii fiind aderarea Marelui Partid Național Liberal la Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană. Totodată, ca ministru de Interne a avut o contribuție esențială la eliminarea condiționalităților din domeniul justiție și afaceri interne în contextul aderării României la Uniunea Europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

În ce comisii și subcomisii ale Parlamentului European au intrat cei 33 de eurodeputați români în cea de-a zecea legislatură europeană 2024-2029

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

În plenul Parlamentului European de vineri, de la Strasbourg, au fost anunțați membrii comisiilor și subcomisiilor Parlamentului în cea de-a zecea legislatură 2024-2029. Toate comisiile își vor organiza reuniunile constitutive marți, 23 iulie, când își vor alege președinții și vicepreședinții, informează comunicatul oficial.

În urma deciziei de miercuri a plenului privind structura și dimensiunea comisiilor și subcomisiilor permanente ale Parlamentului, grupurile politice și deputații neafiliați au desemnat eurodeputați la fiecare dintre acestea. Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului, componența comisiilor sale (inclusiv a subcomisiilor) ar trebui să reflecte, pe cât posibil, componența Parlamentului în ansamblu.

Ce comisii și subcomisii de lucru și-au ales cei 33 de europarlamentari români

Adrian-George Axinia – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și în Comisia pentru petiții  (PETI).

Dan Barna – Grupul Renew Europe – este membru în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și membru supleant în Comisia pentru comerț internațional (INTA) și în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI)

Adrian-Dragoş Benea – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON)

Ioan-Rareş Bogdan – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și membru supleant în Comisia pentru cultură și educație (CULT) și Comisia pentru petiții (PETI)

Daniel Buda – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI), în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și în Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI)

Gheorghe Cârciu – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și
membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE)

Vasile Dîncu – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET)

Gheorghe Falcă – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale ( EMPL), în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și în Comisia pentru petiții (PETI) și membru supleant în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO)

Gabriela Firea – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru cultură și educație (CULT) și în Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (FEMM)

Maria Grapini – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și membru supleant în Comisia pentru control bugetar (CONT)

Mircea-Gheorghe Hava – Grupul Partidului Popular European – este membru în Subcomisia pentru drepturile omului (DROI) și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și în Comisia pentru transport și turism (TRAN)

Diana Iovanovici-Șoșoacă – Deputați neafiliați – este membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și membru supleant în Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (FEMM)

Luis-Vicențiu Lazarus – Deputați neafiliați – este membru în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI)

Claudiu Manda – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și în Comisia pentru control bugetar (CONT)

Roxana Mînzatu – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) și membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și în Comisia pentru petiții (PETI)

Dan-Ștefan Motreanu – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) și membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI)

Siegfried Mureșan – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru bugete (BUDG) și în Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON)

Ștefan Mușoiu – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru comerț internațional (INTA) și în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și membru supleant în Subcomisia pentru drepturile omului (DROI)

Victor Negrescu – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE, vicepreședinte al Parlamentului European – este membru în Biroul Parlamentului European (BURO), în Comisia pentru bugete (BUDG), în Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și în Subcomisia pentru sănătate publică (SANT) și membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI)

Dan Nica – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI)

Gheorghe Piperea – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și membru supleant în Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și în Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO)

Virgil-Daniel Popescu – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și membru supleant în Comisia pentru control bugetar (CONT) și în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENV

Nicolae Ștefănuță – Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, vicepreședinte al Parlamentului European – este membru în Biroul Parlamentului European (BURO), în Comisia pentru bugete (BUDG) și în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI)

Şerban-Dimitrie Sturza – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET)

Claudiu-Richard Târziu – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET), în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și în Subcomisia pentru securitate și apărare (SEDE)

Georgiana Teodorescu – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), în  Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și în  Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (FEMM)

Cristian Terheș – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și în Comisia pentru control bugetar (CONT) și membru supleant în Comisia pentru petiții (PETI)

Eugen Tomac – Grupul Renew Europe – este membru în Comisia pentru cultură și educație (CULT) și în Comisia pentru petiții (PETI) și membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL)

Mihai Tudose – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru comerț internațional (INTA) și în Subcomisia pentru securitate și apărare (SEDE) și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET)

Adina Vălean – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și membru supleant în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE)

Vlad Vasile-Voiculescu – Grupul Renew Europe – este membru în Subcomisia pentru sănătate publică (SANT) și membru supleant în Comisia pentru control bugetar (CONT), în Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) și în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI)

Loránt Vincze – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE)

Iuliu Winkler – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru comerț internațional (INTA) și membru supleant în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI)

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bugetul UE pentru 2025: Consiliul UE convine asupra poziției de negociere cu Parlamentul European, reprezentat în discuții de Victor Negrescu

Published

on

© European Union 2023- Source : EP

Consiliul Uniunii Europene a ajuns miercuri, la nivel de ambasadori, la un acord asupra poziției sale privind proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2025, ce va servi președinției ungare a Consiliului drept mandat de negociere cu vicepreședintele Parlamentul European, Victor Negrescu, negociator-șef al legislativului european pentru acest dosar.

Potrivit unui comunicat, poziția Consiliului pentru bugetul aferent exercițiului următor se ridică la un cuantum de 191,53 miliarde de euro al angajamentelor și de 146,21 miliarde euro al plăților.

”Bugetul pentru anul viitor va juca un rol important în realizarea priorităților și obiectivelor pe termen lung ale UE. Acordul la care s-a ajuns oferă un bun punct de plecare pentru negocierile cu Parlamentul European, ceea ce sperăm că va permite adoptarea la timp a bugetului. Bugetul propus urmărește să asigure o gestiune bugetară prudentă și să prevadă marje pentru situații neprevăzute”, a menționat Péter Banai, ministrul ungar de stat responsabil cu negocierile bugetare.

Consiliul, care a adoptat o abordare prudentă, subliniază că este important ca bugetul pentru 2025 să continue să demonstreze solidaritatea UE cu poporul ucrainean și să răspundă la crizele conexe.

În egală măsură, statele membre consideră că bugetul pentru exercițiul viitor ar trebui să fie realist, aliniat la nevoile concrete, să beneficieze de o gestiune bugetară prudentă și să prevadă marje suficiente în limitele plafoanelor din cadrul financiar multianual (CFM) pentru a se putea face față unor circumstanțe neprevăzute și a se putea aborda provocările cu care se confruntă Uniunea.

De asemenea, Consiliul este de părere că bugetul pentru 2025 ar trebui să furnizeze suficiente resurse pentru a asigura implementarea politicilor și programelor UE și pentru a permite plata la timp a angajamentelor deja asumate.

Prioritățile enumerate de statele membre converg cu cele ale Parlamentului European, negociate de europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu și adoptate de legislativul european la mijlocul lunii martie.

Citiți și: Victor Negrescu, negociator-șef al PE, prezintă prioritățile pentru bugetul UE 2025: Trebuie să alocăm resurse financiare pentru o Europă echitabilă care nu lasă pe nimeni în urmă

Parlamentul European a aprobat prioritățile bugetare pentru 2025 prezentate de Victor Negrescu, negociatorul-șef pentru bugetul UE

Amintim că executivul european a propus la 19 iunie un buget anual al UE în valoare de 199,7 miliarde de euro pentru 2025. Bugetul va fi completat de plăți estimate la 72 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. 

Anul acesta, termenul legal pentru a se ajunge la un acord cu privire la bugetul anual este 18 noiembrie 2024, ora 24.00.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Președinta Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe García Pérez, i-a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentă în legislativul european pentru a solicita votul de încredere pentru un al doilea mandat, să dea dovadă de un angajament real și puternic față de Pactul verde european și față de tranziția echitabilă, punând în centrul acțiunilor sale dimensiunea socială europeană și progrese în domeniul egalității și al drepturilor femeilor.

”Sprijinul nostru este condiționat de obligația de a oferi un proiect pentru Europa care să pună capăt inegalităților și să garanteze egalitatea de șanse. Social-democrații cer un angajament mai mare față de Pactul verde și tranziția echitabilă. Uniunea noastră trebuie să fie plasată în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice, iar Europa ar trebui să devină primul continent care atinge neutralitatea climatică până în 2050. O Uniune care inovează, concurează și crește, redând în același timp demnitatea lucrătorilor cu noi drepturi și consolidând serviciile publice este mai mult decât posibilă”, a menționat Iratxe García Pérez, potrivit unui comunicat al Grupului S&D.

Aceasta a anunțat că va insista asupra creării unei comisii speciale pentru locuințe în Parlamentul European.

”Stagii de calitate, venituri minime de trai, dreptul la deconectare, munca la distanță, o strategie împotriva sărăciei și o investiție în locuințe de cel puțin 50 de miliarde de euro pe an. Un comisar responsabil pentru locuințe este esențial, deoarece accesul la locuințe este o nevoie vitală a cetățenilor noștri. Și datorită angajamentului nostru ferm față de locuințe, voi insista, de asemenea, pentru o comisie specială pentru locuințe în acest Parlament”, a subliniat aceasta.

Pentru ca UE să facă față provocărilor viitoare și pentru rezultate, Iratxe García Pérez propune un ”buget consolidat care să depășească actualul procent de 1% și de o capacitate de investiții mai mare”.

”O taxă pe avere și o rezervă bugetară permanentă – inspirată de NextGenerationUE – pentru a aborda problema celor 800 de miliarde de euro pe an necesare pentru a transforma în realitate tranziția energetică, transformarea digitală și Uniunea Apărării”, a continuat președinta Grupului S&D.

Printre prioritățile social-democraților europeni se mai numără: un angajament mai mare în domeniul egalității și al drepturilor femeilor, o Cartă europeană a drepturilor femeii, revizuirea transparenței salariale pentru a include toate companiile, indiferent de mărimea lor, și includerea violenței bazate pe gen pe lista de infracțiuni a Uniunii Europene.

”O Uniune care își exportă modelul de pace care va confisca cele 200 de miliarde de euro din activele publice rusești înghețate pentru apărarea Ucrainei și care va conduce la o conferință internațională de pace pentru a determina nașterea unui stat palestinian. Și, mai presus de toate, un angajament neclintit de a nu coopera cu extrema dreaptă. Social-democrația este forța indispensabilă pentru a asigura o guvernare eficientă pentru următorii cinci ani”, a conchis Iratxe García Pérez, al cărei grup totalizează 136 de mandate din cele 720 existente în Parlamentul European.

Ursula von der Leyen și-a prezentat în plenul Parlamentului European obiectivele politice în vederea obținerii unui nou mandat în fruntea Comisiei Europene. Eurodeputații urmează să decidă prin vot secret (pe hârtie) dacă o sprijină. 

Parlamentul alege președintele Comisiei cu o majoritate a deputaților săi (361, într-un Parlament cu 720 de membri). În cazul în care candidatul nu obține majoritatea necesară, președintele PE invită Consiliul European să propună un nou candidat în termen de o lună, urmând aceeași procedură.

Ursula von der Leyen este președinta Comisiei din 2019 și a fost candidatul „cap de listă” al PPE la alegerile europene din 6-9 iunie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Meta are termen până la 1 septembrie să prezinte Comisiei Europene soluții pentru a îmbunătăți modelul de ”plată sau consimțământ” impus consumatorilor din UE, altfel riscă sancțiuni

CHINA17 hours ago

Ministrul ucrainean de externe merge la Beijing la invitația omologului chinez Wang Yi. Va fi discutat rolul Chinei în obținerea unei „păci stabile și drepte” în războiul cu Rusia

CONSILIUL UE17 hours ago

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

ROMÂNIA18 hours ago

Reacția României la retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: SUA sunt și rămân partener strategic pentru România și UE

CONSILIUL UE18 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Netanyahu: Israel va rămâne cel mai puternic aliat al SUA în Orientul Mijlociu indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale

ENERGIE19 hours ago

Secretarul american al energiei vine la București. România găzduiește reuniunea ministerială a Parteneriatului transatlantic pentru energie și cooperare în domeniul climei

U.E.19 hours ago

Șeful diplomației ungare, pregătit pentru confruntarea cu omologii din UE: Criticile Bruxelles-ului sunt motivate de frustrare și invidie

ROMÂNIA20 hours ago

ICI București își propune să redefinească modul în care interacționăm cu lumea digitală, utilizând tehnologii de vârf pentru a construi un metavers integrat și accesibil

CONSILIUL UE18 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.3 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA5 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA5 days ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

Trending