Connect with us

EVENIMENTE

INTERVIU Lila Passima și Georgiana Vlahbei, beneficiari ai programului Europa Creativă: Prin aceste mecanisme de susținere financiară apar noi oportunități și beneficii ale divesificării ofertei socio-culturale

Published

on

Programul Europa Creativă al Uniunii Europene este cel mai important program de finanțare al Uniunii Europene dedicat sprijinirii domeniilor creative, culturii și audiovizualului cu un buget total de 1,46 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Pentru a oferi un cadru favorabil finanțării în vederea dezvoltării acestor domenii creative, programul înființat de Parlamentul European și de Consiliul UE, la inițiativa Comisiei Europene, este consolidat pe două subprograme: Cultură și MEDIA, urmând ca pe parcursul anului 2016 să fie dezvoltată și o componentă transsectorială dedicată garantării creditelor bancare pentru sectoarele culturale și creative și cooperării în domeniul politicilor culturale. 

Mai jos aveți prezentat interviul unui beneficiar al programului Europa Creativă realizat de CaleaEuropeană.roEuropa Creativa

Interviu cu Lila Passima, manager proiect Cu Tenda și cu Georgiana Vlahbei, asistent proiect Cu Tenda – Muzeul Țăranului Român, leader de proiect în cadrul programului Sub cultura – Europa creativă 2014-2020

Subprogramul CULTURĂ, șansa pofesioniștilor români de a deveni vizibili în mediul autohton

1. Care sunt oportunitățile, beneficiile concrete și valoarea adăugată pe care programul Europa Creativă al Uniunii Europene le aduce profesioniștilor români din industriile creative?

În primul rând li se creează acestora șansa de a deveni vizibili în mediul autohton, unde sunt prea puțin cunoscuți și promovați. Apoi, prin finanțarea creațiilor individuale, ale atelierelor sau micilor studiouri, li se oferă oportunitatea de a creea branduri, de a remodela inovator fondul tradițional al acestor industrii creative, de a revitaliza vechi tehnici și meșteșuguri valorificându-le creativ în produse culturale contemporane investite cu valoare universală. Se reface astfel în cultura română o legătură cu valorile culturale europene, situată între continuitatea tradițiilor și noile medii de dezvoltare ale culturilor urbane, o legătură ruptă brusc în perioada comunistă. Prin aceste mecanisme de susținere financiară apar noi oportunități și beneficii ale divesificării ofertei socio-culturale și a creării unui climat competițional bazat pe valoarea actului artistic și performativ care poate fi și un mediu de dialog și schimb intercultural cu industriile creative europene.

Din experiența în proiecte europene de până acum a Muzeului Țăranului, oportunitățile aduse de programul Europa Creativă al Uniunii Europene țin de: beneficiile contactului cu alți artiști și profesioniști în domeniul cultural-artistic europeni: instituția noastră a beneficiat de varii schimburi de experiență – culturale, profesionale, de posibilitatea de a experimenta contextul cultural artistic al altor state, de a înțelege și a lua contact cu mediile de lucru din afară, Un evident avantaj ține de lărgirea orizontului – tehnici și metode care pot fi apoi implementate la nivel organizațional (în cazul nostru) sau regional și chiar național (în sens larg, pentru operatorii culturali respectivi).

Astfel, beneficiile semnificative aduse de mobilitatea și circulația creațiilor și ale persoanelor, priorități ale programului, au ținut (țin) de efectele acestor interacțiuni cu omologi din statele partenere: dobândirea de noi aptitudini profesionale – o flexibilizare a modului de lucru, noi percepții, tipuri de raportare la profesie și domeniu, noi abilități de colaborare și lucru în echipă – efecte ce au adus un câștig pentru experiența profesională, dar și a întregii organizații de apartenență, precum și o experiență personală.

Valoarea adăugată ține de posibilitatea de a răspândi în noi contexte și spații culturale identitatea, imaginea și misiunea Muzeului. Creațiile echipelor din muzeu implicate în proiecte au avut ocazia de a ajunge la noi piețe culturale, la noi categorii de public – interacțiunea cu un public din altă cultură, cu o altă cultură a managementului și o altă evoluție a fenomenului creativ, posibilitatea de a testa un alt tip de recepție a publicului.

