Connect with us

PPE

INTERVIU Europarlamentarul Siegfried Mureșan, despre măsurile UE de combatere a efectelor crizei COVID-19: Diversificarea resurselor proprii va oferi UE mai multe mijloace de a trece peste această criză, dar și de a gestiona noile priorități europene

Published

on

Diversificarea resurselor proprii ale Uniunii Europene este o măsură necesară fiindcă va oferi Uniunii Europene mai multe mijloace de a trece peste această criză, dar și de a gestiona noile priorități europene, importante pentru oameni, precum combaterea schimbărilor climatice, inovarea și digitalizarea, a declarat Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, membru al Comisiei pentru Bugete, în cadrul unui interviu acordat în execlusivitate pentru CaleaEuropeană.ro privind acțiunile și măsurile UE pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.

Vorbind despre opțiunile pe care le-ar putea avea în vedere Comisia Europeană în vedere pentru acoperirea datoriei rezultate în urma împrumuturilor de pe piață cu scopul finanțării cheltuielilor menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus, europarlamentarul român a subliniat că ”orice creștere de buget a Uniunii Europene împovărează mai mult țările bogate și duce la beneficii mai mari pentru țările mai puțin dezvoltate”.

În acest context, Siegfried Mureșan a explicat că ”resursele proprii nu sunt motive de îngrijorare pentru România”. ”Aceste resurse proprii vor fi create tocmai pentru acest pachet de redresare care aduce beneficii clare României și este clar că, prin introducerea de noi resurse proprii, țara noastră și țările mai puțin dezvoltate vor beneficia mai mult decât vor plăti, în timp ce țările mai dezvoltate vor plăti mai mult decât vor beneficia”, a completat Mureșan.

În ceea ce privește fondurile de până la 33 de miliarde de euro, de care ar urma să beneficieze România în cadrul planului de relansare economică de 750 de miliarde de euro, propus de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European a precizat că ”în mare parte, acestea vor fi fonduri nerambursabile, dar și credite în condiții avantajoase (…) suplimentare față de fondurile structurale și de coeziune pe care România urmează să le primească în viitorul buget multianual al UE” pentru perioada 2021-2027.

Din punctul său de vedere, lucrurile trebuie privite în ansamblu. Astfel, dacă banii din bugetul clasic vor putea fi utilizați pe construcția de autostrăzi, modernizarea căilor ferate și reabilitarea drumurilor, atunci cele 33 de miliarde de euro vor putea fi folosite în domenii precum digitalizarea, modernizarea transportului în comun, pentru achiziționarea de autobuze elecrice, pentru metrouri ușoare sau dezvoltarea unei rețele de stații de încărcare a autoturismelor electrice.


CaleaEuropeană.ro: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus în plenul Parlamentului European, un buget multianual pentru perioada 2021 – 2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru redresare economică de 750 de miliarde de euro. Din acest plan, format din 500 de miliarde de euro granturi și 250 de miliarde de euro împrumuturi, României ar urma să îi revină până la 33 de miliarde de euro. Pentru ce vor fi folosite fondurile din acest pachet de redresare economică?

Siegfried Mureșan: Cele 33 de miliarde de euro vor fi, în mare parte, fonduri nerambursabile, dar și credite în condiții avantajoase. Sunt fonduri noi, suplimentare față de fondurile structurale și de coeziune pe care România oricum urmează să le primească în viitorul Buget Multianual al UE 2021- 2027.

Acum, noi, Parlamentul European, împreună cu guvernele statelor membre lucrăm pentru a decide în ce domenii, pe ce proiecte și în ce condiții se vor aloca aceste fonduri.

Trebuie să investim banii în proiecte foarte importante pentru România, nu doar pentru revigorarea economică. Fondurile vor trebui folosite pentru investiții în infrastructură, în construirea de autostrăzi și linii de cale ferată, pentru proiecte de energie regenerabilă, pentru îmbunătățirea sistemelor publice, în școli, în spitale. Pe lângă acestea, IMM-urile și restul companiilor vor avea posibilitatea să folosească fondurile pentru a depăși dificultățile economice din această perioadă.

