INTERVIU EXCLUSIV Cum a ajuns traversarea României mai dificilă decât drumul Berlin-Paris. Ce soluții are co-președintele Grupului pentru Turism din PE, Claudia Țapardel

Europarlamentul PSD, Claudia Țapardel, membru în Comisia pentru Turism și Transport și co-președinte al Intergrupului pentru Dezvoltarea Turismului European și Patrimoniu Cultural din Parlamentul European a acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro un interviu despre proiectele pe care urmărește să le realizeze în acest mandat dar și despre viitorul turismului și dezvoltarea infrastructurii în România.

MEP_Claudia_Tapardel

Sunteți de opt luni membru al Parlamentului European. Cum vedeți că au evoluat lucrurile în acest timp și care sunt principalele inițiative cu care ați venit sau la a căror lansare lucrați?

CT: A fost o perioadă în care m-am implicat foarte mult, am avut câteva reușite care m-au motivat să continui într-un ritm intens activitatea parlamentară. Au fost rezultate importante într-un timp destul de scurt, care îmi dau speranța că se vor putea face foarte multe în 5 ani de mandat. Fără îndoială, cel mai mult m-a bucurat faptul că s-a reușit, la inițiativa mea, crearea Intergrupului pentru Turism în Parlamentul European. De asemenea, pe lângă apelurile către Comisia Europeană, lucrările din plen și din comisii, au fost și evenimente prin care am încercat să promovez imaginea României în Europa (cum ar fi inaugurarea străzii București din Strasbourg, alături de Sorin Oprescu, sau participarea la Salonul de Turism de la Bruxelles). Astfel de evenimente vor exista în continuare – vă pot spune că următorul va avea loc la Bruxelles și va urmări promovarea Bucureștiului.

Care sunt principalele proiecte legislative aflate în Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European din care dumneavoastră faceți parte?

CT: Unul dintre cele mai importante documente la care lucrăm la TRANS este Implementarea Cartei Albe a transporturilor: către mobilitate sustenabilă. Este un document cheie care așteaptă aprobare din partea CE și care vizează printre multe altele, rețelele trans-europene de transport, un subiect pe care de multe ori l-am abordat în Parlamentul European. Pentru acest document am fost desemnată raportor din umbră din partea S&D.

În ultima perioadă, activitatea Comisiei s-a concentrat pe aspecte precum Acordul privind spațiul aerian comun între UE și Ucraina, rezolvarea unor chestiuni de țin de traficul rutier european, găsirea de noi modalități de promovare a turismului în Europa, emiterea biletelor integrate multimodale pe teritoriul UE, sau încheierea Acordului privind spaţiul aerian comun între UE şi Republica Moldova. De asemenea, discutăm despre Fondul european de investiții strategice prevăzut de Planul Juncker – pe dimensiunile ce țin de transport și turism. Însă acestea sunt doar câteva dintre subiectele pe care lucrăm la Comisia pentru Transport și Turism.

Recent ați obținut postul de copreședinte al Intergrupului pentru Dezvoltarea Turismului European și Patrimoniu Cultural din PE. Ce implică acest nou rol și ce semnifică pentru dumneavoastră asumarea promovării turismului românesc?

CT: Aici sunt câteva detalii care merită menționate. Este primul Intergrup care se concentrează pe sprijinirea turismului european și a patrimoniului cultural din PE. Pentru cei care nu știu, formalizarea unui Intergrup în Parlamentul European trebuie să fie acceptată de toate grupurile politice, decizia finală aparținând liderilor acestor grupuri. Astfel pot să spun fără nici un fel de falsă modestie că formarea acestui Intergrup, inclusiv la inițiativa mea, este un pas imporant pentru turismul european și bineînțeles turismul din România.

Intergrupul pentru Dezvoltarea Turismului European adună membri din mai multe comisii, fie că vorbim de președinți, vicepreședinți și în general de europarlamentari cu foarte multă experiență în mai multe domenii, în jurul obiectivului comun de a direcționa cât mai multe resurse către dezvoltarea sectorului turistic european.

Nu am să ascund că înainte de a deveni europarlamentar am avut în plan crearea unui grup în interiorul PE, format din oameni pasionați de turism, oameni care recunosc potențialul economic al acestui sector. Mă bucur că am reușit să obțin sprijin din partea a peste 100 de colegi și mă bucur că din calitatea mea de copreședinte al acestui nou organism am ocazia să promovez cu adevărat turismul din România.

Știm cu toții că România are nevoie de investiții în turism. Mai știm că pe parcursul ultimilor 25 de ani politicile publice promovate pentru protejarea și dezvoltarea acestui sector nu au fost dintre cele mai potrivite. Putem să transformăm această vulnerabilitate într-o mare oportunitate pentru sectorul turistic românesc dacă reușim să convingem, împreună, Comisia Europeană și marii investitori din Europa că aici, în România, este o resursă turistică inepuizabilă, care poate aduce atât de multe câștiguri României și Europei dacă știm să investim inteligent în promovare, în imagine, în servicii și nu în ultimul rând în infrastructură.

