Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Iulian Fota, directorul IDR: Diplomația română trebuie să traducă clasei politice gravitatea politicii mondiale. Marea miză este ca noua ordine globală să fie favorabilă și României

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Diplomația română trebuie să ajute țara să traverseze cu bine o perioadă extrem de complicată, care conține elemente de revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe, a avertizat Iulian Fota, noul director al Institutului Diplomatic Român, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în contextul Zilei Diplomației Române, aniversată anual la 1 septembrie.

Diplomația românească a început să fie mult mai activă ca altădată pentru că simte și ea că lucrurile se degradează și situația internațională se complică. Ea realizează că are o responsabilitate enormă față de România. Dacă facem o corelație între politica externă și politica de securitate națională, manualele spun foarte clar: prima condiție a unei politici de securitate națională de succes este să ai un efort diplomatic de succes. (…) Diplomația noastră simte că lucrurile sunt din ce în ce mai complicate și că pericolele la adresa României cresc. S-a văzut în pandemie. Nu este o întâmplare că țări cu care avem parteneriate strategice și relații foarte strânse au sărit să ne ajute și nu e o întâmplare că NATO a jucat un rol, ca să aduc în discuție și diplomația militară, prin acele avioane de transport pentru a aduce rapid cantități mari de echipamente de protecție necesare”, a susținut Iulian Fota.

Fostul consilier prezidențial pentru securitate națională a avertizat să situația de pe scena relațiilor internațională se deteriorează constant, folosind adesea formula “unor evoluții negative” pe plan global și arătând că nici măcar luna august, o perioadă din an în care, nu este lipsită de evenimente care marchează starea mediului internațional de securitate.

“Să ne uităm ce s-a întâmplat în această lună august care tocmai s-a încheiat. Cred că am avut cel puțin patru-cinci evenimente semnificative care își vor pune amprenta în evoluția relațiilor internaționale în următorii ani. Explozia de la Beirut, care a destabilizat Libanul, o țară care și așa era șubrezită de tot felul de evoluții negative și care acum trebuie să fie sprijinită de comunitatea internațională pentru că oamenii nu mai au încredere în autorități. Am avut după aceea un eveniment tragic și un eveniment care încă nu e complet asimilat și rămâne să vedem ce va determina această otrăvire a principalului opozant din Rusia. Apar o serie întreagă de detalii absolut cutremurătoare. Vedem că din nou a fost utilizat acel agent chimic pe care l-am întâlnit acum câțiva ani în Marea Britanie și îmi aduc foarte bine aminte reacția extrem de fermă a Occidentului după acel eveniment când țările occidentale au hotărât expulzarea unui număr impresionat de diplomați ruși. În jur de 140 în câteva zile, un fapt nemaiîntâlnit nici măcar în timpul Războiului Rece. Ne întâlnim din nou cu acest agent și evident de aici avem toată această revoltă și îngrijorare, inclusiv a României, Ministerul de Externe dând un comunicat foarte ferm. Ministrul de externe Bogdan Aurescu, alături de ceilalți omologi din UE și din NATO, a sancționat această foarte periculoasă a unui agent chimic. Avem tensiunile din Mediterana de Est. Efectiv am stat cu sufletul la gură să vedem dacă două țări NATO, Grecia și Turcia, care deja ajunseseră la incidente militare foarte serioase, se vor angaja din nou într-o confruntare militară. Vorbim de două țări în interiorul NATO și asta complică enorm de mult și pune Alianța într-o situație delicată. Nu am mai adus în discuție preocuparea permanentă a tuturor privind COVID-19, însă am vrut să arăt că o dată în plus lumea internațională se schimbă și evoluează înspre negativ, înspre rău. (…) (….) Și am uitat pe lista asta să mai pun și Belarusul, pentru că lumea s-a hotărât să se revolte împotriva președintelui Lukashenko și de aici o serie întreagă de preocupări pentru Belarusul este o țară importantă pentru Rusia, dar și Occidentul, inclusiv SUA, au un interes ca Belarus să fie o țară stabilă”, a detaliat el.

Iulian Fota a mai spus că aceste provocări dense și multiple se adresează inclusiv României, insistând că țara noastră poate să joace un rol în soluționarea pașnică a diferendului dintre Atena și Ankara în estul Mării Mediterane.

Vă dați seama în ce situație complicată ar fi pusă România dacă între Grecia și Turcia ar fi într-un conflict, două țări cu care avem relații foarte bune? Evident că preocuparea noastră ar fi să evităm conflictul, să convingem cele două părți să nu se angajeze într-o confruntare militară. România încearcă să convingă cei doi aliați să nu escaladeze situația și să se angajeze într-un proces de negocieri care să ducă la rezolvarea pașnică a diferendului. România are propria experiență într-o astfel de dispută pentru că Mediterana de Est este o dispută pe ape teritoriale, pe frontiere maritime, pentru că în funcție de aceste frontiere cele două state pot avea mai mult sau mai puțin acces la niște rezerve importante de gaz. România are propria experiență, am avut și noi o situație de lămurit cu Ucraina, ne-am dus amândouă la Haga și fiecare a avut de învățat câte ceva din asta. Poate că experiența asta poate fi utilă Turciei și Greciei și de aici dorința diplomației noastre de a fi utilă, de a fi relevantă și de a ajuta la evitarea unui eventual conflict NATO, ceea ce ar pune în pericol funcționarea Alianței”, a explicat acesta.

În opinia lui, în perioada următoarea diplomația românească trebuie să ajute țara să traverseze cu bine această perioadă extrem de complicată, care conține deja revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe. Iulian Fota a mai spus că marea miză a României trebuie să fie reprezentată de o ordină globală favorabilă țării noastre.

Statele apelează din ce în ce mai mult la instrumentul militar ca să-și reafirme interesele și ca să își protejeze obiectivele naționale. Această idee de a traversa cu bine această perioadă complicată trebuie să includă eventuale scenarii în care România, în mod nefericit, ar putea fi supusă unor presiuni de ordin militar sau a unor amenințări cu agresiune militară, mai ales ca urmare a unei nefericite prăbușiri de ordine internațională. (…) Asta trebuie să facă diplomația românească. În primul rând, să traducă această gravitate și acest grad sporit de pericol al politicii mondiale pentru cei din interiorul țării și în special pentru clasa politică și să insiste pe ceea ce Titulescu spunea: dați-ne o politică internă bună, ca să vă dăm o politică externă bună. Aici este obligația diplomației românești ca să facă o corelare între politica externă și cea internă și să ducă acest mesaj în interiorul țării. Și în al doilea rând, să producă acele soluții tehnice, să vină cu acele idei necesare, strategii noi de politică externă, soluții de ordin diplomatic, tehnici de negociere care pot fi folosite, roluri pe care diplomația română le poate juca, astfel încât la sfârșitul acestei perioade de reașezare ceea ce se va defini ca o nouă ordine globală să fie ca și altădată favorabilă României. Asta este marea miză. Când ordinea internațională se destramă, întotdeauna trebuie să îți faci griji dacă noua ordine mondială sau global îți va fi favorabilă sau nu“, a conchis Iulian Fota.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU | Ministrul Ana Revenco: Hub-ul european de securitate de la Chișinău va lărgi spațiul de securitate al UE și va cuprinde și R. Moldova

Published

on

© Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova/ Facebook

Interviu realizat de Robert Lupițu și editat de Andreea Radu

Prin participarea Republicii Moldova la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al UE, această țară a devenit producător de securitate pentru spațiul european și formează împreună cu alte state membre o „adevărată centură de securitate” la frontiera estică a Uniunii Europene, a declarat Ana Revenco, ministrul afacerilor interne din Republica Moldova, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro în care a subliniat că Centrul de sprijin al UE pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor va lărgi spațiul de securitate european și va cuprinde și Republica Moldova.

“Prin acest pas că am reușit în doar două luni să ancorăm componenta de securitate a Uniunii Europene, dar la hotarul extern al Uniunii Europene și aceasta este o noutate cu certitudine fără precedent, iar de aici începe o nouă abordare a strategiei de securitate a Uniunii Europene”, a spus Revenco, după ce împreună cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lansat luni, la Praga, un hub de securitate al UE cu sediul în Republica Moldova.

CaleaEuropeană.ro: Ce înseamnă pentru Republica Moldova să participe în premieră la o reuniune JAI, la scurt timp după ce a devenit stat candidat la UE?

Ana Revenco: Prin participarea țării noastre alături de decidenții europeni în domeniul afacerilor interne, Republica Moldova devine practic producător de securitate pentru spațiul european și formează împreună cu alte state membre o adevărată centură de securitate la frontiera estică a Uniunii Europene, practic la frontiera cu războiul. Astăzi, Republica Moldova alături de statele UE, împreună cu Ucraina, a discutat oportunitățile și nevoile de dezvoltare ale unor mecanisme noi de protecție, care să crească reziliența ecosistemului de securitate european, în condițiile în care sporesc amenințările și riscurile generate de războiul din Ucraina. Corespunzător, miniștrii au pus în discuție mai multe oportunități, mai multe opțiuni de mecanisme, inclusiv conducătorii agențiilor de securitate și afaceri interne în Europa, pe mai multe paliere necesare pentru securitatea internă, precum traficul ilegal de arme de foc, traficul de ființe umane, falsul de acte, spălarea de bani, amenințări hibride, traficul de droguri și multe alte riscuri. Printre aceste măsuri se numără și înființarea la Chișinău a unui hub european de securitate al afacerilor interne și managementul de frontiere, care practic va lărgi spațiul de securitate european și va cuprinde și Republica Moldova.

CaleaEuropeană.ro: Cum a reușit Republica Moldova ca într-un timp atât de scurt să convingă UE de necesitatea unui astfel de hub? Care va fi rolul lui în asigurarea „centurii de securitate” pe care ați menționat-o?

Ana Revenco: Chiar de la începutul războiului, fiind la frontieră cu războiul, noi am sesizat o serie de riscuri și amenințări de o amploare care depășește dimensiunea națională și cu certitudine vizează nevoile de securitate ale întregului continent. Noi suntem o țară mică cu oameni cu inimă mare și cu specialiști de clasa întâi, dar pentru a face față amenințărilor și pericolelor de o astfel de dimensiune este necesară o abordare mult mai amplă, o abordare și o forță comună. Exact despre aceste amenințări complexe și despre nevoia de a aborda la fel de complex aceste abordări, am vorbit cu doamna comisar european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în cadrul vizitei sale la Chișinău acum două luni. Am vorbit despre modalitățile prin care am putea promova în termeni cât mai rapizi pentru că amenințările se materializează destul de rapid. Iată că doar după două luni lansăm aici, în Praga, la această reuniune a miniștrilor de interne acest hub. Cu certitudine suntem susținuți în această propunere de către două persoane foarte importante: doamna comisar și ministrul de interne ceh, care a făcut posibilă punerea pe agendă a acestui concept. Statele membre și-au exprimat susținerea pentru că toți  înțelegem care este pericolul pe durată nu doar scurtă, dar și lungă, de criminalitate transfrontalieră, care cu regret se regrupează acum în contextul unui război la frontieră. Eu văd prin acest pas că am reușit în doar două luni să ancorăm componenta de securitate a Uniunii Europene, dar la hotarul extern al Uniunii Europene și aceasta este o noutate cu certitudine fără precedent, iar de aici începe o nouă abordare a strategiei de securitate a Uniunii Europene.

CaleaEuropeană.ro: Astăzi a avut loc și prima reuniune a hub-ului. Cine se află în componența sa și care au fost principalele concluzii?

Ana Revenco: Astăzi, prima ședință s-a desfășurat într-o formă virtuală, dar în viitor noi vorbim despre un punct unic, un hub care ar însemna că din Chișinău delegații ale multor state membre UE, dar și reprezentanți ai agențiilor de securitate europene vor lucra împreună sub același acoperiș în Chișinău, muncind pentru un continent. Se va munci pe domeniile de reducere a amenințărilor și riscurilor pentru securitatea europeană, obiectivele fiind schimbul de informații, acțiuni coordonate, prioritizarea intervențiilor și sper ca într-un viitor foarte apropiat să ne dezvoltăm conceputul pentru a include și cooperarea judiciară. Astăzi, au participat, la prima ședință, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai agenției europene FRONTEX, EUROPOL, delegații ale mai multor state, precum România, Olanda, Spania, Franța, Germania, Slovacia. Subiectul cel mai mult discutat astăzi a fost riscul traficului de arme și muniții. S-a muncit la nivel de experți, iar printre soluțiile identificate imediat pot menționa mecanisme identificate de finanțare rapidă pe platforma EUROPOL și deja au fost stabiliți și partenerii, precum Spania și România, care ne vor permite să creștem capabilitățile. Asta ar însemna să ne apropie de standardele europene. Printre concluziile ședinței de astăzi se regăsește și o astfel de propunere făcută Republicii Moldova și cu certitudine acceptată. De astăzi înainte Republica Moldova o să fie invitată și va participa pentru prima dată la Joint Action Day, care desigur că va deschide oportunități pentru dezvoltare, ne va apropia la modul practic de familia afacerilor interne europene, acționând coordonat, în același timp și spațiu împreună cu toate statele membre. Celelalte ședințe deja sunt preconizate pentru lunile care urmează, pentru luna august, pentru luna septembrie și vor fi dedicate subiectului traficului de persoane, dar și criminalitatea cibernetică și securitatea cibernetică.

CaleaEuropeană.ro: Va facilita existența acestui hub viitoarele negocieri de aderare cu UE pe tema domeniului justiție și afaceri interne?

Ana Revenco: Categoric, prin acest hub ne vom apropia de instrumentele europene. Ne vom apropia la modul practic prin misiuni, prin platforme, prin conlucrare, prin acțiuni comune. Acestea ne vor apropia de tot ceea ce astăzi înseamnă afacerile interne ale Uniunii Europene. Asta înseamnă încredere, înseamnă cunoștință și capabilități, care vor fi consolidate cu fiecare zi de astăzi încolo și vot face astfel încât domeniul securității publice, domeniul afacerilor interne să înceapă să funcționeze conform modelelor, așteptărilor împărtășite pe deplin în sistemul afacerilor interne al Uniunii Europene. 

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Mircea Geoană: Competiția pentru resurse NATO între mările Baltică și Neagră s-a încheiat la summitul de la Madrid. România se află la adăpostul Alianței cu o securitate garantată 100%

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență din Madrid

Competiția pentru resurse NATO între Marea Baltică și Marea Neagră s-a încheiat la summitul de la Madrid, iar România și Polonia sunt țările care, prin talia lor și prin valoarea lor strategică, vor avea în mod natural prezențe mai robuste, a afirmat joi, la finalul summitului NATO, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro

“Președintele Joe Biden a anunțat prezență suplimentară în România (…) O să fie prezență în România din partea țărilor aliate care fac parte din acest grup de luptă, dar vor exista forțe pre-desemnate în Franța”, a spus Geoană, după ce liderii SUA și Franței au anunțat suplimentarea prezenței americane și aliate în România. 

“Războiul pe care Rusia l-a declanșat cu atâta brutalitate împotriva Ucrainei a obligat o alianță defensivă cum este NATO să răspundă acestui masiv dezechilibru strategic în Europa. Am luat deciziile pe care o alianță serioasă ca NATO trebuia să le ia. Mă bucur că imediat după ce liderii noștri au aprobat noua filozofie de apărare și descurajare pe flancul estic, au existat anunțuri suplimentare, deci într-un fel decizia strategică a fost a fost luată și în aceeași zi au început să vină și elementele concrete. Președintele Joe Biden a anunțat prezență suplimentară în România, Polonia și în Spania în plan bilateral. America rămâne aliatul cel mai robust, SUA au deja în România o prezență bilaterală importantă. Așa cum a făcut cancelarul Scholz în urmă cu câteva zile cu privire la grupul de luptă din Lituania pe care Germania îl conduce și Franța a făcut un anunț similar cu privire la România. O să fie prezență în România din partea țărilor aliate care fac parte din acest grup de luptă, dar vor exista forțe pre-desemnate în Franța și în alte zone care o sa fie arondate acestui grup de luptă, care ca și volum, cumulat, ajunge la nivel de brigadă”, a declarat oficialul aliat.

El a precizat că aceste decizii reprezintă vești foarte bune pentru România, “o combinație de legătură bilaterală cu SUA cu un element multinațional sub comandă NATO, cu elemente de logistică și de comandament militar la nivel de brigadă, cu mai multe exerciții, cu cyber integrat, cu intelligence integrat, cu terestru, aerian și naval integrat”.

În opinia lui, acesta este un salt calitativ fără precedent și o decizie istorică.

“Pentru prima dată în istoria noastră foarte zbuciumată, România se află la adăpostul Alianței cu o securitate garantată 100% și nu doar pentru un an sau doi, ci pentru un termen foarte lung. Cred că este vestea cea mai profundă pe care România a primit-o vreodată în istoria noastră. Nimic în istorie nu este comparabil cu acest tip de angajament al întregului Occident democratic”, a afirmat Geoană.

Întrebat despre distincția dintre anunțul american privind suplimentarea prezenței SUA în România la nivel de brigadă și decizia NATO ca grupurile de luptă aliate, implicit cel din România condus de Franța, să fie avansate la nivel de brigadă, Geoană a răspuns: “o brigadă pe model NATO are elemente multinaționale și un comandament direct la NATO, deci este un anumit tip de organizare, în timp ce modul în care America își organizează prezența în Europa ține cont de lanțul de comandă american”.

Citiți și Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

El a spus că și între prezența americană din Polonia și cea din România există o anumită diferență, însă în momentul de față există “o coerență absolută din nord până în sud, avem o altă filozofie de apărare și descurajare”.

“Dacă înainte era vorba de o prezență avansată, acum avem omogenitate, coerență și apărare înaintată. Nu înseamnă că este o chestiune uniformă în fiecare țară. România și Polonia sunt țările, care prin talia lor și prin valoarea lor strategică, vor avea în mod natural prezențe mai robuste. Țările baltice rămân cu o geografie vulnerabilă și trebuie să acordăm atenție acelei zone, iar Marea Neagră, recunoscută ca având valoare strategică deosebită, are întreaga noastră atenție. Dar acea competiție pentru resurse NATO între Marea Baltică și Marea Neagră s-a încheiat la acest summit”, a apreciat Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a asigurat că Marea Neagră este extrem de importantă și că Alianța va acorda o atenție deosebită Mării Negre.

În calitate de președinte al Board-ului de Inovare al NATO, Geoană a salutat și implicarea României, cu două centre de inovare, la accelaratorul DIANA lansat de Alianță pentru a crea un ecosistem transatlantic de inovare.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Ministrul german pentru Europa: Nu noi stăm în calea unor reacții dure împotriva Rusiei. Sprijinim România cu “toate forțele” pe drumul aderării la Schengen și reformelor în justiție

Published

on

© Bündnis 90/Die Grünen im Bundestag, Kaminski

Interviu realizat de Robert Lupițu

Germania sprijină România cu “toate forțele” pe drumul aderării la spațiul Schengen și abordării în mod activ a reformelor în domeniul justiției, a declarat ministrul de stat pentru Europa și climă din cadrul Ministerului de Externe al Germaniei, Anna Lührmann, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în marja vizitei sale de lucru la București. Membră a grupului Verzilor în Bundestag-ul german, Lührmann a explicat opoziția țării sale cu privire la introducerea energiei nucleare și a gazului natural în taxonomia UE, însă a afirmat că “securitatea aprovizionării cu energie este momentan prioritară” și a precizat că exemplul deciziei privind embargo-ul asupra petrolului din Rusia arată că nu Germania a stat în calea unor decizii mai dure ale UE împotriva Moscovei.

Deși vizita sa de lucru are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la Tratatul de prietenie dintre cele două țări, Lührmann a subliniat că vizita “se derulează și în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne confruntă pe toți cu o multitudine de provocări”. “Războiul de agresiune al Rusiei ne-a făcut să conștientizăm propria dependență energetică. Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil”, a spus oficialul german, înainte de a avea consultări și întrevederi cu oficialii români.

În privința energiei, ministrul de stat pentru Europa a evocat existența a două provocări concrete: pe termen scurt, garantarea securității energetice concomitent cu renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia și, pe termen lung, realizarea unei tranziții energetice ambițioase.

Anna Lührmann a solicitat, pe această cale, ca statele membre care doresc să utilizeze energia nucleară să-și clarifice și problema dependenței de combustibili din Rusia. “Discuțiile în jurul unui embargo al UE asupra petrolului rusesc au arătat că nu noi am stat în calea unei reacții mai dure împotriva Rusiei”, a comentat ea.

Oficialul de la Berlin a arătat că Germania susține reformarea UE, iar multe dintre idei “pot fi puse în aplicare în cadrul actualelor tratate”. Ea a numit ca importante stabilirea unor liste transnaționale pentru Parlamentul European și o discuție despre extinderea votului cu majoritate calificată și în alte domenii de politici.

În ceea ce privește două dintre cele mai importante dosare pentru România – aderarea la Schengen și perspectiva europeană a Republicii Moldova – Anna Lührmann a manifestat susținere din partea Germaniei: “Este bine că România urmărește cu determinare obiectivul aderării la spațiul Schengen și că dorește să abordeze în mod activ reformele în domeniul justiției”.

În timp ce România se pregătește să găzduiască în luna iulie cea de-a doua reuniune a Platformei de sprijin pentru R. Moldova, lansată la Berlin de Germania, Franța și România, ministrul de stat pentru Europa a indicat că Republica Moldova are nevoie “de sprijinul nostru, cu precădere acum”.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Vizita dumneavoastră în România are loc la o răscruce de momente – aniversarea a 30 de ani de la semnarea Tratatului româno-german de prietenie și parteneriat pentru Europa și consecințele agresiunii Rusiei în Ucraina. Care sunt principalele domenii în care vedeți ca fiind primordiale în parteneriatul cu România?