CaleaEuropeană.ro: Care sunt domeniile către care ar trebui direcționate aceste fonduri?

Siegfried Mureșan: Putem să folosim aceste fonduri pentru investiții pe care nu le vom putea face din fondurile europene pe care România le va primi din viitorul buget clasic al Uniunii Europene pentru următorii 7 ani, 2021 – 2027.

Trebuie să vedem în ce direcție vor merge banii din bugetul clasic, în ce condiții și ce va putea fi finanțat din acest buget. Dacă vom putea utiliza fondurile din bugetul clasic pe construcția de autostrăzi, modernizarea căilor ferate și reabilitarea drumurilor, atunci cele 33 de miliarde de euro le vom putea folosi în alte domenii: pentru digitalizare, pentru modernizarea transportului în comun, pentru autobuze electrice, metrouri ușoare sau dezvoltarea unei rețele de stații de încărcare a autoturismelor electrice, spre exemplu. Lucrurile trebuie văzute în ansamblu.

De altfel, Comisia Europeană a anunțat deja odată cu prezentarea planului de relansare că accentul va fi pus pe noile priorități ale Uniunii Europene, adică vor avea o șansă mai bună de a fi finanțate proiecte care au componentă digitală, de protecția mediului, de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, de îmbunătățire a eficientei energetice.

CaleaEuropeană.ro: Potrivit previziunilor economice de primăvară, publicate de Comisia Europeană la începutul lunii mai, economia României va înregistra o scădere semnificativă, de 6% în 2020, după mai mulți ani de creștere robustă, în timp ce deficitul guvernamental este preconizat să ajungă până la 9,2% din PIB în acest an. De asemenea, potrivit raportului privind inflația, publicat de Banca Națională a României la începutul lunii iunie, în care cuvântul ”incertitudine” apare de 58 de ori, ”în pofida unei reveniri a activității economice începând din al doilea semestru, gradualitatea preconizată a acesteia va face ca pe ansamblul anului dinamica medie a PIB real să înregistreze o valoare negativă semnificativă, apropiată de cele înregistrate la apogeul crizei economice din 2008-2009.” În acest context, fondurile europene ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru economia românească. Cum ar trebui să arate propunerea de utilizare a acestor fonduri, care ar trebui să fie mecanismele administrative prin care Guvernul poate absorbi acești bani puși la dispoziție de Uniunea Europeană?

Siegfried Mureșan: În primul rând, trebuie să ne asigurăm că fondurile pot fi atrase cât mai rapid și mai simplu. Uniunea Europeană a adoptat anul acesta deja mai multe măsuri de flexibilizare a utilizării fondurilor europene astfel încât ele să fie transferate mai ușor de statele membre către domeniile unde este cea mai mare nevoie. De asemenea, am crescut cofinanțarea europeană tocmai pentru a oferi țărilor membre posibilitatea de folosi mai ușor fondurile UE pentru combaterea pandemiei de coronavirus.

În paralel, Guvernul României lucrează și a luat deja măsuri la nivel național pentru  simplificarea utilizării fondurilor europene, astfel încât banii să ajungă cât mai repede la beneficiari.

De asemenea, trebuie să ne asigurăm că banii sunt cheltuiți în domeniile în care este cea mai mare nevoie. Obiectivele acestor fonduri trebuie să fie adaptate pentru fiecare țară în parte.

CaleaEuropeană.ro: Prim-ministrul României, Ludovic Orban, a anunțat un program de susținere a marilor companii printr-un fond de investiții de 300 de milioane de euro, capitalizat din resurse bugetare sau fonduri europene. Care ar trebui să fie criteriile de eligibilitate? Cum ar trebui să arate structura de management a acestui fond pentru un control mai riguros al modului în care sunt utilizați banii?