Cu TENDA, modalitate comprehensivă pentru culturile în mișcare din sud-estul Europei

2. Prin oportunitățile furnizate de subprogramul Cultura ați obținut un grant pe o linie de finanțare destinată proiectelor de cooperare pentru Muzeul Țăranului Român. Care sunt scopul și obiectivele proiectului și cum contribuie acesta la prioritățile culturale din cadrul programului Europa Creativă al UE?

Proiectul cu care Muzeul Național al Țăranului Român a fost selectat în cadrul sesiunii de finanțare octombrie/2015, a subprogramului Cultura, secțiunea proiecte de cooperare de scară mica se numește „CU TENDA” – STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of southeastern Europe]. Proiectul este derulat de către Muzeul Național al Țăranului Român în calitate de leader de proiect, împreună cu 3 parteneri din spațiul sud-estului european: Association Center for Intercultural Dialogue, Kumanovo – Rep. Macedonia; O.R.S. Osservatorio Ricerca Sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerche Sociali – Italia; Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.

Misiunile proiectului sunt conservarea, valorizarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial al comunităților și minorităților culturale din Balcani și din sudul Italiei.

„CU TENDA” (călătorind „cu cortul”) propune o înțelegere a imaginarului culturilor în mișcare din sud-estul Europei. Folosind ca instrumente fundamentale creativitatea și inter-conectivitatea, proiectul caută să exploreze memoria vie a grupurilor culturale și etnice din Balcani și din sudul Italiei, urmând un drum simbolic prin timp și spațiu. În acest scop, proiectul își propune să: (1) faciliteze accesul la cunoștințele despre aceste grupuri culturale (cercetare/documentare a istoriei culturale, finalizate cu filme documentare și crearea unei arhive publice digitale și a unui web-site, publicații, promovare și diseminare);  (2) încurajeze și sprijine auto-repreentarea și manifestările creative ale proprie identități din partea acestor grupuri (prin piese de teatru, ateliere de creație); (3) încurajeze comunicarea și buna interacțiune dintre aceste culturi și dintre grupurile majoritate și minoritare (vizite interactive cu scopuri multiple, expoziții interactive și ateliere/sesiuni interculturale).

Proiectul răspunde priorităților programului Europa Creativă prin faptul că încurajează dezvoltarea de activități culturale legate de patrimoniul intangibil al grupurilor culturale din sud-estul Europei, având drept suport pentru acestea cooperare transnațională pentru: expoziții itinerante, ateliere interculturale, vizite reciproce de schimb interactive în 4 țări.

Proiectul va permite, astfel, profesioniștilor din domeniul cultural și creativ din țările partenere din SE Europei să coopereze pe plan internațional, oferindu-le mijloace prin care să își internaționalizeze carierele și creațiile (mobilitatea artiștilor fiind obiectivul de atins în acest caz): interacțiuni transnaționale, noi spații și medii de promovare,  dialogul dintre profesioniștii din domeniul cultural.

Urmăriți și VIDEO Dezbaterea ”Programul Europa Creativă al Uniunii Europene – Oportunități de finanțare a sectoarelor culturale și creative”, organizată de Biroul de Informare al PE și Biroul Europa Creativă România

Un alt obiectiv stabilit prin program este acela de a atrage noi categorii de public, precum și de a consolida recepția publicului deja existent, obiectiv pe care proiectul îl va îndeplini prin stimularea interesului și îmbunătățirea accesului publicului – atât cel consolidat din cadrul organizațiilor partenere, cât și cel nou dorit, la creațiile culturale aparținând comunităților vizate. Această direcție mizează pe dezvoltarea unor strategii convenționale și în special neconvenționale de promovare.

3. Peste 40% din bugetul acordat programului Europa Creativă al UE pentru perioada financiară 2014-20 este destinat subprogramului Cultura. Cum răspund aceste oportunități financiare necesităților din domeniu?

Pentru programele culturale din domeniul muzeal, personal simțim nevoia unei mai mari finanțări și mai flexibile pentru a putea acoperi un teritoriu mai larg de valorificare a culturii rurale și urbane, etno-antropologice și artistice. Ar fi interesant de abordat și explorat prin metode interdisciplinare, apecte ale culturilor europene din perspectivă comparată, de la materiale de promovare și identitate audio -vizuală până la teme de cercetare și marketing muzeal, valorificate prin expoziții, publicații, concerte, workshopuri, performance-uri. Din experiența noastră bugetele pentru acest tip de acțiuni interdisciplinare sunt insuficiente atunci când există mai mulți parteneri, mai mulți actori culturali implicați, când sunt aduse mai multe produse culturale în structura proiectelor și apar cheltuieli extrabugetare pentru asigurarea unor obiecte de patrimoniu de exemplu, fără de care unele expoziții nu ar fi posibil de itinerat, pierzându-se astfel din mobilitatea specialiștilor culturali și a locurilor unde ar fi putut interacționa cu alte comunități și centre culturale europene. Termenul de artist și creativ ar trebui să cuprindă și alte interpretări care să lărgească aria tipurilor de proiecte selectate spre finanțare.

Necesitățile din domeniul industriilor creative, în cazul românesc, țin de contextul noutății acestui nou domeniu – manifestate mai degrabă ca un nou val, care nu a apucat să se sedimenteze. Astfel că necesitățile țin, cronologic, de o specializare – non-existența unei industrii creative propriu-zise (ci tendințe și nuclee disparate în jurul unor regiuni/ orașe/instituții, firme sau asociații) – nevoia de a pregăti și a forma cu metode și tehnici specifice domeniului, profesionale (nevoia de a consolida, de a face coeziune la nivelul acestor nuclee) – așadar o necesitate a mediului de a crește din interior și a se dezvolta. În acest sens, oportunitățile financiare ale programului Europei Creative aduc o contribuție importantă acestei categorii în dezvoltare în România – prioritățile stabilite de program pot favoriza creșterea industriilor creative românești și pot îmbogăți spațiul cultural și artistic din țară (în condițiile aplicării și derulării de succes a unor asemenea inițiative).

Proiectele viitoare, început pentru o mai bună și reală cunoaștere a unor fenomene culturale insuficient studiateuropa creativa

4. Care sunt perspectivele și proiectele culturale pe care vi le propuneți să le dezvoltați în viitor?

MNȚR a dezvoltat în cadrul programului său de activități câteva proiecte cu finanțări europene începând cu proiectul european Stone House (2006-2007) în cadrul subprogramului Cultura, ca lider de proiect, având ca parteneri: Epacte (FR), Institutul national de cercetare și dezvoltare pentru optoelectronică(RO), Universitatea din Plovdiv(BG), finanțat de Comisia Europeană – Agenția pentru Educație, Audiovisual și Cultură – de Anul european al dialogului Intercultural (50 %) și de Ministerul  Culturii (50%). În anul 2008 MNȚR a dezvoltat în calitate de lider  proiectul Puzzle  având ca centru coordonator: Centrul de consultanță pentru programe culturale europene, finanțat de asemenea de Comisia Europeană – Agenția pentru Educație, Audiovizual și Cultură – de Anul european al dialogului Intercultural (50 %) și de Ministerul Culturii (50%)și sponsorizat suplimentar de primăria Capitalei. Iar între anii 2011-2013 MNȚR a implementat în calitate de lider și coordonator, proiectul european Childhood. Remains and Heritage, având ca parteneri Lebork Museum (PL), Association ARTEES (FR), Institutul cultural Român, finanțat de asemenea de Comisia Europeană – Agenția pentru Educație, Audiovizual și Cultură  – de Anul european al dialogului Intercultural (50 %) și de Ministerul  Culturii (50%)

 În prezent, două dintre departamentele care au și preocupări interdisciplinare – secția programe etnologice și secția educație muzeală au în derulare două tipuri de programe structurale europene cu finanțări diferite, unul denumit Geosust, având ca lider de proiect institutul de Geomecanică, în care MNȚR este partener, realizat în cadrul programului Granturi norvegiene – EEA Grants și cel de al doilea în calitate de lider al proiectului Cu Tenda – Living memory in south-eastern Europe / images, memories and sounds on the move (2015 -2019) cu 3 instituții partenere din sud estul Europei; Universitatea din Plovdiv (BG), Centrul pentru Dialog Intercultural(MK), Observatorul pentru cercetare și studii sociale și politice (IT) în cadrul programului Europa Creativă, subprogramul Cultura. Experiența căpătată în implementarea acestor tipuri de proiecte creează premiza lărgirii și aprofundării unor teme de interes atât național cât și european și angajarea unor colaborări viitoare cu mai mulți parteneri europeni.

Demersul nostru va fi acela de a exploata în continuare, substanțial și pe diferite paliere, din perspectivă  etnografică, antropologică, artistică, cultura tradițiilor – ca re/sursă creatoare  și regeneratoare de valori în relație și dialog cu cultura urbană contemporană.  Colaborările existente cu parteneri suedezi de la Universitatea din Uppsala în teme de cercetare și valorificare a conceptului de Historical Ecology din perspectivă contemporană sau cu partenerii balcanici pentru studierea comunităților etnice existente în aceste teritorii  sunt doar începuturile unor viitoare și extinse cercetări pentru o mai bună și reală cunoaștere a unor fenomene culturale insuficient studiate.  Alte trei direcții de valorificare a patrimoniului cultural al MNȚR în dialog cu parteneri europeni sunt arhiva de imagine, atelierul de creativitate și  colecția Ethnophonie de muzici țărănești, fiecare dintre acestea dezvoltând o abordare creativă și neconvențională în studiul și practica  domeniilor explorate: de la primele imagini fotografice alb/negru, desenele și obiectele arhetipale ale lumii tradiționale prezente în patrimoniul muzeului la studierea istoriei trecutului recent, a memoriei colective sau a micro-istoriilor și colecțiilor de obiecte autobiografice sau comunitare ale sfârșitului de sec.XX, valorificate prin instrumente audio și foto-video de promovare și performare: expoziții, workshopuri creative, performance-uri, festivaluri, concerte, comunicări internaționale, etc.

Prezentarea Programului Europa Creativă al UE face parte din demersurile de promovare al evenimentului „Programul Europa Creativă al Uniunii Europene – Oportunități de finanțare a sectoarelor culturale și creative, dezbatere ce a avut loc vineri, 24 iunie, începând cu ora 10.00 la sediul Biroului de Informare al Parlamentului European în România. Organizatorii evenimentului au fost: Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Biroul Europa Creativă România din cadrul Ministerului Culturii – Unitatea de Management a Proiectului.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EVENIMENTE

A IX-a ediție a Forumului EUROSFAT se desfășoară între 25-29 octombrie sub egida Conferinței privind Viitorul Europei

Published

on

© Europuls - Centrul de Expertiză Europeană

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, lansează a IX-a ediție a Forumului EUROSFAT, care se desfășoară sub egida Conferinței privind Viitorul Europei. Forumul va loc în perioada 25-29 octombrie 2021, atât în format fizic, cât și online.

5 zile, peste 55 de vorbitori și 9 sesiuni în care Europuls își propune să ofere cetățenilor români cadrul propice pentru a discuta următoarele direcții strategice ale Uniunii Europene. 

Sesiunea de deschidere reprezintă un dialog între Anca Dragu – Președinta Senatului, Parlamentul României, Ramona Chiriac – Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Iulia Matei – Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, România, Doina Gherman – Deputat, Parlamentul Republicii Moldova și Raimar Wagner – Director de Programe, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Europei.

Cele mai importante dezbateri din acest an:

  • Viitorul Europei la feminin (Parteneri: Fundația Friedrich Naumann) – 25 octombrie, 10.00-11.30 AM, Hotel InterContinental, reprezintă o dezbatere despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Uniunii Europene,
  • Conturarea viitorului digital al României (Parteneri: UiPath, eMAG, Glovo) – 25 octombrie, 13.00-14.30 PM,  va aborda strategia și reformele cheie necesare, dar și viziunea României pentru respectarea agendei digitale a UE, în conturarea viitorului său digital.
  • Cursa net-zero 2050: Cum va progresa România către neutralitate climatică? – 25 octombrie, 15.00-16.30, va aborda tema asigurării tranziției verzi,  prin mecanismul NextGenerationEU și Planul Național de Redresare și Reziliere (PNRR)
  • Viitorul muncii – Cum să eliminăm bariera competențelor digitale? (Parteneri: UiPath, Fundația Friedrich Naumann) – 26 octombrie, 10.30-12.00 AM, format online va aborda strategia și reformele cheie care vor conduce la un spațiu de muncă de calitate pentru tinerele generații, dar și viziunea României pentru implementarea Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027), beneficiind de fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
  • Viitorul cooperării transatlantice: provocări și interese comune 27 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, va aborba identificare soluțiilor prin cooperarea transatlantică pentru provocările de zi cu zi
  • Prioritățile societății civile în contextul Conferinței privind Viitorul Europei (Parteneri: Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România) 28 octombrie, 10.30- AM -12.00 PM, reprezintă un dialog solid cu reprezentanții de seamă ai societății civile, pentru a contura o serie de priorități ce vor fi înaintate decidenților români și europeni.
  • Tranziția către sustenabilitate și rolul sectorului digital (Parteneri: eMAG, Glovo) 28 octombrie, 16.00- 17.30 PM, format online, oferă o perspectivă complexă a tranziției către sustenabilitate și importanța rolului sectorului digital,
  • Eforturile îndelungate ale României de a reforma sistemul de justiție  29 octombrie,10.30 AM -12.00 PM, format online, aduce în discuție necesitatea reformării a sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și relevanța respectării statului de drept
  • Colocviu –  Lansarea Revistei Europuls Policy Journal – 29 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, reprezintă lansarea primei ediții a Revistei Europuls Policy Journal alături de participanții primului program de fellowship demarat de Europuls

Vă puteți înregistra la Forumul Eurosfat 2021: https://www.eurosfat.ro/#register 

Partenerii Strategici ai EUROSFAT 2021: UiPath, Glovo, eMAG, Fundația Friedrich Naumann, Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România

Evenimentul este realizat cu sprijinul și sub patronajul Parlamentului European, al Comisiei Europene și al Președinției Sloveniei la Consiliul Uniunii Europene.


EUROSFAT este cel mai mare forum anual de afaceri europene din România. Bazat pe valorile europene ale democrației, implicării civice și dialogului deschis, forumul reprezintă oportunitatea de a dezbate subiecte actuale la nivel european, național și regional. Fiecare dintre edițiile precedente a găzduit peste 600 de participanți, peste 50 de vorbitori, 30 de sponsori și parteneri. În fiecare an, conferința este organizată sub patronajul Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene și, de asemenea, în parteneriat cu diverse instituții internaționale, companii private și reprezentanți ai societății civile române și europene.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, inițiatorul și fondatorul forumului Eurosfat, este o organizație non-guvernamentală înființată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experți români în afaceri europene. Scopul Europuls este de a promova procesul de integrare europeană în România, dar și de a contribui la dezvoltarea unui spațiu public european. Europuls urmărește să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri, ateliere de lucru și conferințe, în timp ce membrii Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai Guvernului și ai Parlamentului, reprezentanți ai societății civile și mediului de afaceri, experți și jurnaliști se întrunesc pentru a discuta temele relevante din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading

EVENIMENTE

Global Shapers Bucharest Hub organizează „Shaping conversations: Industria 4.0, încotro?”, o dezbatere exploratorie despre provocările și oportunitățile revoluției industriale 4.0

Published

on

© Shaping conversations: Industria 4.0, încotro? / Facebook

Global Shapers Bucharest Hub, în parteneriat cu InnovX BCR și România Tech Nation, organizează  marți, 28 septembrie, evenimentul „Shaping conversations: Industria 4.0, încotro?”, o dezbatere exploratorie despre provocările și oportunitățile revoluției industriale 4.0, analizând impactul din sectorul public-privat.

 În cadrul acestei discuții constructive, sunt invitați:

  • Ionuț Stanimir – Director de Marketing & Comunicare al Băncii Comerciale Române (BCR) și co-leader Romania Tech Nation
  • Luiza Drăghicean – fost Coordonator Regional de Comunitate la UiPath și Community Advisor – reprezentant al InnovX BCR.
  • Vlad Cazan – Co-fondator Kfactory.

Discuția va fi moderată de Robert Lupițu, redactor-șef CaleaEuropeană.ro și membru al Global Shapers Bucharest Hub.

Dezbaterea se va desfășura într-un format neconvențional și își propune să aducă în discuție și să răspundă următoarelor întrebări în contextul dimensiunilor celei de-a patra revoluții industriale:

  • Care sunt provocările și oportunitățile pentru lumea prezentului și a viitorului?
  •  Ce impact are asupra mediului de business?
  •  Ce impact are asupra mediului decizional guvernamental?
  • Ce impact are asupra societății, a indivizilor?
  • Cât de (ne)pregătiți suntem și ce măsuri sunt necesare, cât și așteptate în spațiu public-privat pentru a avea un impact societal pozitiv?

Evenimentul este cu prezență fizică, găzduit de Mindspace Business District.

Având în vedere situația sanitară, participanţii trebuie să prezinte certificatul Digital EU COVID-19.

𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗮𝗿𝗮̆ 𝗶̂𝗻𝘀𝗰𝗿𝗶𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗰𝗰𝗲𝘀𝗮̂𝗻𝗱 𝗹𝗶𝗻𝗸-𝘂𝗹 𝗘𝘃𝗲𝗻𝘁𝗯𝗿𝗶𝘁𝗲.

A patra revoluție industrială schimbă modul în care trăim, lucrăm și comunicăm. Reformează și formează guverne, educația, asistența medicală și comerțul; aproape fiecare aspect al vieții. În viitorul apropiat, are potențialul de a schimba lucrurile pe care le prețuim și modul în care le prețuim.

Mai mult, a patra revoluție industrială este un mod de a descrie estomparea granițelor dintre lumile fizice, digitale și biologice. Este o fuziune de progrese în inteligență artificială (AI), robotică, Internetul obiectelor (IoT), imprimarea 3D, ingineria genetică, calculul cuantic și alte tehnologii.

World Economic Forum (WEF) evaluează impactul celei de-a patra revoluții industriale în următorul raport.

Shaping Conversations este un proiect al Global Shapers Bucharest Hub. Comunitatea Global Shapers este o rețea de hub-uri dezvoltate și conduse de tineri care se remarcă prin potențialul lor excepțional, prin realizările lor și prin dorința lor de a contribui la dezvoltarea comunităților lor.

Comunitatea Global Shapers este una dintre mai multe comunități multilaterale din cadrul Forumului Economic Mondial.

Continue Reading

EVENIMENTE

Festivalul Internațional George Enescu continuă până pe 26 septembrie. 32 de orchestre din 14 țări participă în cea de-a 25-a ediție

Published

on

© Festival George Enescu - Facebook

Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu a luat startul pe  28 august și continuă până pe 26 septembrie. În ciuda pandemiei care a adus restricții, atât pentru spectatori cât și pentru ziariști, muzica se aude din nou în sălile de concerte.

Festivalul Internațional George Enescu este finanțat cu precădere de Guvernul României, prin Ministerul Culturii, din vânzarea de bilete și din sponsorizări. Mulțumim instituțiilor, sponsorilor, partenerilor media care au fost alături de noi în acest an, mai dificil ca niciodată, potrivit comunicatului oficial.

Ediția din 2021 a Festivalului este jubiliară, fiind a 25-a de la înființare, în 1958, și celebrând 140 de ani de la nașterea marelui compozitor.

25 DE LUCRURI MEMORABILE DESPRE CEA DE-A 25-A EDIȚIE A CELUI MAI IMPORTANT EVENIMENT CULTURAL INTERNAȚIONAL ORGANIZAT DE ROMÂNIA

Cu o tradiție de a aduce la București cele mai mari nume ale muzicii clasice mondiale și de a ține România ancorată în circuitele culturale internaționale, Festivalul Enescu 2021 promite o experiență de neuitat spectatorilor și artiștilor. Din tot ceea ce este special în acest an, notăm mai jos 25 de lucruri memorabile despre cea de-a 25 ediție a Festivalului Enescu, pentru restul, invităm publicul la concerte.

  1. Festivalul Enescu are loc în ciuda pandemiei, continuând performanța din 2020, când organizatorii au reușit să salveze Concursul Enescu, reinventându-l în format hibrid. Pandemia a complicat efortul de organizare și a cauzat și modificări de program. Festivalul solicită publicului care vine în săli să respecte regulile sanitare. Toți artiștii străini care vin la festival sunt vaccinați si au Certificat Verde COVID. De asemenea, se poate prezenta și un document care să ateste rezultatul negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, în termenul prevăzut de lege.
  2. Cea mai lungă durată din istoria Festivalului – 4 săptămâni. 3500 de artiști români și străini vin la Festival. Evenimentele se desfășoară în București și mai multe orașe din țară: Sibiu, Timișoara, Cluj, Iași, Pitești, Ploiesti, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Constanța, Satu Mare, Păulești. În paralel cu cele patru serii principale de concerte, multe instituții muzicale bucureștene se alătură Festivalului cu evenimente incluse în seria Bucureștiul creativ: Muzeul Național George Enescu, Muzeul Național Cotroceni, Opera Națională București, Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian.
  3. Număr record de lucrări enesciene prezentate în festival cu ocazia sărbătoririi celor 140 de ani de la nașterea compozitorului: 37.
  4. Oratoriul Strigoii – manuscris enescian finalizat postum și înregistrat în premieră absolută la Berlin în 2019, cu Radio Symphonieorchester Berlin – va putea fi ascultat pentru prima dată în Festival pe 23 septembrie.
  5. Toate concertele din programul Festivalului Internațional George Enescu vor fi transmise gratuit pe www.festivalenescu.ro și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge din pagina de program. În plus, un pop-up afișează ecranul pe pagina de pornire a site-ului, în fiecare zi.
  6. Violonistul francez Nicolas Dautricourt, cunoscut deja ca ambasador pasionat al muzicii lui Enescu, a pregătit un eveniment special dedicat aniversării marelui compozitor: The Enescu Project, pe 25 septembrie, la Ateneul Român.
  7. Festivalul Enescu aduce noi opere de referință ale secolului XX în premieră pe scenele din România, precum Der Zwerg de Zemlinsky, Die tote Stadt de Korngold, Lulu de Berg.
  8. Mai multe lucrări vocal-simfonice prezentate în festival vor fi acompaniate de proiecții multimedia semnate de Carmen Lidia Vidu și Nona Ciobanu.
  9. Seria Enescu și contemporanii revine în programul festivalului și prezintă universul cameral al primei jumătăți de secol XX, prin 8 programe construite în jurul muzicii lui Enescu ce vor fi oferite publicului la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României.
  10. În seria Muzica Secolului XXI, vor fi prezente un număr record de lucrări în premieră mondială: Exile, Concert pentru violoncel, bariton și orchestră de Jonathan Dove, O Simfonie, de Tim Benjamin, Der Nachbar des Chaos de Mihnea Brumariu, Concertul pentru vioară, live electronics și orchestră de Fred Popovici și Obelisk de Adrian Iorgulescu.
  11. Forumul Internațional al Compozitorilor, condus de Dan Dediu, concept inedit ajuns acum la a treia ediție, aduce compozitorii față în față, îi provoacă la discuții și destăinuiri din universul lor creator și întregește astfel triada fenomenului muzical: creație – interpretare – receptare.
  12. José Cura – renumit tenor, compozitor și dirijor argentinian – a creat un Te Deum dedicat ediției aniversare a Festivalului Enescu, pe care îl va dirija pe 5 septembrie la Sala Palatului. Opera va fi prezentată cu proiecții multimedia, în regia lui Carmen Vidu, realizate pe baza expoziției originale “Enescu. Geniul și Festivalul. Chipuri de iubire”, realizate de echipa de comunicare a Festivalului Enescu, cu imagini ale fotografilor oficiali ai Festivalului – Andrei Gândac, Cătălina Filip, Alex Damian –, precum și cu imagini din Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe și de la Muzeul George Enescu.
  13. Fantezia pentru pian și orchestră, lucrare enesciană de tinerețe, va fi interpretată, de asemenea, pentru prima dată în festival de Saskia Georgini, muziciană care lansa în 2019 un disc cu lucrări de Enescu.
  14. 50 de ani de la trecerea în eternitate a lui Igor Stravinski sunt aniversați printr-un număr important de lucrări compuse de Igor Stravinsky prin care realizează un adevărat dialog Enescu-Stravinsky în 2021.
  15. Pe 1 septembrie Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin și dirijorul Vladimir Jurowski prezintă un concert exclusiv Stravinski.
  16. Lucrarea muzical-teatrală Potopul de Stravinski se cântă pentru prima dată în România. Vocea naratorului este nimeni altul decât Robert Powell, actor celebru pentru rolul său din filmul lui Franco Zeffirelli – Iisus din Nazareth.
  17. Tot pe 1 septembrie, pentru a interpreta Nunta lui Stravinski – lucrare în premieră în România – în care vor fi utilizate patru piane pe scena Sălii Palatului, aduse de Bösendorfer de la Viena special pentru acest concert.
  18. Un program Enescu-Stravinski va fi prezentat la Sala Palatului pe 29 august, cu London Symphony Orchestra și Sir Simon Rattle la pupitru.
  19. Festivalul se bucură de o serie de prezențe în premieră în România: Sonya Yoncheva, Sir Simon Keenlyside, Andrés Orozco-Estrada, Gil Shaham, Lahav Shani, Daniel Harding, Baltic Sea Orchestra, Filarmonica din Atena si cea din Zagreb, Alisa Weilerstein, Santtu-Mattis Rouvali, Nemanja Radulovic, London Mozart Players, Felix Klieser, Ramon Vargas, Avishai Cohen, Gabriela Montero.
  20. Revin pe scena festivalului mai mulți soliști care au avut concerte sold out în edițiile precedente: Joshua Bell, Joyce DiDonato, Yuja Wang, Diana Damrau, Philippe Jaroussky, Jean-Yves Thibaudet, Maxim Vengerov, Valery Gergiev, Daniele Gatti și mulți alții.
  21. La ediția de anul acesta participă nu mai puțin de 32 de orchestre din 14 țări. Din cauza pandemiei însă, nu au putut veni orchestre din cele două Americi și din Israel, care au fost invitate.
  22. Cele mai cunoscute ansambluri muzicale românești susțin concerte în seriile Festivalului, Muzica secolului XXI fiind dedicată aproape în totalitate orchestrelor din România.
  23. Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam continuă tradiția de a încheia Festivalul pe 26 septembrie, de data aceasta alături de un dirijor ce se va afla pentru prima dată în România, Daniel Harding.
  24. Interpretarea informată istoric este un curent din ce în ce mai proeminent pe scena muzicii clasice mondiale care va fi prezent și în festival grație mai multor ansambluri de muzică veche renumite: L’Arpeggiata, Orchestra Controcorrente, LA CETRA BAROCKORCHESTER Basel, LES ARTS FLORISSANTS, MÜNCHENER BACH-ORCHESTER și MÜNCHENER BACH-CHOR.
  25. Trei actori mari urcă în premieră pe scena Festivalului Internațional George Enescu în 2021 – Robert Powell, Maia Morgenstern și Vlad Ivanov – cu roluri în creații de Igor Stravinski, Arnold Schoenberg și Edvard Grieg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL15 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă18 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.18 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu18 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN19 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.19 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA21 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL2 days ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL2 days ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO3 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi4 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi5 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending