Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Europarlamentarul PPE Gheorghe Falcă: Grupul PPE a venit cu soluții pentru a combate pandemia. Noi am reușit să aducem în România peste 680 de milioane de euro

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Interviu realizat de Dan Cărbunaru, corespondent CaleaEuropeană.ro la Bruxelles

Europarlamentarul PPE, Gheorghe Falcă, vorbește într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro despre modul concret în care Grupul Popularilor Europeni a venit cu soluții pentru a combate pandemia.

“Singuri nu putem depăşi o criză de această magnitudine, iar Grupul PPE din Parlamentul European a fost cel care a înțeles și a venit rapid cu soluții. (…) Ca să mă refer strict la situația României, noi, europarlamentarii Grupului PPE am solicitat fonduri pentru infrastructura medicală, pentru serviciile de sănătate și am reușit să aducem în România peste 680 de milioane de euro, bani aprobați de Comisia Europeană în urma demersurilor de urgentare depuse de Ministerul Fondurilor Europene”, a afirmat Falcă, europarlamentar PNL și PPE și membru în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European.

Domnule europarlamentar Gheorghe Falcă, faceți parte din Grupul PPE – Partidul Popular European, cel mai puternic grup din Parlamentul European. Cum ați acționat concret, din punctul de vedere al grupului pe care îl reprezentanți atunci când pandemia a cuprins Uniunea Europeană?

Pandemia, criza sanitară și amenințarea globală resimțită de toate țările ne-a arătat că este absolut necesar ca întreaga Uniune Europeană să acționeze integrat și unitar. Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a venit cu un plan de acțiuni eficiente la nivelul Uniunii Europene, un plan care a vizat în primul rând îmbunătățirea capacităților statelor membre în prevenirea și gestionarea crizei. Am înțeles încă din primele momente că nu se pot închide frontierele pe termen nelimitat și fiecare stat în parte nu va putea să încetinească răspândirea virusului. Gestionarea acestei situații de criză sanitară reprezintă pentru Europa un moment crucial și definitoriu. Modul în care înțelegem să acționăm va determina puterea Uniunii după această criză, dar și viitorul economic al Europei.

Singuri nu putem depăşi o criză de această magnitudine, iar Grupul PPE din Parlamentul European a fost cel care a înțeles și a venit rapid cu soluții. Vorbim de „Pactul de Solidaritate”, un pact ce cuprinde măsurile imediate pentru combaterea virusului, dar și pentru ajutarea celor afectaţi, protejarea familiilor, a lucrătorilor şi a celor mai vulnerabili. Solidaritatea trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și  susţinerea întreprinderilor, dar şi un plan pe termen lung pentru a consolida răspunsul Europei la astfel de crize în viitor.

Cât de importat este acest „Pact de Solidaritate” și cum se transpune în alocările financiare, pentru că în această perioadă fiecare țară se uită în vistieria proprie și așteaptă o soluție, cel mai probabil de la Uniunea Europeană.

Noi, popularii europeni, am propus crearea unui fond de solidaritatea al Uniunii Europene. Practic, vorbim de cel puţin 50 de miliarde de euro constând în până la 20 de miliarde de euro prin subvenţii şi până la 30 de miliarde de euro în împrumuturi, garantate de bugetul UE. Consider că acest sprijin este răspunsul prompt al Uniunii pentru toate statele membre, întrucât fiecare dintre ele au făcut eforturi financiare deosebite în sectorul de sănătate în această perioadă de criză. În mod clar fiecare stat a fost nevoit să își regândească prioritățile, sănătatea devenind cea mai importantă dintre ele. Însă nu doar acum sănătatea s-a dovedit extrem de importantă, ci și pe viitor, sectorul acesta fiind unul în care investițiile trebuie să continue.

Referindu-mă acum la Pactul de Solidaritate susținut de Partidul Popular European trebuie să precizez că acesta are cinci piloni importanți: răspunsul unit la provocările din domeniul sănătății; acțiunile în ce privește măsurile de distanțare socială; asigurarea infrastructurii critice; ajutorarea persoanelor, afacerilor și regiunilor cele mai afectate acum; planul pentru viitorul Uniunii.

Văzând aceste direcții este clar că vorbim de o nouă abordare în Uniune, de o schimbare a politicilor și a percepției din fiecare țară.

Da. Tocmai pentru că atunci când vorbim de politicile din educație, sănătate sau turism nu vorbim de o  direcție unitară, comună, ci de politici individuale, în Grupul PPE am început să lucrăm la creionarea unor politici comune. Primul pas a fost făcut în sănătate ca urmare a crizei de COVID-19. Criza ne-a arătat că există diferențe foarte mari de nivel în finanțarea și dotarea sistemelor de sănătate naționale și tocmai de aceea trebuie făcute eforturi mari pentru a ajunge la o politică comună pentru a reduce inegalitatea dintre Est și Vest.

Ca să mă refer strict la situația României, noi, europarlamentarii Grupului PPE am solicitat fonduri pentru infrastructura medicală, pentru serviciile de sănătate și am reușit să aducem în România peste 680 de milioane de euro, bani aprobați de Comisia Europeană în urma demersurilor de urgentare depuse de Ministerul Fondurilor Europene. Concret, prin implicarea PPE și a europarlamentarilor români din acest grup, 44 de unități subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), 7 unități ce țin de Inspectoratul General de Aviație din cadrul MAI (IGAv), precum și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) au beneficiat de echipamente. Pe lângă aceste măsuri, trebuie spus că Uniunea Europeană s-a implicat activ asigurând și finanțarea șomajului tehnic pentru lucrătorii grav afectați de această pandemie.

Ce ar fi de făcut de acum înainte? Cum credeți că se poate aplica Planul de Solidaritate pentru a ajuta Europa și implicit România să reușească să înfrângă această criză sanitară, dar fără doar și poate și una economică?

Privind din punct de vedere al sistemului de sănătate, PPE dorește înființarea unei rețele europene de spitale specializate în răspunsul pandemiei în fiecare regiune a Uniunii Europene. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să preia conducerea în dezvoltarea și producerea unui vaccin și să-l facă disponibil la nivel mondial și accesibil maselor. Tot referindu-mă la ceea ce înseamnă răspunsul rapid la criza sanitară, Uniunea a luat în calcul înființarea unui depozit „tampon” de materiale sanitare, un depozit care să deservească Uniunea Europeană în cazuri similare cu această criză. Aici, trebuie să subliniez că acest depozit va fi construit în România, ceea ce înseamnă un punct extrem de important pentru dezvoltarea infrastructurii medicale din țara noastră.

Mai departe,  Grupul PPE va încuraja pe viitor soluțiile digitale pentru combaterea crizei. Statele UE au nevoie de informații în timp util și precise pentru a putea combate o boală sau o altă criză asemenea acesteia. În acest sens, popular europenii propun înființarea unui centru european de coordonare pentru schimbul de date și informații cu privire la persoanele care vin în UE din străinătate ca mijloc de protecție a sănătății europenilor. În cele din urmă PPE a propus, la nivel european, o suveranitate strategică în domeniul sănătății, referindu-mă aici la evitarea viitoarelor deficiențe de medicamente esențiale, crearea unui stoc european comun și îmbunătățirea accesului și a disponibilității datelor de sănătate.

În plus, Pactul de solidaritate vine să sprijine toate sectoarele afectate prin crearea unui fond de ajutorare, dar și a unui plan pentru viitor. Aici aș menționa în mod distinctiv domeniul educației, acolo unde PPE a propus înființarea unei platforme educaționale la nivel european pentru învățământul online, la care toate școlile și universitățile din UE să aibă acces.

Concluzionând, Europa va trece peste această criză?

Da, Uniunea Europeană va trece peste această perioadă, unită, solidară și întărită. Dar, este la fel de important cum va reuși să depășească criza, ce efecte va genera această situația de urgență pentru fiecare stat și pentru Uniune. Respectând statul de drept și principiile europene, cheltuind banii europeni în mod eficient și responsabil pe sectoare și regiuni, Europa va putea depăși pandemia coronavirusului.


Gheorghe Falcă se află la primul său mandat de europarlamentar și este membru în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și în Comisia pentru petiții (PETI) ale Parlamentului European. De asemenea, este membru și în Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE. Gheorghe Falcă este membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (DSEE) și în Delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina și Kosovo.

Gheorghe Falcă a fost primarul municipiului Arad din anul 2004 până în luna aprilie 2019. Din această calitate, Falcă a fost membru al delegației române la Comitetul European al Regiunilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Stéphane Séjourné, influent colaborator al preşedintelui francez Emmanuel Macron, a fost ales marţi în funcţia de preşedinte al grupului politic Renew Europe, a treia forţă din Parlamentul European, o poziţie strategică înaintea preşedinţiei franceze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie, transmite AFP.

În vârstă de 36 de ani, Stéphane Séjourné este un apropiat al lui Emmanuel Macron, pe care l-a acompaniat în ascensiunea sa către Palatul Elysée pentru a deveni unul dintre principalii săi consilieri politici.

Singurul candidat rămas în cursă, Stéphane Séjourné a fost ales prin aclamare, a anunţat delegaţia franceză din grupul Renew Europe, potrivit AFP, informează Agerpres. Olandeza Sophie In’t Veld, membră a Parlamentului European încă din 2004, şi-a retras candidatura în urmă cu o săptămână.

Eurodeputatul Stéphane Séjourné, fostul lider al delegației franceze în cadrul Grupului Renew Europe, este membru al Parlamentului European din 2019, când a candidat pe listele Partidului La Republique En Marche al președintelui Emmanuel Macron. 

În urma alegerii sale, Stéphane Séjourné a declarat că “este o onoare să fi fost ales să prezidez grupul Renew Europe și să conduc diferitele proiecte care ne vor ocupa în a doua jumătate a mandatului”.

“Grupul nostru este divers, dar unit și puternic în a răspunde la preocupările concetățenilor noștri europeni. Am o singură ambiție pentru familia mea politică: să continuăm să fim principala forță pro-europeană în acest Parlament și în statele membre, în perspectiva alegerilor europene din 2024. Într-un moment în care guvernele iliberale pun sub semnul întrebării fundamentele construcției europene, Europa are nevoie mai mult ca oricând de o voce liberală și centristă”, a declarat Séjourné, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dintre cei 98 de aleşi ai grupului Renew Europe, delegaţia franceză este cea mai numeroasă, având 23 de membri.

Funcţia de lider al acestui grup europarlamentar a devenit vacantă după decizia eurodeputatului român Dacian Cioloş de a se concentra mai multe pe politica naţională.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Social-democrații din Parlamentul European solicită sancțiuni împotriva Poloniei. CE, obligată să se asigure că principiile UE sunt respectate

Published

on

Eurodeputații au dezbătut astăzi, 19 octombrie, ultimele evoluții din Polonia privind statul de drept, iar social-democrații din Parlamentul European au solicitat sancțiuni și suspendarea fondurilor de redresare pentru Polonia.

„Acest lucru este necesar pentru a încerca să menținem Polonia în ordinea juridică a UE și pentru a sprijini democrații polonezi care solicită o presiune mult mai puternică asupra guvernului PiS. De asemenea, UE ar trimite un mesaj clar pentru a descuraja alte țări să urmeze calea PiS de a pune la îndoială supremația legislației UE”, a transmis Grupul social-democraților din Parlamentul European, potrivit comunicatului oficial, remis Caleaeuropeana.ro.

Grupul S&D susține că Executivul European este obligat să acționeze cu toată forța și cu toate instrumentele pentru a se asigura că principiile Uniunii sunt respectate: „Dacă se acceptă că o țară trișează, încrederea se pierde și trecem de la parteneri la concurenți.”

„Polonia este mult mai mult decât PiS, Ungaria este mult mai mult decât Orbán și Slovenia este mult mai mult decât Janša. Cetățenii din aceste țări, care suferă din cauza derivei autoritare a guvernelor lor, au încredere în Uniune. În urmă cu câteva zile, am fost la Varșovia și am simțit afecțiunea atâtor oameni care și-au pus baza în Europa. Nu avem de gând să vă dezamăgim. Vom fi vocea voastră. Nu vă vom lăsa singuri”, a conchis Liderul Grupului S&D, Iratxe García.

Alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Poloniei a transmis, dezamăgit, nedreptatea adusă Poloniei în ultimele luni.

„Am fost supuși celui mai oribil limbaj, al amenințărilor, nu voi permite politicienilor europeni să șantajeze Polonia. Suntem o țară mândră, cu una dintre cele mai îndelungate democrații, care a luptat pentru libertatea Europei. Acum, statul de drept este interpretat diferit de mulți. Suntem cu toții de acord că nu va exista stat de drept fără separea puterilor, independența instanțelor și fără respectarea competențelor limitate pe care le are fiecare instituție și fără respectarea ierarhiei izvoarelor de drept”, a susținut Mateusz Morawiecki în discursul său.

Mateusz Morawiecki  a subliniat ferm în discursul său că legea fundamentală în Polonia este constituția sa și a transmis că va apăra acest principiu. 

Citiți și discursul șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

În finalul intervenției sale, Mateusz Morawiecki a transmis că nu va fi de acord să i se impună dictate Poloniei: „Dar niciodată nu vom fi de acord să ni se impună dictate, nu asta înseamnă Uniunea Europeană.”

Continue Reading

Siegfried Mureșan

Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, către premierul Poloniei: Atacând Uniunea Europeană, loviți în șansa Poloniei de a se dezvolta, loviți în viitorul Poloniei, atacați însăși Polonia

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Deputatul european Siegfried Mureșan, proaspăt reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, l-a criticat marți, în plenul de la Strasbourg, pe prim-ministrul polonez, aflat în fața eurodeputaților pentru a explica recentele decizii ale Curții Constituționale de la Varșovia împotriva dreptului european.

Atacând Uniunea Europeană, domnule prim-ministru Morawiecki, loviți în șansa Poloniei de a se dezvolta, loviți în viitorul Poloniei, atacați însăși Polonia. Atacând Uniunea Europeană, prim-ministrul Poloniei slăbește Polonia, o izolează și o face mai săracă, iar acest lucru este împotriva interesului cetățenilor polonezi“, a afirmat Mureșan (PNL, PPE), în cadrul unei intervenții pe care a susținut-o în plen după discursurile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cel al prim-ministrului Poloniei, Mateusz Morawiecki.

“Pentru polonezi, Uniunea Europeană înseamnă că pot alege liber unde locuiesc, unde lucrează, unde studiază oriunde în Uniunea Europeană. Pentru cetățenii polonezi, Uniunea Europeană înseamnă mai multe investiții, locuri de muncă mai bune și mai stabile acasă. Înseamnă o calitate mai bună a alimentelor, înseamnă drumuri mai bune, mai multe autostrăzi, trenuri mai rapide, mai multe autobuze moderne, școli mai bune și mai multe spitale moderne. Asta este ceea ce Europa aduce oamenilor din Polonia. Și înseamnă, de asemenea, instituții mai puternice și înseamnă stat de drept. Și permiteți-mi să fiu foarte clar: instituțiile puternice sunt în interesul oamenilor, instituțiile slabe servesc doar o mică parte din oameni. Respectarea regulilor este în interesul oamenilor, încălcarea regulilor, atacarea regulilor îi ajută doar pe politicieni”, a adăugat el, conform unei declarații remise CaleaEuropeană.ro cu privire la intervenția avută la dezbaterea din plenul Parlamentului privind statul de drept în Polonia și întâietatea dreptului UE.

Co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență, Mureșan a amintit că, în următorii ani, Polonia va primi mai mult sprijin decât oricând din partea Uniunii Europene, fiind vorba de peste 110 miliarde de euro.

“Aceștia sunt bani din partea cetățenilor europeni pentru cetățenii Poloniei. Vrem ca acest sprijin să ajungă la oamenii din Polonia care au nevoie. De aceea, există reguli, ca politicienii să nu folosească banii în mod abuziv. Aceste reguli sunt aceleași pentru toate țările, ele trebuie aplicate. Sperăm că Guvernul Poloniei nu va fi un obstacol în dorința noastră de a ajuta cetățenii Poloniei”, a conchis vicepreședintele grupului PPE.

Parlamentul European a organizat marți o dezbatere privind verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Eurodeputații au discutat verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, hotărâre care contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale. Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Se preconizează că Parlamentul va îndemna din nou Comisia să declanșeze rapid ”mecanismul de condiționalitate” și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva guvernului din Varșovia.

Dezbaterea cu premierul polonez Mateusz Morawiecki și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen va fi urmată joi de un vot asupra unei rezoluții.

La sesiunea plenară anterioară, Parlamentul European a votat o rezoluție în care a solicitat Comisiei Europene să nu aprobe planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN12 mins ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ2 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.3 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH3 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL3 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA3 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA4 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.4 hours ago

Președintele Lituaniei consideră că statul de drept nu trebuie legat de fondurile europene: Din punct de vedere moral este incorect și ar putea afecta unitatea UE

U.E.5 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.9 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending