Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Gheorghe Niță, medic&membru al Asociației Americane a Laserului și al Societății Europene de Urologie: Ar trebui mers mai mult pe prevenție în sistemul medical

Published

on

În România se știu foarte puține lucruri despre educația sau educația medicală nu este foarte bine făcută. Din acest motiv nici nu se merge foarte mult pe prevenție”, este de părere medicul urolog Gheorghe Niță.

Membru al Asociației Americane a Laserului și al Societății Europene de Urologie, Gheorghe Niță a vorbit într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre utilitatea noilor tehnologii în sistemul medical românesc, european și chiar american și despre importanța instituirii unei conduite de prevenție în ceea ce privește educația medicală a pacienților.

Dan Cărbunaru (DC) : Doamnelor și domnilor, astăzi pe Calea Europeana, avem un nou invitat special, un medic român care face parte din două dintre cele mai prestigioase Organizații Internaționale în domeniu, este vorba de domnul doctor Gheorghe Niță. Bună-ziua, domnule Niță!

Gheorghe Niță (GN) : Mulțumesc, mulțumesc pentru invitație!

DC : Aș începe cu calitatea d-voastră de membru în societățile internaționale, atât organizația de specialitate europeană cât și cea americană, bineînțeles și membru al Societății Române de Urologie și Asociația Europeană de Urologie. E un domeniu aparent tehnic dar cu care foarte multă lume se confruntă și motivul pentru care am ales să vă invităm este legat de noile tehnologii și de noile soluții pe care până la urmă trendurile europene le fixează și să vedem în ce măsură și România este pregatită să ofere pacienților săi astfel de soluții. Cu permisiunea d-voastră pentru cei care ne urmăresc, o scurtă prezentare, absolvent al Facultății de Medicină Generală din cadrul UMF Carol Davila, București, doctor în medicină la UMF Carol Davila din București specialitatea urologie cu tema laserul, poate ne povestiți mai multe despre această temă, MD în Tumorile Uroteriale( indicații-limite-rezultate), sub conducerea prof.doctor Geavlete. De asemenea participant la 8 cursuri naționale de pregătire postuniversitară specializări prin cursuri internaționale robotică , laparoscopie, laser, în prezent medic primar urolog la Spitalul Ponderas. Bineînțeles și anterior la Clinica de Urologie la Spitalul Clinic de Urgentă Sfântul Ioan București și medic specialist urolog la Clinica de Urologie a aceluiași spital. Sunt date care le permit celor care ne ascultă să înțeleagă mai bine și pregătirea d-voastră dar și până la urmă capacitatea d-voastră ca medic și a colegilor d-voastră de a le oferi cele mai bune soluții celor care apelează la astfel de servicii. Sunt, am vazut statisticile, aș vrea să încep cu chestiunea aceasta, pentru că ne preocupă pe toți, sunt peste 30.000 de medici care au plecat în ultimii ani din România. Vă numărați printre cei care au ales să rămână, chiar și pe fondul acestor supraspecializări pe care le-ați avut. De ce nu ați plecat și d-voastră la fel ca și celelalte zeci de mii de colegi?

GN: Nu știu, probabil că a fost ceva care m-a adus înapoi, în principiu, mulțumesc de această introducere foarte frumoasă. Chiar am facut și două stagii de pregătire ceva mai lungi, niște fellowship-uri în Franța, la Toulouse, câte jumătate de an fiecare. Ei bine, nu am putut rămâne, nu știu aveam ceva de pierdut în țara așa că într-un fel sau altul m-am întors și trebuie să recunosc că nu am niciun gând de a pleca, eu cred că lucrurile pot fi dezvoltate și aici. Și ne putem apropia foarte mult de ceea ce înseamnă medicina europeană sau în specialitatea mea, urologie europeană. Poate ar fi bine de precizat ce înseamnă urologia este specialitatea chirurgicală, este o ramura chirurgicală care se ocupă de ceea ce înseamnă aparatul urinar atât la barbați cât și la femei și care cuprinde și aparatul genital masculin. Spuneați mai devreme că este supusă sau este legată de tehnologie, așa e,este legată de tehnologie și e legată de tehnologia europeană. Trebuie să recunoaștem că aceste instrumente moderne cu care noi lucrăm nu sunt produse în România, sunt câțiva producatori mondiali care fac lucrul ăsta și atunci și noi suntem foarte legați de această tehnologie. Cred că reprezinta una din ramurile chirurgicale care e cel mai mult legată de progresele în domeniul acesta al aparaturii. Evident aparatură care nu e la îndemana tuturor, e o aparatură care este scumpă, o aparatură care necesită training al personalului care lucreaza cu ea,dar cu care eu zic că ne putem mândri că suntem, practic și putem oferi servicii foarte apropiate cu ceea ce se întâmplă în Europa în specialitatea mea.

DC: Practicați totuși de mulți ani această profesie, cum se simte progresul tehnologic în evoluția soluțiilor pe care le oferiți pacienților? Știm cu toții, spitalele din România nu oferă neapărat cele mai bune condiții. Nu știu cum este la spitalul la care d-voastră lucrați, poate ne povestiți, dar avem foarte multe internări, foarte multe operații, durate destul de lungi de recuperare. Nefiind medic nu am o exprimare exactă privind problemele cu care se confruntă de obicei pacienții care suferă de astfel de afecțiuni , dar în ce măsură și dacă ne puteți descrie, eventual cu câteva exemple, cât e de relevant progresul tehnologic și noile proceduri de tratament spre deosebire de ce se intampla poate în anii trecuți?

gheorghe nitaGN: E adevărat că nu toate spitalele poate reușesc să fie la curent cu ceea ce înseamnă progresele tehnologice. Din fericire pentru mine lucrez la o clinică care reușeste să fie absolut în pas cu ceea ce se întâmplă în afară,fără falsă modestie trebuie să recunosc că în cadrul spitalului Ponderas nu am nimic care, eu știu , să existe în clinici de top din afară. Poate robotul, dar poate că pe de alta parte nu mai e mult până când o să vină și el . În rest putem oferi pacienților noștri absolut aceleași servicii ca în afară. Ce înseamnă aceste servicii sau ce a adus sau ce aduce bun pentru pacient această tehnologie? Ea permite o recuperare foarte rapidă. Operațiile la acest moment nu mai necesită incizie, nu mai necesită tăietură, folosești calea urinară, calea pe unde se produce și se evacuează urina pentru a avea acces la tot ce înseamnă porțiuni ale aparatului urinar. Și în acest fel, fără a face incizii, pacientul poate pleca chiar seara acasă sau a doua zi acasă. Asta înseamnă internare de foarte scurtă durată, asta înseamnă că pacientul se recuperează rapid, sunt pacienți care operați astăzi, mâine au fost înapoi în activitate. Deci asta este un beneficiu real pentru pacient. Sigur că asta poate implica și niste costuri atât din partea unității sanitare care face acele achiziții de aparatură și uneori chiar și din partea pacientului. Chiar și în afară, tehnologiile astea foarte moderne și foarte scumpe poate că nu sunt disponibile pentru toți pacienții și poate că lucrul ăsta ar trebui să-l știe și pacienții români. Ca să vă dau un exemplu apropos de ceea ce înseamnă evoluție tehnologică, un lucru banal pe care probabil toți bărbații trecuți de 50 de ani îl știu, adenomul de prostată înseamnă creșterea în volum a prostatei care de foarte multe ori, o glandă masculină pe care o au toti barbații, care de foarte multe ori poate duce chiar la retenția urinară spunem noi adica la blocajul urinar . Și atunci poate fi nevoie de o operație pentru a îndepărta acest exces al gladei prostatei. În trecut operațiile când eu mi-am început activitatea cele mai frecvente erau operațiile chirurgicale plastice deschise, însemnau o spitalizare cam de două săptămâni cu o groază de posibile complicații care puteau fi reprezentate de infecții, de sângerari. Pacientul ajungea să-și reia activitatea după minim 3 săptămâni de la momentul operației, două săptămăni fiind internat în spital. Unde s-a ajuns acuma, o zi de spitalizare. Facem intervenția astăzi și mâine dimineată pacientul pleacă acasă, sigur că asta înseamnă evoluție tehnică, asta înseamnă proceduri moderne și exemplele sigur pot continua.

DC: Vorbeați de vârsta pacienților, în special pentru anumite afecțiuni care apar dupa 50 de ani, spre exemplu, care este intervalul de vârsta al celor care,iată au nevoie de astfel de intervenții. Dacă ne puteți spune care este cel mai tânăr pacient eventual și care este vârsta maximă pe care ați întâlnit-o în practică.

GN : Practic sunt toate afecțiunile aparatului urinar, pot apărea la orice vârstă. Sunt și copii care au probleme , care pot avea malformații de exemplu, cu care se pot naște și care necesită proceduri chirurgicale pentru corectarea lor. Sunt ulterior tineri sau adolescenți care pot face diază,pot face calculi la nivelul căilor urinare sau diverse infecții, dar patologia cea mai frecventă apare în principiu după vârsta de 45 de ani. Vorbim aici de posibile tumori care se pot localiza sau cancere la nivelul aparatului urinar care de regulă apar dupa această vârstă de 40-45 de ani și vorbim de această patologie foarte frecventă a prostatei, reprezentată de adenomul de prostată, patologie sau boala benignă, de care am vorbit adineaori sau cancerul de prostată care reprezintă și poate că puțini bărbați conștientizează lucrul ăsta, cel mai frecvent cancer al bărbatului trecut de 45-50 de ani. E adevărat deci că media de vârstă, desi afecțiunile urologice pot să apară practic la orice vârstă de la copil până la adult și la vârstnic, media de vârstă a pacienților mei este undeva în jurul vârstei de 50 de ani. Am avut însă și un pacient chiar și de 100 de ani operat așa că apropos de tehnologiile moderne și de evoluția medicinii, vârsta nu mai reprezintă sunt întrebat frecvent, știți uite nu poate fi operat că are vârsta de 90 de ani. Cred că un pacient pe lună sau unul la 6 săptămâni trece de vârsta de 85 de ani , se pot face intervenții mai ales aceste intervenții minim invazive chiar peste vârsta de 80 de ani fără riscuri foarte mari.

DC: Și în contextul în care iată, România îmbătrânește, revenind însă la problema plecării în masă a medicilor din România, sigur e un lucru de salutat în acest context că ați decis să rămâneți și un lucru bun pentru pacienți dar e un lucru bun și pentru toți ceilalți medici care au decis să rămână în țară, să se specializeze și să ofere servicii medicale de calitate celor rămași în țară, pacienților din țară. Există însă și medici din România care profesează deja în alte tări europene fără să se rupă neapărat de viața medicală de aici sau de anumite proceduri care pot fi implementate și în România. Aveți astfel de exemple în echipa d-voastră?

GN: Da, eu colaborez foarte bine chiar cu doi colegi din străinătate. Unul dintre ei lucrează în Olanda și are cea mai mare experiență pe domeniul laparoscopiei și al roboticii din Olanda, ceea ce face cinste, cred corpului medical romănesc și colaborez cu el de circa 1 an jumătate, ne vedem aproape o dată pe lună și avem intervenții destul de complexe care, aproape unele dintre ele nu mai sunt oferite altundeva în România, intervenții adresate patologiei tumorale, cancerelor de prostată de exemplu , sau cancerelor de rinichi. Sunt intervenții care se fac oricum în puține locuri din România, dar în celelalte clinici unde se fac, sunt operații clasice chirurgicale, noi am implementat această tehnică laparoscopică care înseamnă trei zile de spitalizare, pacientul pleacă cu un cancer operat și vindecat, după doar 3 zile acasă ceea ce cred că este un progres remarcabil și cu o rată foarte redusă de complicații. Un al doilea exemplu este un coleg cu care colaborez de mai puțin timp, circa 3 luni de zile, un coleg care lucrează la Munchen, deci încă o data eu cred că putem deveni și suntem deja europeni, iată această interconectare. Trebuie să recunosc că atunci când cazurile sunt mai dificile , nu o dată, ne sfătuim împreună, canalele de comunicare acuma sunt foarte vaste și ne sfătuim împreună despre diverse cazuri. Așa că, cred că putem spune că oferim pacienților chiar aici în România servicii europene.

DC: Ce ar trebui să facă România pentru a-și aduce totuși înapoi acasă medicii? Suntem foarte respectați, medicina românească este foarte respectată în străinătate, știm asta nu doar din recrutările masive din rândul medicilor români care ajung să lucreze în Franța, Germania, Marea Britanie sau în alte țări dar și din faptul că ajung foarte mulți străini să vină să studieze în România. Și nu cred că doar faptul că sunt ieftine studiile, sigur pentru români nu sunt ieftine, costurile pregătirii unui medic sunt uriașe în orice parte a lumii, dar în România par mai accesibile pentru cei care au totuși venituri ceva mai mari în țările occidentale. Așadar ce ar putea sau ce ar trebui să facă România pentru a-și ține medicii acasă și poate chiar să-i aducă înapoi pe cei care au ales deja să plece?

GN: Nicăieri nu e ușor și fără doar și poate că dacă prestigiul corpului medical va crește probabil că mulți dintre colegii mei care au plecat se vor întoarce. Îmi povestea chiar aseară un pacient care a fost operat la noi, el stând și locuind în Franța, spunea cât de mulți medici sunt, aproape peste tot unde el mergea în Franța, de la medic de familie la asistente, aproape că se vorbea românește, în zona Parisului undeva. Ceea ce spune multe, cât de mulți au plecat. Cu toate acestea însă, când a avut o problemă a venit să se opereze la noi în țară. Poate spune multe despre faptul că el totuși avea încredere, deși locuia în Franța și în principiu acolo aceea operație era decontată, el nu mai plătea servicii medicale în România, nu mai plătea asigurări medicale în România, aici n-a mai fost decontată, totuși a preferat să vină să se opereze chiar în cadrul clinicii unde eu lucrez. Și pentru noi asta este un lucru îmbucurător, apropos de faptul că medicina românească nu este foarte departe de ceea ce se întâmplă în Europa. Poate că ceea ce lipsește este o presiune destul de mare pe corpul medical, mai ales acuma dupa ce mulți au plecat în afară, și atunci rămânând un personal redus, automat că presiunea pe doctorii care au rămas în țară este foare mare. Și atunci deficiența care eu cred că există la nivelul corpului medical este cea de comunicare între medic și pacient sau cea de dotare care ține efectiv, evident de banii care sunt în sistem. Dacă vom reuși însă să creștem, că poate un al doilea aspect care este la mijloc ar fi chiar și prestigiul de țară a României. În principiu, este cunoscut faptul că foarte multe dintre operații se pot face în România în condiții extraordinare. Dar prestigiul de țară nu este cel mai bun și atunci pacienții din afară, cu excepția celor care știu situația reală din România, evită să vină la noi să se opereze. Știți că există la nivel global și în Europa și în lume ceea ce se cheamă turism medical. Cred că s-ar putea profita de această chestiune, în mod evident operațiile la noi în țară sunt mult mai ieftine, chiar în regim privat față de ce se întâmplă în restul Europei, dar din păcate, lucrul ăsta poate în stomatologie se întâmplă puțin, dar în rest este foarte puțin dezvoltat.

DC: Ați avut ocazia să vedeți cum funcționează un sistem medical performant în Franța. De exemplu dacă luăm în calcul experiența d-voastră de la Toulouse, ce ne puteți spune despre cum funcționează acel sistem și care ar putea fi lucrurile bune pe care România le-ar putea folosi de acolo. Eventual poate ne și spuneți și ce ar putea evita România dintre greșelile pe care poate le fac francezii ?

GN: Eu cred că ar trebui mers mai mult pe prevenție. Din păcate, la noi se știu foarte puține lucruri despre educația sau educația medicală nu este foarte bine făcută. Eu mi-am și propus să inițiez niște seminarii la care să invit bărbații trecuți, evident gratuite pentru pacienți, la care să invit bărbații trecuți de 50 de ani, să le explic ce se poate întâmpla cu organismul lor după această vârstă. Sunt niște modificări care apar, 80 % din bărbații peste 50 de ani au niște modificări hormonale care duc la aceste patologii, la aceste boli ale prostatei. Și atunci lucrul ăsta ar trebui explicat și ar trebui promovat. În afară se știe, am trecut de 50 de ani, un control urologic este obligatoriu pentru orice bărbat. La noi încă nu a intrat și poate că aici avem nevoie și de implicarea d-voastră, a mass-mediei mai mult. Al doilea, ar trebui o implicare mai multă a medicinei primare, a medicinei de familie. În momentul de față, sistemul medical nu stimulează ca medicul de familie să rezolve cazurile ușoare. Dacă nu sunt stimulați chiar și financiar atunci ei o să trimită cazurile direct către specialist. Asta înseamnă o presiune destul de mare pe specialiști și înseamnă că riscăm să nu dăm niște servicii de calitate în condițiile în care presiunea sau numărul de pacienți pe care trebuie să-i vezi zilnic este foarte mare. Colegii din Franța când aveau câte zece programări într-o zi la consultație li se părea că e foarte mult. Dacă întrebăm medicii din sistemul de stat vor spune că văd 50 de pacienți pe zi, este o diferență foarte mare. Chiar și în sistemul privat ajung să văd undeva peste 15 pacienți pe zi. Deci sunt chiar în sistem privat dacă ne facem comparația cu mult peste ceea ce se întâmplă la francezi la sistemul de stat. Deci este o presiune pe specialiști. În ceea ce privește un alt lucru în care probabil ar trebui educați pacienții români, este că tocmai pentru a reduce această presiune-sistemul de programări. Nu poate merge la nesfârșit așa, astfel încât ai venit, ai fost rezolvat și așa mai departe. Trebuie ca lucrurile să fie făcute în liniște și făra o presiune foarte mare, e nevoie să faci aceste programari a intervențiilor ș.a.m.d. Deci în primul rând cred că de aici pleacă lucrurile, plus poate că ar trebui făcut chiar de la nivel de facultate, făcute niște cursuri pentru a crește gradul de comunicare dintre pacient și doctor. Ar trebui ca amândoi să înțeleagă și eu ca medic și pacientul că suntem nu rivali, ci suntem parteneri în a-l ajuta , eu cu priceperea mea, să-l ajut pe el să treacă peste o problemă pe care o are. Lucrul ăsta de foarte multe ori se uită. Ori și de către pacienți care vin și blamează medicul , și de către medici care se comportă poate de multe ori, așa cu un aer de superioritate, și nu este bine, trebuie să existe o comunicare. Și asta cred că trebuie să invățăm din afară.

DC: Și chiar un exces de autoritate, aș spune eu uneori, cu bunele și relele acestei forme de exercitare a autorității în relația cu pacientul. Pentru că sunteți doctor în medicină pe o tema legată de importanța laserului în astfel de intervenții chirurgicale și pentru că sunteți și membru al Asociației Americane a laserului, asociație de profil, v-aș ruga pe finalul discuției noastre, vorbind iată despre noile tehnologii, să detaliați dacă se poate importanța laserului în gestionarea intervențiilor pe care d-voastră le faceți.

GN: E o pasiune a mea mai veche, trebuie să recunosc că am poate una dintre cele mai mari experiențe în țară în utilizarea acestei tehnologii, laserul înseamnă de fapt lumină. Dar lumină care în funcție de valoarea spectrului unde este emisă are diverse propietăti asupra țesuturilor. Și sunt unele lasere cu care poți sparge pietrele, sunt altele cu care poți rezolva prostata, deci în funcție de tipul de laser indicațiile lui se adresează unei anumite categorii de pacienți sau de boli. Din câte știu eu cred că sunt singurul urolog român care sunt membru în Societatea Americană de laser, e un domeniu care mi-a plăcut și care imi place în continuare. În acest moment utilizez foarte mult această tehnologie, această aparatură, mai ales la calculii renali, la pietrele de rinichi, există posibilitatea acum să intri în orice cămăruță, în orice unghi al rinichiului și poți sparge prin interior pietrele cu riscuri minime, cu plecat pacientul la căteva ore acasă. Este o tehnică care se numește ureteroscopie flexibila cu litrotecție laser a pietrelor, se face doar în două centre în România, din câte știu eu și în afară doar în centre foarte specializate. Dar este foarte benefică pentru pacienți fiindcă au dispărut practic, nu mă mai gândesc la operații chirurgicale deschise. De fapt dacă stau să mă găndesc cred că am cel puțin un an de zile de când n-am mai făcut operații chirurgicale deschise în toată sfera urologica și cele mai multe sunt operații endoscopice. O a doua categorie de lasere pe care o folosesc la acest moment este cea pentru prostată, așa-numitul „laser verde”, chiar și mâine am un pacient programat pentru această operație și poimăine va fi acasă. Deci este o tehnologie scumpă, nu e o tehnologie la îndemâna oricui, dar e benefică pentru pacienți dacă vrem să oferim și vrem să fim europeni și în acest domeniu.

DC: Sigur,depinde de fiecare și nu ma refer acum doar la buget, ci și de importanța pe care o acordăm sănătății. Opțiunile depind uneori și de disponibilitățile într-adevăr financiare, dar când este vorba despre sănătate, cel puțin statistic vedem că românii, mai ales când îi ajunge cum se spune cuțitul la os, sunt dispuși să-și rezolve acele probleme. Important este că iată sunt domenii pe care ei le pot accesa fără să fie nevoie să treacă granița, avem libertate de circulație și pentru medici și pentru pacienți. Dar este important de știut ce opțiuni chiar ai și la tine acasă.

DC: Vă mulțumim foarte mult pentru acest dialog, domnule Gheorghe Niță, a fost alături de noi, iată singurul medic român, membru al Asociației Americane a laserului, cu o discuție poate pe alocuri ușor tehnică, dar care reușește să ne genereze speranța că, iată n-au plecat toți medicii din România și în orice caz au rămas medici buni în România. Mulțumim foarte mult!

GN: Mulțumesc și eu de invitație!

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

VIDEO INTERVIU cu Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est, despre viitorul Agenției care de 20 de ani activează în slujba dezvoltării regionale: Miliardele de euro care revin României nu trebuie cheltuite, ci ele trebuie să aibă un impact real asupra dezvoltării

Published

on

©️ ADR Nord-Est

Luna trecută, Agenția pentru Dezvoltară Regională Nord-Est, motor al dezvoltării regionale în regiunea Moldovei, a aniversat 20 de ani de la înființare, într-un amplu eveniment desfășurat la Piatra Neamț și care a reunit peste 200 de colaboratori din administrația publică locală, mediul universitar și mediul privat. Directorul Vasile Asandei ne-a povestit, într-un interviu acordat în exclusivitate, cu ce beneficii s-au concretizat cele două decenii de activitate în slujba dezvoltării regionale.

Calea Europeană: Anul acesta celebrați 20 de ani de existență și de activitate în beneficiul cetățenilor și al dezvoltării regionale în Regiunea Nord-Est. Care ar fi principalele momente cheie în evoluția ADR Nord-Est?

Vasile Asandei: Primul moment important este înființarea Agenției, în urmă cu douăzeci de ani. Apoi, au fost mai multe momente importante, ași menționa momentul aderării României la Uniunea Europeană, când am devenit organism intermediar pentru Programul Operațional Regional. În cel de-al doilea exercițiu, din perioada 2014-2020, un moment cheie este demararea realizării strategiei de specializare inteligentă a regiunii, care are un efect important în prezentul și în viitorul regiunii. Un alt moment important este deschiderea biroului de la Bruxelles. De asemenea, un moment important este deschiderea celui mai frumos și inspirațional spațiu dedicat tinerilor antreprenori – Rubik Hub din Piatra Neamț. Sunt doar câteva din momentele esențiale ale activității noastre. 

Calea Europeană: De-a lungul activității ADR Nord-Est și îndeosebi după aderarea României la UE, ați sprijinit implementarea a peste 1000 de proiecte regionale în valoare de aproape 1 miliard de euro. Cum și-au lăsat aceste proiecte amprenta asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor?

Vasile Asandei: În primul rând, trebuie să facem o comparație. Să ne imaginăm cum arătau orașele regiunii noastre în urmă cu 15 ani și cum arată astăzi. Dincolo de cifre, acesta este primul impact. Efectiv, cum arată orașele astăzi, și nu numai orașele. Cum arată cele câteva sute de firme care au primit finanțare de la noi, cum arată comunitățile locale care au fost implicate în proiecte alături de noi și împreună cu parteneri din Europa. Și mai ales, cum arată comunitatea noastră regională astăzi, face ca pentru viitor să existe șansa să progresăm mult mai rapid decât am făcut-o până astăzi. 

Calea Europeană: ADR Nord-Est face parte dintr-o solidă rețea de organisme europene de profil și este singura Agenție pentru Dezvoltare Regională din România care deține un birou de reprezentare la Bruxelles. Cum vă ajută aceste pârghii pentru a atrage mai multe fonduri, mai multe beneficii și mai multe oportunități pentru dezvoltare?

Vasile Asandei: Primul lucru important este accesul la informație. Informația dă putere. Suntem membri în board-ul Asociațiilor de Dezvoltare Regională din Europa și membrii în board-ul Asociației Inovative din Europa. Asta face să avem acces foarte direct și rapid la informațiile de la Bruxelles, iar noi, mai departe, am construit o rețea de comunicare cu parteneri din regiune, prin care îi informăm și îi implicăm în proiecte europene. Pe această cale, câteva zeci, dacă nu câteva sute de parteneri din regiune au fost implicate în proiecte finanțate direct de la Bruxelles. 

Calea Europeană: Unul dintre cele mai importante rezultate pe care le-ați înregistrat în ultimii ani se referă la dezvoltarea și stimularea antreprenoriatului. În acest sens, ADR Nord-Est a pus bazele Rubik Hub, cel mai mare spațiu dedicat spiritului antreprenorial din Nord-Estul României. Care este impactul și rolul pe care acest hub îl are în ecosistemul de dezvoltare a regiunii?

Vasile Asandei: Cel mai important impact pe care îl are Rubik Hub este schimbarea modului de a gândi și crearea unei comunități creative care oferă șansa tinerilor de a face lucruri pe care puteau să le facă doar în străinătate: stimularea creativității, asocierea unui număr mare de oameni cu inițiativă și cu experiență care creează o pepinieră extrem de importantă pentru viitorul acestei regiuni. 

Calea Europeană: După 20 de ani de activitate, cuantificați în fonduri europene atrase, proiecte implementate, premii și recunoaștere a activității și consolidare a cooperării între cele șase județe din regiune, ce urmează? România va beneficia, în perioada de programare financiară 2021-2027, de al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare cu o creștere de peste 7 miliarde de euro. Ce vă propuneți pentru următorul deceniu?

Vasile Asandei: Este o veste bună și o veste foarte provocatoare pentru noi. Următorul exercițiu financiar, cu siguranță, va aduce, așa cum arată lucrurile astăzi în faza de negociere, o sumă cu mult mai mare pentru România. Această sumă va fi orientată în principal către dezvoltarea competitivității regiunii, către specializare inteligentă, către transfer tehnologi și așa mai departe. La prima vedere, aceste lucruri pot părea că nu răspund neapărat nevoilor noastre, dar în fond ele răspund nevoilor noastre. Dacă ne ocupăm în prea mare măsură de infrastructură și în prea mică măsură de dezvoltarea economică a regiunii, șansa noastră de progres va fi mică. Prin urmare, este îmbucurător pentru noi că am făcut pașii de care am vorbit până acum, în sensul de a ne pregăti pentru creșterea competitivității, de a investi în antreprenoriat, în transfer tehnologic, de a aduce alături de noi actori care vor fi implicați în acest proces și este foarte important ca miliardele de euro care vor reveni României în următorul exercițiu să nu fie cheltuite, ci să aibă un impact adevărat asupra dezvoltării. Este ceea ce ne dorim și sperăm că se va întâmpla în următorul exercițiu.


Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a marcat 20 de ani de activitate printr-un eveniment, organizat la Piatra Neamț la 16 aprilie, care a reunit peste 200 de colaboratori din administrația publică locală, mediul universitar și mediul privat. Cele două decenii în slujba Regiunii Nord-Est au fost celebrate echipa ADR Nord-Est alături de liderii regionali și locali, de oameni de afaceri, dar și de Șeful Unității pentru România din cadrul DG Regio din Comisia Europeană. Evenimentul a fost transmis LIVE de CaleaEuropeană.ro.

Urmăriți și VIDEO ADR Nord-Est, motorul dezvoltării regionale din Moldova, aniversează 20 de ani de activitate
Citiți și ADR Nord-Est a celebrat 20 de ani de activitate în slujba dezvoltării regionale. Directorul Vasile Asandei: ”Devenirea noastră se datorează în mare parte partenerilor, beneficiarilor și colaboratorilor noștri”

În cei 20 de ani de activitate, peste 250 de actori locali publici și privați au fost beneficiari ai acțiunilor de schimb de experiență și instruire, 650 de IMM-uri au beneficiat de consiliere pentru internaționalizare și inovare, 900 de tineri antreprenori au fost instruiți și 135 startup-uri au fost create, 10 Planuri de Acțiune Locale pentru Energie Durabilă și Climăau fost realizate pentru Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui, Moinești, Roman, Bicaz, Siret, Comuna Victoria-Iasi și 6 Planuri Locale de Acțiune pentru protejarea patrimoniului cultural pentru municipiile Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui și Iași. În același timp, 6 clustere din Regiunea Nord-Est sunt premiate de Asociația Europeana a Clusterelor cu “eticheta bronz”, doar ca urmare a implicării lor în initiațive internaționale.

De asemenea, în actuala perioadă de programare financiară 2014-2020, pentru cele 1.089 milioane euro alocate Regiunii Nord-Est au fost depuse 1.328 de cereri de finanțare , din care au fost deja contractate 505 proiecte în valoare de 753 milioane de euro, care vor fi transpuse în investiții în dezvoltare urbană, eficiență energetică în clădiri publice, infrastructură de transport rutier, infrastructură, medicală, socială și educațională, valorificarea potențialului turistic și a patrimoniului cultural, dezvoltarea competitivității IMM-urilor, inovare si transfer tehnologic. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: PPE organizează un summit și în România pentru că PNL este un partid care contează pentru această familie politică din PE

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a oferit un interviu pentru Calea Europeană cu o zi înainte de summitul Popularilor Europeni din Sibiu, organizat în marja summitului șefilor de stat și de guvern ai UE din 9 mai.

În timpul interviului, eurodeputatul liberal a explicat importanța organizării summitului PPE și cel al șefilor de stat în Sibiu chiar de ziua Europei și a subliniat modul în care România este văzută la nivel european în această perioadă.

„Este un eveniment extrem de important pentru că se discută strategia pentru Uniunea Europeană si faptul că ce se întâmplă la Sibiu și că va rămâne în istorie declarația de la sibiu”. „Este un moment important pentru Europa și România.”, a menționat eurodeputatul.

Marian-Jean Marinescu se află la Sibiu pentru a participa la summitul PPE, fiind o  întâlnire pregătotitoare summitului de la Sibiu, totodată fiind „singura familie politică din Parlamentul European care se întrunește aici la Sibiu.

Imaginea pozitivă a României „se crează prin astfel de evenimente, iar România va fi pe buzele tuturor  și sper în același timp să mai reparăm din imaginea creată din actuala guvernare.”, a precizat europarlamentarul.

„Este important că PPE organizează un summit și în România, pentru că PNL este un partid care contează pentru această familie politică din PE, acesta fiind unele motive dintre care PPE organizează acest summit.”

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

INTERVIU Corina Crețu, comisar european și candidat PRO România la alegerile europene, mesaj de la Chișinău: Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! Vocea lor este auzită la Bruxelles!

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook (În imagine: Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, și Iurie Leancă, viceprim-ministru pentru integrare europeană, Guvernul Republicii Moldova - mai 2018)

Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri, iar vocea lor este auzită la Bruxelles, este mesajul cu care comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, candidat al formațiunii Pro România la alegerile europene din 26 mai, merge joi la Chișinău, vizită ce are loc în contextul campaniei pentru alegerile europarlamentare.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, Crețu a vorbit despre beneficiile majore pe care le-a adus apropierea Republicii Moldova față de Uniunea Europeană, amintind că un proiect major – construirea conductei de gaze Iași-Ungheni – a fost realizat cu contribuția semnificativă și esențială a prim-miniștrilor României și Republicii Moldova de la acea vreme, Victor Ponta și Iurie Leancă, ambii candidați ai formațiunii Pro România la alegerile din 26 mai.

Calea Europeană: Sunteți în vizită în Republica Moldova, pe care ați vizitat-o oficial în calitate de comisar european. Acum, în calitate de candidat Pro România la alegerile europene, vă aflați la Chișinău pentru a promova valorile europene și apropierea Republicii Moldova și cetățenilor săi de UE. De ce ați considerat că este important pentru dumneavoastră să fiți aici?

Corina Crețu: În mai 2018, acum un an, am efectuat o vizită oficială în calitate de comisar european, când am participat la inaugurarea Orășelului European din Ungheni. Am avut atunci și întâlniri cu partidele politice, dar și cu tinerii despre care trebuie să spun că sunt entuziaști în privința Uniunii Europene. Pe de altă parte, fiecare vizită a mea în Republica Moldova are o mare încărcătură emoțională. Bunicii mei din partea mamei provin din această regiune. De altfel, activitatea mea de până acum a fost legată, într-o formă sau alta, de Republica Moldova. În 2005 am fost observator din partea OSCE pentru alegerile parlamentare din martie 2005, organizate în Republica Moldova. Apoi, în calitate de eurodeputat, am făcut parte din Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova 2007.

Calea Europeană: Ce mesaj le veți transmite cetățenilor Republicii Moldova, o țară care până nu demult era considerată campioana Parteneriatului Estic? Ce beneficii au cetățenii Republicii Moldova din apropierea față de Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Mesajul pe care vreau să îl transmit astăzi, de la Chișinău, este acela că cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! Vocea lor este auzită la Bruxelles! Apropierea Uniunii Europene față de Republica Moldova este o certitudine și vă pot da câteva exemple: 66% din exporturile și 50% din importurile Republicii Moldova sunt acum cu țări ale Uniunii Europene; statele Uniunii Europene reprezintă cele mai importante surse de investiții străine în Republica Moldova; Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Republica Moldova, cu o medie de 100 milioane de euro anual. Totodată, din 2015, datorită programului Erasmus, peste 2000 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de experiențe de studiu în universitățile europene. Și acestea sunt doar câteva exemple. Cel mai răsunător rămâne, firește, faptul că începând cu 28 aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova cu pașaport biometric pot călători în spațiul Schengen fără viză. De altfel, în perioada aprilie 2014 – aprilie 2018, mai mult de 1,4 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de regimul fără vize. De aceea, cred că indiferent de tensiunile politice existente într-un moment sau altul, Republica Moldova trebuie să facă eforturi pentru a continua drumul său european.

Calea Europeană: Atât în calitate de comisar european, dar și de candidat pentru un nou mandat în Parlamentul European, ce puteți promite cetățenilor din Republica Moldova? Cum arată prezentul și viitorul cooperării dintre Chișinău și Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Uniunea Europeană rămâne fermă în demersul său de consolidare a relației politice cu Republica Moldova. Republica Moldova și Uniunea Europeană beneficiază de relații economice privilegiate, prin intermediul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. De asemenea, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Avem un exemplu concret prin cooperarea dintre Republica Moldova și regiunile învecinate de la granița cu România, acolo unde UE a contribuit la construirea conductei de gaze Iași-Ungheni, având ca scop creșterea gradului de securitate energetică. O contribuție esențială la demararea și concretizarea acestor lucrări au avut-o prim-miniștrii României și Republicii Moldova de la momentul respectiv, Victor Ponta, respectiv Iurie Leancă, ambii candidați ai Pro România la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Vreau să amintesc faptul că pentru o cooperare și mai strânsă între Republica Moldova și UE, în februarie 2018 a fost prezentată planificarea asistenței ce va fi acordată pe viitor Republicii Moldova din partea Uniunii Europene, sub forma Cadrului Unic de Sprijin UE – Moldova 2017-2020. Bugetul acestui cadru este de 384 de milioane de euro axat pe patru domenii de intervenție. Unul este dezvoltarea economică și oportunitățile de piață, inclusiv creșterea economică durabilă și incluzivă, protecția socială și sănătatea, cu o anvelopă financiară de până la 121,8 milioane de euro. Un al doilea domeniu este legat de consolidarea instituțiilor și buna guvernare, inclusiv statul de drept și securitatea, cu o finanțare de până la 69,6 milioane de euro. Cel de-al treilea este axat pe conectivitate, eficiență energetică, mediu și schimbări climatice, cu o alocare de până la 87 de milioane de euro. Al patrulea domeniu vizează mobilitatea și contactele interumane, inclusiv sprijinul pentru obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor și educația, formarea și cercetarea, cu o anvelopă de 28,4 milioane de euro. Această asistență se va centra pe livrarea de rezultate tangibile pentru cetățeni și trebuie să implice actorii principali, societatea civilă și sectorul privat. Asistența va continua să fie condiționată, aceasta fiind monitorizată și evaluată cu regularitate. Exact așa cum spuneam, Uniunea Europeană rămâne ferm angajată obiectivului de consolidare a relației politice cu Republica Moldova.

Calea Europeană: Iar exemplele pot continua dacă ne gândim la Programul Operațional Comun România – Republica Moldova, la implicarea Republicii Moldova în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, forum a cărei președinție este asigurată în prezent de către România.

Corina Crețu: Dacă îmi permiteți, așa cum vă spuneam, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Ați menționat Programul Operațional Comun România – Republica Moldova. Da, în perioada 2014-2020, Uniunea Europeană finanțează acest program prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România (Botoșani, Iași, Vaslui, Galați) şi Republica Moldova, şi va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecinătate: evoluția către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată prin acțiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE care se învecinează. Bugetul programului transfrontalier este de 81 milioane de euro pentru proiecte intre Republica Moldova si Romania. Proiectele vizează: sprijin pentru educație, cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric, îmbunătățirea accesibilității în regiuni, dezvoltarea transportului şi a rețelelor şi sistemelor comune de transport, provocări comune în domeniul siguranței şi securității.

Și acesta nu este unicul program de finanțare și cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova. Mai avem Programul Operaţional comun “Bazinul Mării Negre” 2014 – 2020 cu un buget total de 49 de milioane de euro ce are ca obiectiv îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile din Bazinul Mării Negre prin creştere sustenabilă şi protecţia în comun a mediului.

V-ați referit și la Strategia Dunării. Trebuie să spun: Strategia Dunării este, în acest sens, o șansă pentru Republica Moldova, care stă pe picior de egalitate cu alte 13 state, atât membre ale UE, cât și din afara UE. Republica Moldova este lider, împreună cu Austria, pe obiectivul numărul 9 al acestei strategii: investiția în oameni și dezvoltarea de abilități.

Calea Europeană: Discutăm despre foarte multe proiecte, despre bani europeni pentru programe strategice de cooperare, însă cum simt cetățenii că apropierea față de Uniunea Europeană le face viața mai bună?

Corina Crețu: Proiectele și programele strategice menționate sunt cadrul larg, însă sprijinul și asistența pe care UE le oferă în vederea dezvoltării Republicii Moldova sunt cuantificate și prin exemple cât mai aproape de cetățean. Să vă dau câteva cifre și date. De pildă, centura ocolitoare a Ungheniului a beneficiat de o finanțare de 8,6 milioane de euro din partea Uniunii Europene. Un număr de 200.000 de cetățeni au beneficiat de efectele pozitive ale proiectelor care țin de apă-canal. În municipiile Nisporeni, Vărzărești și Grozești au fost construite infrastructuri noi de alimentare cu apă potabilă. În consecință, aproximativ 15.700 de persoane beneficiază de apă potabilă sigură și care corespunde standardelor. În mai mult de 225 de școli, grădinițe, centre comunitare și sătești au fost instalate sisteme de încălzire pe bază de biomasă, astfel încălzirea a devenit mai bună și mai ieftină. 47 dintre aceste situri au fost echipate, de asemenea, cu sisteme de apă caldă încălzite pe baza de energie regenerabilă. Au fost înființate 35 de noi întreprinderi în domeniul biomasei și au fost create peste 400 de noi locuri de muncă în comunități în acest domeniu. Nu în ultimul rând, aceste evoluții au diversificat sursele de alimentare cu energie ale țării. Au fost înființate 10 incubatoare de afaceri în zonele Leova, Ștefan Vodă, Rezina, Singerei, Cosnita, Cedir Lunga, Nisporeni, Cimișlia, Cahul și Călărași. În anii 2015-2017, peste 900 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de mobilitatea Erasmus + pentru a studia și a preda în Uniunea Europeană. Au fost finanțate 11 proiecte de consolidare a capacităților care implică universități. Republica Moldova a fost, de asemenea, prima țară din Parteneriatul Estic care a fost asociată programului Orizont 2020, prin intermediul căruia UE susține cercetarea și inovarea în vederea încurajării integrării în spațiul european de cercetare. Sunt proiecte concrete, care demonstrează faptul că Uniunea Europeană nu este ceva abstract, ci este o realitate cât se poate de palpabilă, spre care și Republica Moldova tinde.

Calea Europeană: Cu o paletă atât de largă de proiecte și cazuri concrete, vedem o implicare a Uniunii Europene în a livra bunăstare în Republica Moldova care ne duce cu gândul la faptul că potențialul acestei relații este încă neexplorat în integralitatea sa. Ca o concluzie, ce urmează pentru relația dintre UE și Republica Moldova?

Corina Crețu: Închei spunând că locul Republicii Moldova este, cu certitudine, în marea familie europeană. Prin efortul administrației și prin implicarea cetățenilor, sunt sigură că viitorul va confirma acest lucru!

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending