Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a subliniat necesitatea ca transportul de animale vii către țările terțe să rămână la îndemâna fermierilor, cu condiția ca normele de bunăstare a animalelor pe timpul transportului să fie respectate.

În ultima reuniune a Comisiei privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European a avut loc un schimb de opinii cu privire la două proiecte al căror raportor este Daniel Buda: ”Examinarea presupuselor încălcări a dreptului Uniunii și a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în ceea ce privește protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii” și ”Proiectul de recomandare în urma examinării cu privire la protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii”.

Cele două proiecte cuprind o serie de recomandări și soluții ce țin de bunăstarea animalelor în timpul transportului, dar care să fie și în avantajul fermierilor.

Așadar, printre subiectele abordate s-au numărat Regulamentul 1/2005, procedurile de autorizare și aprobare a mijloacelor de transport, controalele, colectare și schimbul de date, timpul călătoriilor, temperaturile pe durata transportului, condiția fizică a animalelor pentru a fi transportate, dispoziții specifice pentru transportul pe mare, transportul animalelor vii în țările non-UE.

În prezentarea susținută, eurodeputatul a ținut să le mulțumească colegilor pentru eforturile depuse și a punctat nevoia de a asigura condiții de bunăstare pe toată durata transportului animalelor vii.

”Transportul de animale vii este o temă prezentă în spațiul public care trezește mult interes și acest lucru pe bună dreptate. Discutăm de ființe vii și este normal să avem grijă ce se întâmplă cu aceste ființe pe durata transportului, dar discutăm și de componenta economică. Trebuie să le asigurăm condiții de bunăstare pe durata transportului”, a subliniat europarlamentarul.

Acesta s-a referit și la aspectele economice ale transportului de animale vii, care reprezintă ”o activitate comercială importantă pentru fermierii europeni.”

”Comertul intra UE cu animale vii a avut un impact bugetar 8,6 miliarde de euro în 2018, iar exportul este de aproximativ 1,6 miliarde de euro, implicând actori din toate domeniile economice. Mai mult decât atât, această activitate oferă aproximativ 60.000 de locuri de muncă directe și 300.000 de locuri de muncă indirecte, în special în zonele rurale. Aceste cifre reflectă cât de dificilă este munca noastră pentru că noi trebuie să asigurăm un echilibru pentru a garanta un transport de bună calitate, o bunăstare a animalelor la standardele cele mai înalte și desigur, de a face ceea ce este necesar pentru a nu afecta locurile de muncă ale cetățenilor europeni”, a detaliat Daniel Buda.

În ceea ce privește transportul de animale vii în țările terțe, europarlamentarul a semnalat că, odată ce animalele trec frontiera UE, ”respectarea standardelor de bunăstare a animalelor poate fi dificil de garanta, atât în timpul călătoriei, cât și la sosire.”

Daniel Buda a exlicat că aceste lucru se întâmplă ca urmare a faptului că țările terțe sunt ”obligate să respecte legislația UE”.

La acest aspect se adaugă și ”planificarea necorespunzătoare a călătoriilor în ceea ce privește procedurile administrative, duratele de călătorie nerealiste și lipsa de coordonare cu punctele de frontieră, precum și o sarcină birocratică excesivă poate produce întârzieri.”

”Avem astăzi fermieri în interiorul UE a căror viață depind de exporturile de animale vii în țările terțe. De aceea, subliniez încă o dată necesitatea ca acest tip de comerț să rămână la îndemâna fermierilor UE, cu condiția ca normele de bunăstare a animalelor pe timpul transportului să fie respectate. În acest raport, ne-am propus trecerea la carcase, într-un interval de timp rezonabil, acolo unde se acceptă acest lucru. Știm cu toții că rețelele de abatorizare nu pot să apară de azi pe mâine. Totuși, dezvoltarea rețelei de abatorizare cât mai aproape de poarta fermei ar avea un impact pozitiv, ne-ar permite să ne atingem obiectivele de mediu în ceea ce privește reducerea transportului de animale vii, dar am și crea plus valoare”, a menționat Daniel Buda.

În încheiere, eurodeputatul și-a exprimat ”încrederea că aceste două proiecte reprezintă un instrument eficient ce va fi valorificat de către Comisia Europeană astfel încât să oferim cele mai bune soluții atât în avantajul fermierilor europeni, cât și din punct de vedere al respectării celor mai înalte standarde de bunăstare a animalelor.”

Membrii Comisiei privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European urmează joi să își prezinte prin vot poziția cu privire la cele două proiecte ale eurodeputatului Daniel Buda.

Este extrem de important ca reînnoirea generațiilor să fie facilitată și sprijinită cât mai mult posibil în cadrul planurilor strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC), subliniază, într-o postare, eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE). 

„Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din bugetul lor pentru plățile directe din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) către tinerii agricultori. Acest sprijin poate fi acordat sub formă de sprijin pentru venit, sprijin pentru investiții sau ajutor la înființare pentru tinerii fermieri (numai 50 % din sprijinul pentru investiții relevant ar fi luat în calcul în vederea atingerii acestui obiectiv)”, informează Dan Motreanu.

Potrivit eurodeputatului liberal,  în planurile strategice PAC, statele membre pot stabili condiții preferențiale pentru instrumentele financiare destinate tinerilor fermieri și noilor fermieri pentru ca aceștia să aibă acces mult mai ușor la fondurile europene. Astfel, tinerii fermieri trebuie să întrunească condiții: de vârstă (limita de 40 de ani); pentru a fi „șeful exploatației agricole”; de formare profesională și/sau competențele corespunzătoare.

De asemenea, mai spune Dan Motreanu, ca parte a obligațiilor de a atrage tinerii fermieri, statele membre pot oferi „un sprijin complementar pentru venit tinerilor fermieri care s-au instalat recent pentru prima dată în calitate de șefi ai exploatației și care au dreptul la o plată în cadrul sprijinului de bază pentru venit”. Acest sprijin poate fi acordat pe o perioadă de maxim 7 ani, sub forma unei plăți anuale decuplate per hectar eligibil.

Mai mult, eurodeputatul este de părere că, pentru a facilita activitățile agricole întreprinse de tineri fermieri, cuantumul maxim acordat pentru instalarea acestora și pentru întreprinderile nou înființare ar trebui majorat până la 100.000 EUR și accesat prin sau în combinație cu forma de sprijin a instrumentului financiar.

Pentru cadrul financiar 2021-2027, România va dispune următoarele sume minime anuale (euro) pentru atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor: 37 123 452 (2021); 37 664 232 (2022); 38 205 012 (2023); 38 745 792 (2024); 39 286 572 (2025); 39 827 352 (2026) și 39 827 352 (2027).