Spuneați, recent, în cadrul unei intervenții în plen, că “Prioritatea strategică de dezvoltare a zonelor de graniță ale UE trebuie să plece de la investiții majore în infrastructură, iar direcționarea corectă a resurselor europene către dezvoltarea infrastructurii mari de transport din Estul Europei este o obligație pe care factorii decizionali o au în perioada următoare”, cum considerați că ar trebui să acționeze autoritățile de la București pentru transformarea României într-o prioritate strategică în domeniul infrastructurii europene?

CT: De la început trebuie spus că pentru prima oară în ultimul sfert de secol avem pe masă un Master Plan pentru transportul din România care se întinde pe o perioadă de 15 ani. Faptul că acest plan face acum obiectul discuțiilor politice sterile promovate de Opoziție este o altă problemă, dar cred că autoritățile centrale și locale din România iau forte în serios problema infrastructurii și văd că se luptă pentru obținerea de investiții durabile în proiectele mari de infrastructură și aici mă refer îndeosebi la autostrăzi. Observați cum s-a schimbat paradigma de la “nu avem nevoie de autostrăzi în România” cum spunea Traian Băsescu, la “avem nevoie de un plan de acțiune comun, transpartinic, care să dea românilor autostrăzi”.

Intervenția mea din Plenul Parlamentului European a plecat de la premisa că în zonele de graniță ale Uniunii Europene avem nevoie de infrastructură puternică. O infrastructură care să ajute Europa să se conecteze la spațiul extra-european.

România este în acest moment un punct critic pentru infrastructura europeană, un punct de trecere sau de legătură între Est și Vest. De aceea spun că avem nevoie aici de resurse pentru a ne dezvolta infrastructura în așa fel încât să devenim un lider regional și să ajutăm întreaga regiune să se consolideze economic. Nu cred că în Vest vorbim de probleme de infrastructură sau de priorități în acest domeniu. Exemplul concludent: distanța Paris – Berlin poate fi parcursă pe autostradă în mai puțin timp decât ne ia nouă să ajungem de la Constanța la Timișoara.

Nu putem vorbi despre integrarea Republicii Moldova în UE sau de Uniunea Europeană ca un factor de stabilitate, democrație și libertate în regiunea de Est fără infrastructură puternică în regiune.

În concluzie cred cu determinare în capacitatea noastră de a ne convinge partenerii europeni că aici este nevoie într-adevăr de investiții și cred că autoritățile române fac tot posibilul să arate acest lucru prin proiectele de finanțare pe care le depun și prin comunicarea pe care o avem cu Comisia Europenă, cu Banca Mondială sau Banca Europeană pentru Investiții.

În cadrul aceleași intervenții dumneavoastră menționați că “România are în acest moment proiecte pe infrastructură în valoare de 62 de miliarde de euro înaintate sub planul de investiții strategice al Comisiei Juncker”. Aceste proiecte sunt cuprinse și în MasterPlanul de Transport al Ministerului Transporturilor?

CT: În Master Planul dezvoltat de Ministerul Transporturilor se specifică foarte clar că rețeaua noastră de autostrăzi cuprinde doar 20% din infrastructura rutieră disponibilă la acest moment. Numai din această valoare și ne dăm seama că cele mai mari investiții sunt necesare în construcția și întreținerea autostrăzilor.

Concret, Master Planul de Transport cuprinde valoarea netă actualizată a tuturor proiectelor de infrastructură din România, stadiul de execuție, necesarul de investiții, rata de finalizare în procente și multe alte detalii. Fiecare proiect depus spre analiză și finanțare de România pe Planul de Investiții Strategice anunțat de Comisia Europeană, Planul Juncker cum îl mai numim, este cuprins în Master Planul de la Ministerul Transporturilor.

Bineînțeles că și aici vorbim despre priorități și angajamente din partea Guvernului. Problema este că pentru a ajunge să obții finanțarea pe proiecte imense de infrastructură cum ar fi Autostrada București – Iași care au valori estimate de miliarde de euro trebuie să menții prioritățile indiferent de cine se află la guvernare. Am ajuns în momentul în care lupta politică trebuie să treacă pe plan secundar și cele 62 de miliarde de care avem nevoie pentru a face autostrăzi și drumuri de calitate în România să devină un obiectiv de interes național pe care toți europarlamentarii români, toți miniștrii, primul ministru și președintele să îl susțină necondiționat.

De aceea de fiecare dată când văd că există încă presiune din partea Opoziției pe lucruri pe care ar trebui să colaborăm, îmi dau seama cât de mici sunt obiectivele care contează pentru unii politicieni.

În calitate de europarlamentar dumneavoastră activați și în cadrul delegațiilor UE cu țările din Asia de Sud, Mexic și America Latina. Cum vedeți nivelul de cooperare dintre UE și ceilalți actori cu care Europa întreține relații comerciale și economice? În ce domenii poate fi această cooperare îmbunătățită?

CT: Recent am susținut o vizită în China prin intermediul Grupului de prietenie UE – China din care fac parte. Am apreciat foarte mult vizita și oportunitatea de a discuta cu oficialitățile chineze care s-au arătat foarte deschise către relațiile cu Uniunea Europeană. Cred că diplomația parlamentară joacă un rol foarte important pentru dezvoltarea relațiilor cu partenerii UE și cred că inclusiv prin astfel de demersuri cooperarea economică și politică intre UE și spațiul extra-european poate fi îmbunătățită.

Este dificil să ai o politică externă concentrată la nivelul UE atâta timp cât în interiorul Uniunii statele membre dezvoltă politici externe diferite de multe ori. Cred că dacă vrem să îmbunătățim cooperarea dintre UE și alte state trebuie să dezvoltăm la nivelul UE o integrare mai bună în ceea ce privește politica externă. Sigur, Parlamentul European este o piesă importantă în acest angrenaj.

Sunteți printre cei mai tineri europarlamentari români din Parlamentul European și vă aflați la primul mandat. Cum cooperați cu colegii mai vechi? V-au ajutat să vă acomodați în această nouă postură?

CT: Nu am lăsat niciodată vârsta să dicteze relațiile profesionale și nu am de gând să încep acum. Nu am sesizat nici un fel de zid între mine și colegii mei de alte vârste, m-am integrat foarte bine și rapid în structurile Parlamentului European, îi apreciez pe toți colegii, în primul rând din delegația PSD din Parlamentul European dar bineînțeles și pe restul colegilor din Grupul S&D și din Comisiile din care fac parte.

Cel mai mare sprijin îl primești evident de la colegii de partid, cu mai multă experiență și țin să le mulțumesc cu această ocazie doamnei Viorica Dăncilă, liderul delegației PSD, doamnei Daciana Sârbu, doamnei Corina Crețu (în prezent Comisar European pentru Dezvoltare Regională), și, nu în ultimul rând, domnilor Ioan Mircea Pașcu,  Ciprian Tănăsescu şi Victor Boștinaru. Îi apreciez pe toți colegii cu experiență din delegație și vă mărturisesc că sunt în permanență disponibili să ajute europarlamentarii mai tineri, aflați la primul mandat.

Cred că Parlamentul European trebuie să găsească un echilibru între partea sa tânără, mai dinamică în care mă încadrez și eu și cei cu mai multă experiență, care au ajuns deja la al doilea sau al treilea mandat și cunosc foarte bine procedurile, ce trebuie schimbat și ce trebuie păstrat în procedura parlamentară.

Cât de gravă este situația din Grecia și cum poate afecta Uniunea Europeană?

CT: Pot să remarc foarte clar ce poate face austeritatea dintr-un stat membru al UE. Acum experimentăm reversul medaliei și poate ne gândim de acum înainte de două ori înainte să supunem populații întregi de europeni la tăieri drastice de venituri, peste noapte, în numele unei stabilități economice la care oricum nu poți ajunge pe această cale.

Grecii au ales ca o refulare după ani de zile în care Grecia a fost supusă unor măsuri foarte dure din punct de vedere social și nu numai.

Trebuie să respectăm dorința poporului grec așa cum și Guvernul grec trebuie să-și respecte partenerii europeni.

Ce poate face Parlamentul European și ce puteți face dumneavoastră ca europarlamentar pentru restabilirea situației din Ucraina?

CT: Sper că în Ucraina se va ajunge la o rezolvare rapidă la conflict. Prioritatea este să se oprească vărsarea de sânge. Dincolo de implicațiile geopolitice în Ucraina sunt tineri care își pierd viața în fiecare zi.

Nu vreau să speculez despre ce se poate întâmpla în Ucraina în perioada următoare.

Consider că ceea ce putem să facem este să susținem ajutoarele umanitare din regiune și să susținem în același timp principiile care și pe noi ne fac puternici: democrația, libertatea și supremația legii.

 Un mesaj pentru cititorii CaleaEuropeana.ro

CT: Rămâneți conectați, urmăriți și comentați activ și hotărât politica europeană. CaleaEuropeana.ro este în acest moment o sursă foarte bună și serioasă de informații în care puteți avea încredere. Rămâneți pe Calea Europeană!

Ana-Claudia Țapardel este membră a Parlamentului European din partea României și activează în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D). Aleasă în luna mai 2014, este astăzi unul dintre cei mai tineri europarlamentari din Uniunea Europeană.

A candidat pentru Parlamentul European având ca obiective principale reducerea șomajului, mai ales în rândul tinerilor, îmbunătățirea legislației europene care reglementează drepturile muncii, dar și adoptarea pragului de venit minim garantat valabil pentru toate statele membre ale UE. În Parlamentul European, Claudia Țapardel este membră în Comisia pentru Transport și Turism și în Delegația pentru relațiile cu țările din Asia de Sud, precum și membră supleantă în Comisia pentru Bugete, Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Mexic și Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.