Siegfried Mureșan: Una dintre măsurile importante de redresare economică după pandemie este mobilizarea de investiții în mediul privat, atât pentru sprijinirea IMM-urilor, dar și pentru sprijinirea marilor companii. Fiindcă, dacă o companie mare intră în blocaj, vor fi afectate locurile de muncă a mii de oameni care lucrează la acea companie și vor fi afectate alte zeci sau sute de IMM-uri care depind de buna funcționare a unei companii mai mari, deci alte locuri de muncă puse în pericol.

De aceea, Guvernul României s-a gândit la acest fond de investiții ce poate fi susținut atât prin fonduri de la bugetul de stat, cât și prin fonduri europene. Funcționarea lui va fi una complexă, dar, totodată, cât se poate de transparentă, urmând modele de succes deja în Uniunea Europeană, precum modelul polonez.

CaleaEuropeană.ro: Comisia Europeană a anunțat că intenționează să impună noi taxe marilor companii care beneficiază de piața unică a UE. Această taxă, sugerată și de liderul Grupului PPE, Manfred Weber, în urma prezentării în Parlamentul European, de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a planului de relansare economică, va reprezenta mai puțin de 0,2% din cifra de afaceri a respectivelor companii. Ce alte opțiuni ar putea avea Comisia Europeană în vedere pentru acoperirea datoriei rezultate în urma împrumuturilor de pe piață în vederea finanțării cheltuielilor menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus?

Siegfried Mureșan: Diversificarea resurselor proprii ale Uniunii Europene este o măsură necesară fiindcă va oferi Uniunii mai multe mijloace de a trece peste această criză, dar și de a gestiona noile priorități europene, importante pentru oameni, precum combaterea schimbărilor climatice, inovarea și digitalizarea.

Atât România, cât și Parlamentul European susțin de principiu introducerea de resurse proprii la Bugetul UE, dar este important ca aceste resurse să nu afecteze veniturile publice încasate la nivel național. La fel de important este să evităm generarea unui impact disproporționat asupra unora dintre țările membre ale Uniunii Europene.

Una dintre propunerile de diversificare a resurselor proprii este, spre exemplu, o taxă suplimentară pe plastic. Este o măsură bună care crește resursele Uniunii Europene și contribuie, totodată, la protejarea mediului.

Alte propuneri de resurse proprii înaintate de Comisia Europeană sunt introducerea unei „taxe digitale” pentru marile companii din industria digitală, taxarea suplimentară a importurilor din afara UE care sunt intensive din punct de vedere energetic și un procent din veniturile obținute prin comercializarea cotelor de emisii, inclusiv în sectorul aviatic și maritim. Comisia încă nu a venit cu detalii privitor la modul de aplicare a acestor măsuri.

Resursele proprii nu sunt motive de îngrijorare pentru România. Vă explic de ce. Orice creștere de buget a Uniunii Europene împovărează mai mult țările bogate și duce la beneficii mai mari pentru țările mai puțin dezvoltate.

Aceste resurse proprii vor fi create tocmai pentru acest pachet de redresare care aduce beneficii clare României și este clar că, prin introducerea de noi resurse proprii, țara noastră și țările mai puțin dezvoltate vor beneficia mai mult decât vor plăti, în timp ce țările mai dezvoltate vor plăti mai mult decât vor beneficia.

Referitor la taxarea marilor companii, nu există încă o propunere concretă în acest sens. Se vehiculează fie un procent din cifra de afaceri, fie o sumă forfetară. Însă este lesne de înțeles că un mare producător de automobile din Germania, ca Volkswagen, cu o cifră de afaceri de aproximativ 80 de miliarde de euro de euro, sau un producător auto din Franța, ca Peugeot, cu o cifră de afaceri de aproape 60 de miliarde de euro, vor plăti mult mai mult decât producătorul de automobile Dacia din România, cu o cifră de afaceri de aproximativ 5 miliarde de euro.