Anna Lührmann: Relațiile strânse și bazate pe încredere dintre țările noastre se întemeiază pe un fundament larg și o identitate europeană care devin și mai vizibile în acest an, în care aniversăm 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno-germană. Sunt deosebit de încântată să mă aflu aici, în acest an aniversar!

Relațiile noastre economice joacă un rol prioritar – companiile germane se află pe primul loc între investitorii străini din România, iar Germania este cel mai mare partener comercial al României. Ambele țări profită de pe urma liberei circulații dinamice a forței de muncă. Consider că mai există potențial de creștere, tocmai în sectorul economic, mai ales în ceea ce privește teme ale viitorului precum energiile regenerabile și hidrogenul. În acest fel, țările noastre pot aduce o contribuție comună importantă la un viitor mai ecologic și neutru din punct de vedere climatic.

Relațiile noastre sociale și culturale strânse se reflectă în cooperarea noastră diversă în domeniul cultural, precum și în multiplele contacte la nivelul societăților civile. Vă dau ca exemplu numeroasele evenimente organizate de ambasadele noastre cu prilejul anului aniversar: expoziții, concerte, dezbateri care ne însuflețesc relațiile.

Minoritatea germană din România precum și numeroșii cetățeni români care trăiesc în Germania alcătuiesc o punte culturală, lingvistică, economică și umană unică între societățile noastre. Aici, în România, există un interes tot mai mare pentru limba germană și Germania. Dorim să răspundem în continuare cât mai bine acestei cereri, deoarece schimburile intense între țările noastre reprezintă un bun valoros care merită păstrat pentru generațiile viitoare.

Nu în ultimul rând, politica externă și de securitate reprezintă un domeniu principal de cooperare în care ne dorim o colaborare intensă și în viitor. Vizita mea în România se derulează și în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne confruntă pe toți cu o multitudine de provocări. Cu precădere în aceste vremuri, unitatea și coordonarea strânsă sunt indispensabile pentru o Europă puternică.

Treizeci de ani de prietenie româno-germană reprezintă totodată un succes și un imbold: împreună dorim să ne consolidăm în continuare parteneriatul bilateral și să acționăm în vederea unei Uniuni Europene unite, rezistente, sigure și durabile. Împreună ne vom angaja în continuare pentru Europa, pentru prietenia noastră și pentru relații tot mai strânse între cetățenii noștri.

CaleaEuropeană.ro: Interzicerea a 90% din petrolul rusesc și reducerea masivă a dependenței de gazul rusesc și de alți combustibili fosili sunt decizii cheie pentru solidaritatea cu Ucraina, pentru a lovi economia rusă și mașina de război a lui Putin și pentru a stimula planul UE de tranziție climatică. Care sunt soluțiile și alternativele pe termen scurt, mediu și lung? Este acceptabilă pentru guvernul Germaniei pledoaria României pentru gaz și energie nucleară în taxonomia UE?

Anna Lührmann: Domeniul energetic și cel al politicilor climatice ne pune în fața a două provocări concrete: pe termen scurt, garantarea securității energetice concomitent cu renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia și, pe termen lung, realizarea unei tranziții energetice ambițioase.

Războiul de agresiune al Rusiei ne-a făcut să conștientizăm propria dependență energetică. Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil. Din acest motiv, Germania, România și întreaga Uniune Europeană preconizează reducerea cât mai rapidă a importurilor de energie din Rusia. Până la începutul lunii mai, am reușit să reducem în Germania importurile de energie din Rusia la 15% (de la 36%) ca pondere în consumul total de energie. Discuțiile în jurul unui embargo al UE asupra petrolului rusesc au arătat că nu noi am stat în calea unei reacții mai dure împotriva Rusiei.

Cu toate acestea, sub aspectul politicilor climatice, ceea ce preconizăm pe termen scurt în contextul situației actuale nu corespunde principiilor generale – însă securitatea aprovizionării cu energie este momentan prioritară. În cadrul acestui proces, în Germania vom consuma din ce în ce mai mult GNL cu emisii mari de CO2 și parțial va trebui acum să folosim mai intens centralele pe cărbune. Cu toate acestea, știm cu certitudine că trebuie să evităm efectele dăunătoare de captivitate (lock-in), astfel încât, în cazul noilor terminale GNL, să fie direct asigurată compatibilitatea cu hidrogenul. Un lucru este cert: criza climatică nu a dispărut și nici nu a devenit mai puțin urgentă – simțim acest lucru în fiecare zi, din ce în ce mai mult, prin creșterea temperaturilor și apariția fenomenelor meteorologice extreme! Chintesența acestei crize sub aspectul politicii privind schimbările climatice reprezintă astfel un semnal puternic pentru a continua tranziția energetică – acum mai ferm ca niciodată. Numai energiile regenerabile și eficiența energetică vor reduce sustenabil dependența economiei noastre de importurile de resurse fosile. Cred că această interpretare a tranziției energetice a convins și în România.

În ceea ce privește Regulamentul UE privind taxonomia: Germania s-a opus în Consiliu propunerii respective, deoarece nu împărtășim opinia că energia nucleară este sustenabilă. Pentru noi este importantă mai ales consolidarea comună a energiilor regenerabile ca fiind cea mai ieftină și mai puțin riscantă sursă de energie. Până la decarbonizarea Uniunii Europene, cele 27 de state membre ar trebui să-și urmărească propriile strategii – atâta timp cât se respectă obiectivele comune, nu ar trebui să stabilească între ele anumite cerințe privind mixul energetic. Cu toate acestea, statele membre care doresc să utilizeze energia nucleară, ar trebui să-și clarifice și problema dependenței de combustibili din Rusia.

CaleaEuropeană.ro: România, alături de Bulgaria și Croația, se află de mai mulți ani la ușa spațiului Schengen, îndeplinind toate criteriile tehnice necesare. Dar votul din Consiliu este o chestiune de opțiune politică. Considerați că gestionarea de către România a situației refugiaților ucraineni și a hub-ului umanitar și utilizarea Portului Constanța pentru a contribui la securitatea alimentară sunt exemple suficiente pentru a permite intrarea României în spațiul Schengen? Cum va vota Germania în această privință?

Anna Lührmann: Ucraina este victima unei agresiuni inimaginabile, pe care nimeni în Europa secolului 21 nu o credea posibilă și pe care o condamnăm cu fermitate. Ucraina și refugiații ucraineni merită, prin urmare, întreaga noastră solidaritate și susținere. Am un respect enorm pentru sprijinul și inițiativa din România față de refugiații ucraineni. M-a impresionat profund reacția rapidă și solidaritatea cu care cei afectați de război au fost primiți, acordându-li-se ușor și rapid ajutor. O expresie a solidarității care de altfel este comună țărilor noastre. Și sprijinul acordat de porturile românești pentru exporturile de cereale din Ucraina reprezintă o contribuție importantă – nu numai pentru Ucraina, ci și pentru securitatea alimentară la nivel global. Mă bucur că, împreună cu UE, s-a ajuns la un acord privind simplificarea controalelor vamale în vederea accelerării exporturilor de cereale. Vineri a avut loc o conferință internațională la Berlin cu privire la securitatea alimentară globală. În acest context, trebuie spus clar cine poartă vina pentru situația alimentară din ce în ce mai catastrofală: este vorba despre Putin și războiul său de agresiune, ale cărui consecințe se fac simțite în lumea întreagă.

Este bine că România urmărește cu determinare obiectivul aderării la spațiul Schengen și că dorește să abordeze în mod activ reformele în domeniul justiției. Sprijinim în continuare cu toate forțele România pe acest drum.

CaleaEuropeană.ro: Conferința privind viitorul Europei a început în timpul președinției germane a Consiliului UE și s-a încheiat cu discursul domnului Macron în timpul președinției franceze. Pe ordinea de zi au apărut mai multe teme noi sau vechi – o comunitate politică europeană pentru țările care nu sunt membre ale UE, revizuirea tratatelor, dreptul de veto în Consiliu, liste transnaționale pentru alegerile UE. În ceea ce privește revizuirea tratatelor, de exemplu, poziția României a fost pragmatică și echilibrată. Ce ne puteți spune despre poziția Germaniei în ceea ce privește reforma UE?

Anna Lührmann: Conferința privind viitorul Europei ne-a oferit numeroase idei concrete despre cum putem dezvolta Europa în continuare, cum o putem apropia de cetățeni, cum ne putem crește capacitatea de acțiune și cum ne putem consolida solidaritatea. Aceste lucruri sunt importante și în ceea ce privește potențialele noi state membre. Acum depinde de noi să dăm curs ideilor formulate de cetățeni. Acum trebuie să aibă loc o dezbatere ambițioasă în Consiliu și în celelalte instituții europene.

Multe reforme bazate pe aceste idei pot fi puse în aplicare în cadrul actualelor tratate. Ar trebui să profităm de această ocazie, însă totodată să fim deschiși dacă o propunere referitoare la întărirea capacității de acțiune la nivel european necesită modificări ale tratatelor. Trebuie să ținem pasul cu timpurile pe care le trăim.

Printre propunerile Conferinței se numără și extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliu și asupra altor domenii politice. Acest lucru este important în vederea îmbunătățirii capacității UE de a luat decizii rapide și eficiente.

Propunerile includ și idei concrete despre cum poate fi consolidată democrația în Europa, precum și despre cum UE poate deveni mai transparentă și mai apropiată de cetățeni. Considerăm că legea electorală europeană, care prevede inclusiv liste transnaționale, este un pas important în această direcție. Ar trebui să promovăm acest subiect, astfel încât propunerea să fie implementată în timp util, pentru alegerile europene din 2024.

Foarte important pentru mine este faptul că cetățenii se află în centrul Conferinței. Ei trebuie implicați în continuare îndeaproape în acest proces și să primească o reacție rapidă la numeroasele idei formulate.

CaleaEuropeană.ro: România, care are o cauză istorică în acest sens, și Germania joacă un rol important în susținerea drumului Republicii Moldova spre Uniunea Europeană. Platforma de sprijin lansată la Berlin este un exemplu. Ce pot face România și Germania în continuare și împreună pentru a ajuta Republica Moldova să devină într-o bună zi membră a UE?

Anna Lührmann: Comisia Europeană a recomandat ca Republicii Moldova să i se garanteze o perspectivă europeană și să i se acorde statutul de țară candidată la aderarea la UE. În acest context, există așteptarea ca Republica Moldova să înceapă acum reformele numite de Comisia Europeană. Consiliul European s-a alăturat săptămâna trecută acestei evaluări, transmițând astfel un semnal puternic, și anume „Vrem să vedem Republica Moldova în UE!”

Procesul de aderare este îndelungat și legat de multe condiții. Cu siguranță că mulți oameni din România își aduc încă aminte de acest lucru. UE sprijină deja Republica Moldova din multe puncte de vedere, atât cu expertiză, cât și financiar. Aflată în vecinătatea imediată, România este și mai aproape de situația reală, în teren, și știe cât de multă nevoie are Republica Moldova de sprijinul nostru, cu precădere acum.

De aceea Germania, Franța și România au creat așa-numita Platformă de sprijin pentru Republica Moldova. Primul eveniment a avut loc în data de 5 aprilie, la Berlin, sub forma unei conferințe de sprijin pentru Republica Moldova. 45 de delegații din partea a 39 de state și a 6 organizații internaționale au pus atunci bazele sprijinului comun pentru reziliența Republicii Moldova. Mă bucur că următoarea conferință va avea loc în luna iulie la București, la invitația ministrului român de externe Aurescu. Sper ca și alte țări să-și ofere sprijinul pentru Republica Moldova și pentru poporul moldovean în această situație dificilă.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE2 hours ago

Regatul Unit, prima țară care aprobă un vaccin bivalent anti-COVID dezvoltat de Moderna

ROMÂNIA2 hours ago

Lucian Bode: România contribuie consistent la securitatea UE, de aceea aderarea țării noastre la spațiul Schengen reprezintă o „urmare firească”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Iranul va răspunde până la miezul nopții coordonatorului UE cu privire la textul final al proiectului de acord nuclear revitalizat

INDIA5 hours ago

Narendra Modi: India trebuie să se transforme într-o țară dezvoltată în 25 de ani, cu politici pentru a susține producția internă, apărarea și tehnologia digitală

U.E.6 hours ago

EFFIS: 2022 ar putea stabili un record la incendiile de vegetație în UE. România, Spania și Portugalia, printre țările cele mai afectate de secetă

INDIA7 hours ago

La cea de-a 75-a aniversare a independenței Indiei, Joe Biden susține că această țară este un „partener indispensabil” pentru SUA

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Apărării, convins că anul viitor Forțele Navale Române vor fi mai bine echipate la nivelul provocărilor de securitate actuale și viitoare

ROMÂNIA8 hours ago

Marcel Ciolacu, mesaj de Ziua Marinei Române: Îi felicit pentru profesionalism și dăruire pe toți marinarii care și-au legat destinele de mările și oceanele lumii

ROMÂNIA9 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Marinei: Conflictul din apropierea granițelor subliniază necesitatea unei armate moderne, dotată cu echipamente de ultimă generație

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA4 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending