Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European speră că amendamentul pe care l-a propus, acela ca energia nucleară să fie considerată tehnologie cu zero emisii nete, să rămână în poziția de negociere a Parlamentului European referitoare la Actul privind industria cu zero 
emisii nete.
Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, acesta a anunțat că, în acest moment, în propunerea raportorului pentru acest dosar, tehnologia nucleară se regăsește pe lista celor cu zero emisii nete, un fapt care ar putea avantaja România, având în vedere ponderea acestei energii în mixul nostru energetic, dar și faptul că țara noastră este un pionier în implementarea tehnologiei americane a reactoarelor modulare mici.
”Fără energie nucleară nu ne putem atinge țintele pentru oricine gândește puțin la realitate, nu la niște ținte scoate din buzunar și aruncate pe Facebook. Nu putem să atinge acele ținte, dar nici nu putem susține economia. Se montează panouri solare, există energie produsă de vânt, însă nu este energie continuă. Ai nevoie de niște sisteme de producere care să intervină în orele de vârf sau în momentul în care nu este soare sau nu bate vântul. Oricine are panouri puse pe acoperiș poate să vadă că poate avea putere de 12 kw, dar azi produce 4 kw, mâine produce 6 kw. Depinde de cum bate soarele și de ce nori sunt pe cer. Nu poți să alimentezi sistemul în acest mod”, a explicat Marinescu importanța energiei nucleară în buna desfășurare a funcționării industriei UE, dar și a traiului de zi cu zi al europenilor.
Umbra de îndoială exprimată de eurodeputat vine pe fondul opiniilor divergente la nivelul statelor membre cu privire la acest tip de energie.
”A fost unul dintre amendamentele pe care le-am susținut la lista propusă de Comisie. În acest moment, în propunerea raportorului, tehnologia nucleară este pe acea listă, deci poate fi considerată net zero și sper să rămână. Întotdeauna este o discuție foarte complicată tehnologia nucleară pentru că sunt state membre care se împotrivesc, sunt state membre care susțin. România face parte dintr-un grup de țări membre care susțin energia nucleară, dar să vedem care va fi rezultatul”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.
Referindu-se la un alt pilon pe care se construiește Actul privind industria cu zero emisii nete, și anume tehnologia de captare a CO2, europarlamentarul a criticat lipsa de stabilire transparentă a țintelor, fapt ce ar putea afecta și România.
”Pe lista aceea apare și tehnologia de captare și de stocare a cărbunelui. Un lucru foarte important. Ca de obicei, în țări se fixează o țintă pentru industria de petrol și gaze care este de 50 de Mt până în 2030. O țintă care nu este fixată în funcție de emisiile produse de combustibilii fosili pe care îi pun pe piață aceste firme, ci este o țintă care nu are o bază transparentă de calcul. Acest lucru creează mari probleme, inclusiv României pentru că nu există posibilitatea de a stoca atât până în 2030 când nu ai nici proiectele începute, nici măcar studiate. Este un alt punct de dispută foarte mare unde încercăm să susținem industria din România, să sperăm că și reușim. Măcar țintele să fie stabilite în funcție de cantitatea de emisii generată de petrol și gaze care sunt vândute de firmele respective”, a reliefat eurodeputatul eforturile depuse în Parlamentul European.
Întrebat dacă executivul european a luat în calcul măsuri pentru a combate riscul unei suprasolicitări a rețelei electrice europene pe fondul acestei tranziții verzi, Marian-Jean Marinescu a anunțat că, ”din păcate, nu există în acest moment astfel de propuneri”, deși acesta a avut multiple discuții, inclusiv cu Frans Timmermans, până de curând vicepreședinte executiv al Comisiei Europene însărcinat cu punerea în aplicare a Pactului verde european, în care a ridicat problemele mai sus amintite.
”Despre această situație am discutat de mai multe ori inclusiv cu Timmermans. Pur și simplu nu a cuplat la niciun fel de discuție. Pentru el era important că s-a stabilit o țintă. Exemplul cel mai bun: dacă Balta Albă trece mâine pe electric, e nevoie de modificarea rețelei atât interioare, în case, cât și exterioare, pentru că nu este proiectată și nu este construită la acel nivel, la acea nevoie de putere. Este un lucru extrem de important care, din păcate, nu a fost abordat de Comisie”, și-a arătat dezamăgirea Marinescu.
Din punctul său de vedere, pachetul ”Fit for 55” ar fi trebuit să înceapă cu un studiu de impact.
”În discursul despre Starea Uniunii, președinta Comisiei a vorbit despre competitivitate economică și a spus că a reușit să-l convingă pe Mario Draghi să facă un studiu de impact asupra competitivității industriei europene, având în vedere ce avem de implementat ca regulamente. Foarte bine că există măcar acum, numai că acest studiu trebuia făcut înainte de a promova toate regulamentele. Noi cerem, eu și cu alți colegi PPE am cerut de mulți ani, inclusiv domnului Timmermans – inclusiv eu am făcut niște propuneri de proiecte-pilot în care am trecut acest lucru – și anume un studiu de impact al întregului pachet, pentru că există niște studii de impact, dar pe fiecare piesă legislativă în parte. Toate aceste propuneri sunt interconectate. Vom avea acest studiu pe la începutul anului viitor și atunci vor ieși la iveală foarte multe lucruri care sunt necesare”, a completat eurodeputatul.
Citând un studiu realizat de industrie, Marian-Jean Marinescu a dezvăluit care ar putea fi costurile la care se ridică refacerea rețelei pentru a putea suporta tranziția.
”Am văzut un studiu făcut de industrie în care se spunea că refacerea rețelei va costa în jur de 650 de miliarde de euro. Chiar și dacă era exagerat, dar tot putem să spunem că ca costa 300-400 de miliarde de euro. Aceasta este valoarea utilizată din NextGeneration”, a detaliat europarlamentarul.
Având în vedere că UE nu a luat în calcul alocarea unor sume pentru acest aspect, industria va fi cea care va trebui să suporte costurile sau statele membre, care vor fi nevoie să recurgă la ajutoare de stat.
Doar că acest lucru va genera decalaje, astfel că șansa României în toată această cursă este de a folosi pe deplin fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană, a îndemnat Marian-Jean Marinescu.
”Este evident că industria trebuie să suporte. Dacă primește ajutor și cere ajutor în ceastă direcție, ar fi foarte bine, însă infrastructura are nevoie de ajutor. Vrem să mutăm de pe rutier pe cale ferată. Și acolo sunt investiții. Sunt foarte mulți bani pe care, dacă îi adunăm, va rezulta o cifră care nu știu dacă poate fi suportată de bugetul european. În unele state se va da ajutor de stat. Germania, Olanda, Suedia, Franța, dar altele nu. Șansa noastră, a fost și în anii trecuți, stă în a utiliza toți banii europeni care sunt puși la dispoziția noastră, inclusiv PNRR. Este șansa de a face un pas înainte. Nu acoperă toate nevoile, dar este un lucru foarte mare. Din păcate, cifrele referitoare la România cu privire la exercițiul financiar trecut nu sunt foarte îmbucurătoare. Să sperăm că vom folosi banii din PNRR la maximul posibil. În rest, este evident că statul nu va putea finanța foarte mult. Are programe de finanțare totuși în diverse direcții care susțin lupta împotriva schimbărilor climatice, însă probabil nevoia economiei va fi mult mai mare, așa că tot pe fonduri UE trebuie să ne bazăm”, a conchis europarlamentarul.
Comisia Europeană a prezentat la mijlocul lunii martie Actul privind industria cu zero emisii nete care urmărește consolidarea rezilienței și competitivității de tehnologii cu zero emisii nete în UE și va face sistemul energetic mai sigur și mai durabil.
Actul sprijină în special 8 tehnologii strategice cu zero emisii nete. Acestea sunt: i) tehnologiile solare fotovoltaice și termice; ii) energia eoliană onshore și energia din surse regenerabile offshore; iii) bateriile și tehnologiile de stocare; iv) pompele de căldură și energia geotermală; v) electrolizoarele și pilele de combustie; vi) biogazul/biometanul vii) captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) și viii) tehnologiile de rețea (care includ, de asemenea, încărcarea inteligentă și rapidă a vehiculelor electrice).
Măsurile prevăzute în Act sprijină și alte tehnologii cu zero emisii nete, dar într-o măsură diferită, inclusiv tehnologii bazate pe combustibili alternativi durabili, tehnologii avansate de producere a energiei din procese nucleare, cu deșeuri minime din ciclul combustibilului, reactoare modulare mici și combustibilii aferenți de cea mai bună clasă.
PPE este cel mai mare și mai vechi grup politic din Parlamentul European, având rădăcini care pornesc de la părinții fondatori ai Uniunii Europene. Grup politic de centru-dreapta, PPE este devotat creării unei Europe mai puternice, construită pe baza nevoilor cetățenilor săi.