La fel, un gigant petrolier din Europa, precum compania olandeză Shell, cu o cifră de afaceri de aproape 400 de miliarde de euro, va plăti mai mult decât OMV Petrom, care are o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde de euro.

Este clar că o astfel de „taxă pe mari companii” ne va afecta mult mai puțin decât țările mai bogate fiindcă țările bogate au companii mult mai mari decât sunt marile companii din România. 

CaleaEuropeană.ro: Propunerea Comisiei Europene de 1.850 de miliarde de euro va trebui sprijinită politic de Parlamentul European și de statele membre. La finalul lunii mai, într-un mesaj care pare că era îndreptat către grupul statelor ”frugale”, președintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut apel la țările membre să acționeze constructiv pentru obținerea unui compromis în interesul UE, reamintindu-le astfel liderilor europeni responsabilitatea pe care o au. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, stat care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, de la Croația, la 1 iulie, s-a arătat sceptică cu privire la șansele obținerii unui consens la summitul Consiliului European din 18-19 iunie și a atenționat că este nevoie ca până în toamnă aceste discuții să fie finalizate pentru a lăsa timp suficient Parlamentului European pentru a vota acest pachet. Cum va arăta acest compromis? Va reuși Germania, prin experiența adunată de-a lungul timpului, să obțină un consens la nivelul statelor membre?

Siegfried Mureșan: Comisia Europeană a făcut o propunere pentru Planul de redresare a Uniunii Europene după criza generată de COVID-19 și o propunere ajustată privind viitorul Buget Multianual al Uniunii Europene. Pe aceste propuneri, vor exista, desigur, modificări din partea Parlamentului European și din partea guvernelor statelor membre.

Noi, Parlamentul European, lucrăm acum pe aceste documente și urmează să venim cu amendamente, să îmbunătățim propunerile Comisiei. Există în Parlament o largă majoritate formată din grupurile proeuropene care susțin de principiu proiectele Comisiei fiindcă ele corespund cererilor pe care Parlamentul le-a adoptat cu largă majoritate în rezoluția sa de luna trecută.

În ceea ce privește statele membre așa-numite „frugale” – Danemarca, Suedia, Olanda și Austria – ele vor un buget cât mai mic al Uniunii Europene. În același timp, se așteaptă ca Uniunea Europeană să facă mai multe lucruri. Iar aici avem o contradicție. Nu te poți aștepta ca UE să facă mai mult, dacă nu îi pui la dispoziție și resursele necesare pentru a face asta.

De aceea, eu cred că pachetul cu măsuri de redresare va intra în vigoare într-o formă apropiată de propunerea Comisiei Europene. Iar pentru a obține sprijinul celor patru țări asupra acestor măsuri de redresare, consider că va trebui să ne asigurăm că banii merg în domenii importante și pentru aceste țări. Mă refer la investiții în digitalizare, protecția mediului, eficiența energetică, reducerea emisiilor de carbon, lucruri pe care aceste țări le așteaptă și care sunt foarte importante și pentru România.

De asemenea, condiționalitățile cu care vor veni noile fonduri vor conta pentru aceste state, de exemplu respectarea statului de drept. Eu am fost mereu pentru condiționarea fondurilor europene de respectarea justiției și a statului de drept și, cu siguranță, vom vorbi despre astfel de condiționalități și în acest caz.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan, reacție virulentă: România trebuie reformată. România nu este a interlopilor, ci este țara oamenilor cinstiți

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Prim-vicepreședintele PNL și europarlamentarul Rareș Bogdan a afirmat, sâmbătă, că atenția întregii țări este acaparată de ceea ce se întâmplă între clanurile interlope și a spus că România trebuie reformată.

“În democrație, interlopii stau la pușcărie, nu pe ecranele televizoarelor și în Live-uri pe Facebook sau printre like-uri pe Instagram și scalambaieli pe Tik Tok.
Trăim de câteva zile intr-o Românie care pare acaparată, cel puțin ca atenție, de viata și acțiunile infracționale ale unor interlopi. Toată țara stă și privește cum câteva sute de infractori sfidează legi, reguli, bun simț și peste 20 de milioane de cetățeni onești”, a scris Rareș Bogdan, într-o postare virulentă pe pagina sa de Facebook.

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE a precizat că aceasta este imaginea unui stat “cu instituții prăbușite” și că România trebuie reformată “fără compromisuri, fără traseism, fără politicianism ieftin și prosti în funcții publice, fără fricoși sau idioți in poziții cheie, fără instituții paralizate de teamă sau incompetență, fără slugoi și clientelari care cauta exclusiv binele lor și nu binele public”.

Pe de altă parte, Bogdan a arătat că România nu este țara interlopilor, ci a oamenilor cinstiți.

“In compensație la tot ce se vede sulfuros in aceste zile ma gândesc cu admirație și respect la ultimii veterani de război care ne părăsesc din această lume pe rând, fără ca cineva să le recunoască valorile și eroismul să le prezinte poveștile și viețile presărate cu sacrificii. Eroii noștri se duc silențioși fără ca cineva să-i pomenească și să ofere celor mai tineri modele de urmat pentru însănătoșirea neamului în care de ani de zile sar schijele tupeului, golănelilor, șmecheriilor, a răfuielilor dintre bande. Avem mereu printre noi exemple civice, oameni cinstiți, dăruiți profesiilor, campioni sportivi recunoscuți și premiați, chipuri ale firescului, elevi și studenți eminenți stimați în toată lumea, care prin existența lor pot genera curentul normalității. România este a acestora din urmă și lor trebuie să le manifestăm apreciere și pentru ei să ne “înghesuim” și să le fim suporteri. Romania nu e a interlopilor, Romania este țara oamenilor cinstiți care își educa copilașii in spiritul valorilor reale și nu al fascinației pentru găști infracționale”, a spus el.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România se poate inspira din modelul Germaniei privind funcționarea sistemului de sănătate în contextul pandemiei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a avut o discuție cu ministrul german al sănătății, Jens Spahn, despre necesitatea de a asigura un buget corespunzător pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, cât și despre prioritizarea anumitor acțiuni urgente în acest domeniu, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am avut o întrevedere de lucru foarte bună cu ministrul german al Sănătății, Jens Spahn. Germania deține astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, cu o misiune și un rol determinant în încheierea negocierilor pentru viitorul buget al UE și Planul de redresare economică. Am discutat cu ministrul german al Sănătății despre programul independent de Sănătate al Uniunii, EU4Health, nevoia de a asigura un buget corespunzător pentru acesta și necesitatea de a prioritiza unele actiuni urgente si importante, precum: lupta împotriva cancerului, digitalizarea serviciilor de sănătate și a sistemelor de sănătate din UE, susținerea rețelei Centrelor de excelență, întărirea rolului instituțiilor din UE dedicate sănătății, pregătirea mai bună pentru eventuale alte pandemii și rezolvarea problemei accesului la medicamente”, informează Cristian Bușoi.

Amintim că, în urma acordului liderilor europeni în urma reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie, propunerea de bugetare a programului independente de sănătate al UE, EU4Health, a fost diminuată cu 7,7 miliarde de euro, Comisia Europeană propunând inițial o finanțare de 9,4 miliarde de euro mai ales în contextul consolidării rezilienței blocului în perspectiva unor crize sanitare de magnitudinea pandemiei de COVID-19.

De asemenea, președintele ITRE l-a felicitat pe Jens Spahn pentru modul în care acesta – ca ministru al Sănătății – și Germania au gestionat criza COVID-19 și pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut.

„Germania reprezintă, în UE, poate cel mai bun exemplu de bună organizare și funcționare a sistemului de sănătate pe perioada pandemiei și nu numai. Un model pe care îl recomand mereu pentru a inspira și alte state din UE, inclusiv România”, subliniază Cristian Bușoi.

Continue Reading

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending