Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Vasile Blaga: Am încredere că președintele și guvernul muncesc deja pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen

Published

on

Marea miză a României în contextul Pactului ecologic european este ca fondurile pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună să nu fie afectate de noile obiective privind neutralitatea climatică, afirmă eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro. Europarlamentarul liberal avertizează, totodată, că ”România are experiența tristă a închiderii minelor de la sfârșitul anilor ’90”, arătând că deși țara noastră ar putea fi al treilea mare beneficiar al Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, ”lucrurile trebuie făcute cu cap”.

De asemenea, eurodeputatul Vasile Blaga precizează că, în contextul vizitei pe care premierul Ludovic Orban a efectuat-o la Bruxelles, că are ”încredere că Guvernul, Președintele și miniștrii muncesc deja la relațiile bilaterale pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen”.

CaleaEuropeană.ro: Premierul Ludovic Orban a efectuat la începutul acestei luni prima sa vizită de lucru la Bruxelles, la instituțiile UE și la NATO, având întrevederi la nivel înalt cu liderii celor trei instituții cheie ale Uniunii și cu importanți oficiali europeni. Cum apreciați rezultatele vizitei premierului?

Vasile Blaga: Este relevant faptul că, și sunt convins că nu a trecut neobservat nici la Bruxelles, prima vizită externă a premierului liberal a avut loc în capitala Uniunii Europene. După ani de zile în care premierii României veneau cu coada între picioare la Bruxelles, fiind obligați să răspundă la întrebări dure, oficialii europeni au avut în față un premier pentru care Uniunea Europeană este ceea ce trebuia să fie tot timpul: un partener, un prieten căruia îi suntem loiali și cu care vorbim deschis și pe aceeași limbă a valorilor și angajamentelor. Vizita lui Ludovic Orban la Bruxelles echivalează cu ”un punct și de la capăt” al relațiilor României cu Uniunea Europeană. Este o încheiere a unei epoci negre în relațiile cu partenerii noștri europeni la nivel guvernamental. 

CaleaEuropeană.ro: În urma întrevederii cu prim-ministrul român, președintele Parlamentului European a afirmat că legislativul european susține ”din toată inima aderarea României la Schengen”. Declarațiile sună frumos, între timp președinția Consiliului UE a fost preluată de Croația, o țară non-Schengen, dar apreciată pentru progresele obținute. Este acesta un moment prielnic pentru a ridica subiectul aderării României la Schengen sau subiectul va continua să treneze?

Vasile Blaga: Din păcate, aderarea la Schengen a României a devenit un subiect politic la nivelul Consiliului, iar acest lucru este cu totul regretabil și absolut incorect. Este adevărat că toate Guvernele PSD din ultimii ani au contribuit din plin în a da „apă la moară” celor care se opun intrării României în Schengen. Partea cu adevărat nedreaptă este că nimeni din rândul oficialilor UE nu recunoaște deschis că problema aderării României la Schengen este politică. Dacă întrebi ți se răspunde politic corect că aderarea la Schengen este o problemă tehnică. De altfel, știți foarte bine că atât Comisia cât și Parlamentul au spus, în mod repetat, că România trebuie să intre în Schengen pentru că respectă absolut toate criteriile tehnice.

Dar eu sunt optimist că România oferă, în acest moment, pe termen mediu si lung, garanția politică despre care nimeni nu vrea să vorbească, dar care este o realitate. Am încredere că Guvernul, Președintele și miniștrii muncesc deja la relațiile bilaterale pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen. Contactele informale pe care le-am avut și eu la nivelul Parlamentului European și al unor Guverne arată că România are încrederea partenerilor săi în acest moment. Însă a pune problema aderării la Schengen în Consiliu fără să ai garanția sută la sută a susținerii tuturor statelor membre Schengen nu este recomandat. Prin urmare, avem date să fim optimiști, dar mai este în continuare de muncă în plan bilateral. Am apreciat, în acest sens, și pozițiile exprimate de președintele României în această problemă și, consider că un efort conjugat – al guvernului liberal, al președinției și al europarlamentarilor români – poate pune presiunea necesară atingerii acestui obiectiv important pentru România.

CaleaEuropeană.ro: Printre temele de discuție au fost vizate și prioritățile României, anume menținerea unor alocări substanțiale în privința fondurilor destinate coeziunii și agriculturii, dar și obținerea unei infuzii de capital financiar prin intermediul Fondului pentru o tranziție echitabilă, ca parte a ambițiosului plan către o neutralitate climatică până în 2050. Cum evoluează discuțiile și negocierile în Parlamentul European în aceste două privințe? Sunt interesele României apărate?

Vasile Blaga: În acest moment avem doar obiectivele și liniile generale ale Pactului Ecologic European. Comisia este cea care trebuie, în perioada imediat următoare, să înainteze legislația aferentă acestui Pact, iar în Parlament vor avea loc dezbaterile și negocierile pentru aprobarea acesteia. Marea miză pentru România este ca nu cumva fondurile de coeziune și cele pentru politica agricolă să aibă de suferit din cauza noilor obiective privind neutralitatea climatică a Europei până în 2050. Se vorbește deja de necesitatea unor investiții de 260 de miliarde de euro la nivelul UE pentru atingerea neutralității climatice a UE în 30 de ani. Cu ieșirea Marii Britanii din UE bugetul Uniunii are oricum de suferit, iar negocierile privind Bugetul Multianual al UE sunt în impas. Ar fi regretabil și profund incorect ca Pactul Ecologic European să afecteze fondul de coeziune și politica agricolă comună. Interesele României trebuie apărate iar acest lucru nu o vom face doar noi, în Parlamentul European, ci și instituțiile statului român. 

CaleaEuropeană.ro: De departe, cel mai fierbinte dosar pe agenda europeană la ora actuală este legat de obiectivul neutralității climatice. Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută, la Strasbourg, Planul de investiții pentru Pactul ecologic european. Cum ar trebui să funcționeze acest plan, care cuprinde și Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, pentru ca industria din România să nu sufere prejudicii în termeni de competitivitate, locuri de muncă și creștere economică în urma acestei tranziții juste?

Vasile Blaga: Toate informațiile din acest moment lasă de înțeles că România este al treilea mare beneficiar al Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, după Polonia, o țară al cărui sistem energetic este profund dependent de industria mineritului, și Germania. Un sfert din sistemul energetic al României depinde de cărbune iar iarna acest procent crește chiar spre 40%. Acest lucru se poate traduce și prin impactul major asupra vieților a zeci de mii de oameni și familiile lor. Ca atare, nu ne putem juca cu soarta lor.

România are experiența tristă a închiderii minelor de la sfârșitul anilor ’90 și știm cu toții ce tragedie socială a urmat. Lucrurile trebuie făcute cu cap. Alături de mediu avem de apărat și oamenii. Important este să primim finanțare echitabilă pe măsura dificilei sarcini pe care o avem, dar să avem și la nivel național soluții inteligente și un plan clar gândit din timp. Provocarea neutralității climatice poate fi transformată în șansa unei economii competitive și inovatoare. Depinde totul, prin urmare, de finanțare, dar și de modul în care ne gospodărim noi la noi acasă. Fiecare euro investit trebuie să producă valoare și nu să fie irosit, așa cum s-a întâmplat de prea multe ori în istoria noastră recentă.

Vasile Blaga are o vastă experiență politică, ocupând în mai multe rânduri funcția de ministru: Ministru al Administrației și Internelor, Ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Vice-prim-ministru. Între anii 1996-2016 a fost senator, iar între 2011-2012 a fost Președinte al Senatului. Din punct de vedere politic, Vasile Blaga a fost unul dintre artizanii fuziunii dintre Partidul Democrat-Liberal și Partidul Național Liberal, unul dintre cele mai importante efecte ale acestei decizii fiind aderarea Marelui Partid Național Liberal la Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană. Totodată, ca ministru de Interne a avut o contribuție esențială la eliminarea condiționalităților din domeniul justiție și afaceri interne în contextul aderării României la Uniunea Europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul de sănătate al UE: Într-un moment cu presiune uriașă pe toate sistemele medicale, asigurarea asistenței medicale de la distanță este mai importantă ca oricând

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Într-un moment cu presiune uriașă pe toate sistemele medicale, cum este cel pe care îl traversăm astăzi din cauza COVID-19, asigurarea asistenței medicale de la distanță – pentru cazurile care nu reprezintă urgențe – și responsabilizarea pacienților sunt mai importante ca oricând, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) în cadrul unui eveniment intitulat ”Care este rolul pacienților în gestionarea sănătății lor?”, organizat de Politico, la care au participat și alți decidenți politici europeni, pacienți, experți în domeniul medical și lideri ai industriei sanitare.

Europarlamentarul român, care este și raportorul Programului de Sănătate al UE, EU4Health, a subliniat că ”cetățenii trebuie să joace un rol activ în gestionarea stării lor de sănătate pentru a preveni probleme medicale precum bolile de inimă sau cancerul pulmonar, dar și pentru a monitoriza și gestionarea bolilor.

De altfel, Cristian Bușoi a propus și susținut finanațrea și implementarea unor ”instrumente digitale cu rol important în prevenirea și gestionarea bolilor, precum platformele e-Health și m-Health”.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni solicită o nouă Garanție europeană pentru copii pentru a monitoriza și combate sărăcia în rândul acestora

Published

on

© UNICEF

Partidul Socialiștilor Europeni solicită o nouă Garanție europeană pentru copii pentru a monitoriza și combate sărăcia în rândul acestora, în condițiile în care 1 din 4 copii din Europa sunt expuși riscului sărăciei.

„Copiii sunt unul dintre cele mai vulnerabile grupuri în fața dificultăților economice – iar criza COVID nu îmbunătățește lucrurile. Credem că niciun copil nu ar trebui să suporte consecințele crizei și nu mai putem tolera această situație. Solicităm o nouă garanție europeană pentru copii, finanțată corespunzător, pentru a monitoriza și combate sărăcia în rândul copiilor. Această garanție ar trebui să aibă ca obiectiv educație gratuită de calitate pentru toți copiii”, este mesajul socialiștilor europeni.

În 2015, Parlamentul European a solicitat o garanție pentru copii care să contribuie la asigurarea faptului că fiecare copil din Europa cu risc de sărăcie sau excluziune socială are acces la: îngrijire medicală gratuită, educație gratuită, educație și îngrijire timpurie gratuită, locuințe decente și nutriție adecvată.

În 2017, Parlamentul a solicitat Comisiei Europene să pună în aplicare o acțiune pregătitoare privind stabilirea unui posibil sistem de garanții pentru copii. În acest context, Comisia a comandat un studiu privind fezabilitatea unei garanții pentru copii pentru copiii vulnerabili.

Studiul oferă o analiză aprofundată a proiectării, guvernanței și implementării schemelor existente și le compară cu valoarea adăugată a unui sistem de garantare pentru copii, concentrându-se pe următoarele grupuri țintă: copii care trăiesc în situații familiale precare, copii care locuiesc în instituții, copiii migranților și refugiaților recenți și copii cu dizabilități și alți copii cu nevoi speciale.

Partea finală a studiului oferă câteva indicații preliminare cu privire la modul în care concluziile și soluțiile identificate pentru cele patru grupuri de copii vulnerabili ar putea fi extinse la grupuri mai mari și, în cele din urmă, la toți copiii din UE.

Patru ateliere tematice, câte unul pe fiecare dintre cele patru grupuri țintă de copii defavorizați, au avut loc în septembrie și octombrie 2019. Aceste ateliere au oferit oportunitatea discuțiilor cu o gamă largă de părți interesate și factori de decizie. 

Concluziile studiului de fezabilitate au fost discutate la o conferință a părților interesate de la Bruxelles în februarie 2020. Raportul final cu concluziile și recomandările studiului de fezabilitate a fost publicat în iunie 2020.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisei pentru cercetare din PE, discuție cu Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare: Am reiterat dorința Parlamentului ca 4% din bugetul Orizont Europa să fie alocat EIT

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a avut marți o discuție cu comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, și cu ambasadorul Germaniei la Uniunea Europeană, Susanne Szech-Koundouros, despre pachetul legislativ care privește Agenda Strategică de Inovare (SIA) a UE și bugetul Institutului European pentru Inovare și Tehnologie (EIT).

Eurodeputatul român a reiterat în cadrul negocierilor dorința Legislativului european ca 4% din bugetul alocat programului de Cercetare Orizont Europa să fie alocat EIT, un organism unic și extrem de important, cu un rol cheie pentru viitorul Uniunii Europene.

”Numai cu un buget adecvat vom putea să răspundem exigențelor Consiliului, care dorește inițiative pilot în domeniul inovării, dar și sprijin pentru noile comunități de cunoaștere și inovare (CCI)”, a argumentat Cristian Bușoi.

Programul Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare al UE până în prezent, va deveni operațional din 2021 când va introduce o serie de caracteristici noi față de predecesorul sau programul Orizont 2020, pentru a continua să aducă o schimbare reală în viața cetățenilor și a societății în ansamblu

Orizont Europa este o parte esențială a punerii în aplicare a „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare — șansa Europei de a-și modela viitorul”. Această agendă, discutată în cadrul reuniunii liderilor UE de la Sofia din mai anul trecut, a evidențiat măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea Europei la nivel mondial. Programul Orizont Europa, propus de Comisie în iunie 2018 ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, este cel mai ambițios program de cercetare și inovare de până acum și va menține UE în avangarda cercetării și inovării la nivel mondial.

Amintim faptul că România a alocat în 2017 doar 0.5% din Produsul Intern Brut pentru cercetare și dezvoltare, aflându-se cu mult sub media de 2.03% din PIB, cât este media Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Eurostat.

De altfel, țara noastră se află pe ultimul loc la cheltuielile pentru cercetare și inovare. În schimb, statele din UE care alocă cel mai mult din bugetul lor acestui domeniu sunt Austria, Danemarca, Germania și Suedia, cu peste 3% din PIB.

România beneficiază de o alocare de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, din care 422 milioane de euro sunt destinate cercetării publice.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 mins ago

Ministerul Afacerilor Externe, pregătit să acorde asistență consulară cetățenilor români din zona de conflict Nagorno-Karabah

CONSILIUL EUROPEAN7 mins ago

Charles Michel, mesaj către liderii UE înaintea Consiliului European: Trebuie să ne concentrăm pe locul Europei în lume și pe capacitatea noastră de a ne modela propriul destin

Cristian Bușoi20 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul de sănătate al UE: Într-un moment cu presiune uriașă pe toate sistemele medicale, asigurarea asistenței medicale de la distanță este mai importantă ca oricând

S&D21 mins ago

Partidul Socialiștilor Europeni solicită o nouă Garanție europeană pentru copii pentru a monitoriza și combate sărăcia în rândul acestora

U.E.28 mins ago

Ungaria consideră ”inacceptabilă” propunerea UE de a condiționa accesul la fondurilor europene de statul de drept

CONSILIUL EUROPEAN41 mins ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliului European: Autonomia strategică a UE trebuie construită pe baza unei piețe interne depline și funcționale

RUSIA53 mins ago

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder consideră că suspendarea proiectului Nord Stream 2 nu are nicio legătură cu otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi

Cristian Bușoi1 hour ago

Cristian Bușoi, președintele Comisei pentru cercetare din PE, discuție cu Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare: Am reiterat dorința Parlamentului ca 4% din bugetul Orizont Europa să fie alocat EIT

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Prima confruntare Donald Trump – Joe Biden, 90 de minute haotice și de atacuri la persoană: “Nu e nimic deştept la tine, Joe”/ ”Mai taci, omule!”

ROMÂNIA14 hours ago

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

SUA2 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending