Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Marian-Jean Marinescu: Am creat imaginea unui eurodeputat român serios, profesionist și competent

Published

on

Corespondență din Strasbourg

Săptămâna aceasta are loc cea de-a doua sesiune plenară din luna martie, la Strabourg, cu aproximativ 2 luni înainte de alegerile europarlamentare, iar europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a răspuns întrebărilor în interviu acordat în exclusivitate redacției Calea Europeană.

Europarlamentarul român a realizat o sinteză a activității sale din acest mandat, și-a prezentat poziția privind Brexit, dar a discutat și despre modul în care a comunicat până acum cu autoritățile române în contextul în care România deține președinția la Consiliul Uniunii Europene.

Mai multe dosare au fost dezbătute și încheiate de Marian-Jean Marinescu în Parlamentul European în acest mandat de europarlamentar, în perioada 2014-2019.

„Am creat imaginea unui deputat român serios, profesionist și competent, care lucrează foarte mult. Unul dintre cele mai importante dosare sunt mai ales pe transporturi. Ultimul dosar, tot codecizie pe transport, a patra politică europeana ca buget, peste 40 de miliarde, în ceea ce privește România am introdus în plus niște conexiuni transfrontaliere, Timișoara-Moravița, Craiova-Calafat, București-Giurgiu, în care am făcut un mic pas în accesarea fondurilor de către autoritățile locale și regionale, nu este chiar tot pasul, pentru că vorbim despre un management la nivelul comisiei.”

Eurodeputatul a menționat faptul că a introdus reguli pentru adaptarea infrastructurii la cerințele militare, unde „am păstrat cu eforturi finanțarea pentru partea de energie și combustibil fosil. Nu voiau să mai finanțeze transportul gazului, ceea ce dezavantaja foarte mult România.”

Un alt dosar important, a fast implementarea cabinei aerodinamice pentru camioane, unde ,,am găsit soluția pentru text, eu fiind raportor al grupului PPE, iar negocierile din trilogul cu președinția română am găsit o soluție care a fost repede susținută. Toate aceste măsuri au fost luate pentru siguranța transportatorilor”, declară Marinescu.

A fost raportor și pe un dosar care a implicat activitatea marinarilor.

Un dosar din anul 2018 a fost cel cu privire la regulile de siguranță în transportul aerian: Am introdus primele reguli pentru drone și am introdus posibilitatea de a înlocui în situație de accident, înregistratorul de zbor cu o descărcare  la sol a tuturor datelor într-un timp foarte scurt și în felul acesta se poate afla foarte repede ce s-a întâmplat, dar mai ales locul accidentului.”

În contextul în care România deține președinția româna a Consiliului Uniunii europene, mai mulți euroaparlamentari români s-au declarat nemulțumiți de modul în care au comunicat și au colaborat cu autoritățile române în această perioadă. Printre eurodeputații români nemulțumiți de această situație se numără și Marian-Jean Marinescu, declarând în interviul pentru Calea Europeană, că nu a avut poziții românești pe dosare, dar punctual ,,când am fost raportor, am lucrat bine cu reprezentața permanentă a României pe lângă UE, cu cei de la Bruxelles, nu cu cei de la București. Mi-au fost îndeajuns prezentările miniștrilor din comisii.”

Marian Jean-Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE, cel mai mare și important grup politic din Parlamentul European, membru în Comisia pentru transport și turism și membru în cadrul delegației din comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia. Este membru supleant în Comisia pentru control bugetar, în Comisia pentru industrie, cercetare și energie și în cadrul Delegației pentru relațiile cu țările din Asia de Sud-Est și cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). 

Întreaga activitate a europarlamentarului român poate fi urmărită aici.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, o nouă critică la adresa lui Manfred Weber și a popularilor europeni: Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”

Published

on

© Renew Europe/ Twitter

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, cel care și-a asumat săptămâna trecută anunțul că socialiștii și liberalii europeni nu îl vor susține pe Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, a criticat miercuri modul de funcționare al sistemului candidatului cap de listă (Spitzenkandidat),

În urma unor discuții avute la nivelul celui de-al treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European, Cioloș a spus, într-o serie de postări pe Twitter că ”un sistem Spitzenkandidat democratic trebuie să fie validat de toți cetățenii Uniunii Europene, nu la o reuniune de partid în logica unor înțelegeri politice naționale”, în ceea ce poate fi considerat un nou atac politic la adresa candidaturii lui Manfred Weber pe care președintele francez și liderii liberali îl resping, invocându-i lipsa de experiență executivă la nivel înalt.

Cioloș a reluat, în context, narativului grupului ALDE, acum Renew Europe, cu privire la adoptarea listelor transnaționale în alegerile pentru Parlamentul European, un proiect intens susținut de liberalii europeni, dar care a fost eliminat din textul legislativ în care deputații europeni au votat, în februarie 2018, componența legislativului european în mandatul 2019-2024 prin redistribuirea mandatelor deținute de Marea Britanie.

 

Listele transnaționale sunt necesare. Să punem cetățenii în inima democrației europene. Listele transnaționale cresc șansele cetățenilor, consolidează transparența și legitimitatea democratică și creează partide europene reale”, a mai scris Dacian Cioloș, în contextul în care liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei, Manfred Weber, a transmis într-un editorial pentru Die Welt că respingerea procedurii Spitzenkandidat ar produce consecințe devastatoare pentru democrația europeană.

 

Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”. Înseamnă să lucrăm împreună, să construimă majorități solide, să cădem de acord asupra priorităților politice pentru a schimba Europa și pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Și înseamnă să alegem pe cel care întruchipează cel mai bine aceste priorități și nevoi”, a mai spus liderul Renew Europe.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Victor Ponta: Eurodeputații Corina Crețu și Mihai Tudose vor face parte din grupul Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European

Published

on

© Pro Romania/Facebook

Comisarul Corina Creţu şi fostul prim-ministru Mihai Tudose vor face parte din grupul social-democraţilor din Parlamentul European, a anunțat, marți, liderul Pro România, Victor Ponta.

„Totul este bine când se termină cu bine / Corina Creţu şi Mihai Tudose sunt adevăraţi social-democraţi şi locul lor natural era în Grupul Social Democrat din Parlamentul European-mai ales că au fost acceptaţi fără să fie obligaţi să intre în Delegaţia PSD ! Totul în regulă, totul conform cu ceea ce au promis celor 600.000 de oameni care i-au votat!”, a scris Ponta pe pagina sa de Facebook și pe pagina de internet a partidului Pro România.

Fostul premier nu a ratat ocazia să critice atitudinea actualului lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, cel care s-a opus unei afilieri a eurodeputaților Pro România la noul grup centrist din hemiciclu, alcătuit din ALDE european, partidul președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța 2020 USR PLUS.

Prin afilierea celor doi eurodeputați Pro România la grupul S&D din Parlamentul European, social-democrații vor ajunge la 154 de mandate în legislativul european, la 28 distanță de prima forță politică, grupul Partidului Popular European, devansând însă cu 46 de mandate grupul Renew Europe.

Apartenența Corinei Crețu, membru al Parlamentului European din 2007 până în 2014 din partea PSD și vicepreședinte al instituției înainte de a fi numită comisar european, și a fostului prim-ministru Mihai Tudose la grupul S&D este confirmată după aproape o lună de negocieri politice.

Imediat după alegerile europene, Victor Ponta a anunțat că a fost invitat să facă parte atât din grupul social-democraţilor europeni, cât şi din cel nou format de ALDE, En Marche şi Alianța USR PLUS din Parlamentul European.

Afilierea la grupul S&D a fost însă imposibilă în contextul în care Pro România s-a format ca o alternativă la PSD, singurul partid din România care aparține familiei socialiștilor europeni și care va da grupului S&D opt membri și un al nouălea după Brexit.

În ce ține de afilierea la Renew Europe, formațiunea lui Ponta nu a aderat formal la noul grup în care Alianța USR PLUS reprezintă principala forță din România, ci a încercat să activeze în cadrul acestei grupări ca urmare a afilierii la Partidul Democrat European, o formațiune politică europeană înființată în 2004 și care, în Parlamentul European, face parte în mod tradițional din grupul ALDE.

Noul grup Renew Europe a reacționat prompt și a transmis că afilierea Pro România la noul grup politic nu a fost aprobată, care are o delegație română puternică formată din Alianța 2020 USR PLUS.

În ce o privește pe comisarul Corina Crețu, care va demisiona curând din funcția de comisar european pentru politică regională pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat, aceasta a activat timp de șapte ani ca europarlamentar în cadrul grupului S&D și a participat în ultimii ani la majoritatea reuniunilor Partidului Socialist European, fie întruniri în cadrul congresului acestei familii politice europene, fie întâlniri în marja summiturilor Consiliului European.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, după misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău: ”Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro”

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Dacă Guvernul Maia Sandu va fi lăsat să-și facă treaba, asistența macrofinanciară promisă de Uniunea Europeană, ar putea să ajungă în Republica Moldova în maximum 1 an, cu prima tranșă plătibilă chiar în septembrie, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, singurul român care a făcut parte din delegația Parlamentului European aflată luni în vizită la Chișinău.

Misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău a avut luni întrevederi cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cu liderul Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, și cu președintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Pavel Filip.

„Dacă este lăsat să-și desfășoare activitatea, Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene și să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice guvern din ultimii 28 de ani”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, după misiunea oficială a Parlamentului de luni la Chișinău, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

„Scopul misiunii noastre de ieri de la Chișinău a fost să vedem cum putem ajuta cel mai bine din Parlamentul European parcursul european al Republicii Moldova. De aceea, m-am bucurat să văd la Chișinău un guvern nou, proeuropean, în care putem avea încredere, un guvern care vrea cu adevărat să adopte reforme și să aducă Republica Moldova spre Uniunea Europeană. Este o diferență ca de la cer la pământ față de ceea am văzut la Chișinău în dialogurile cu guvernul precedent.

Cu privire la asistența macrofinanciară, Mureșan a arătat aceasta a fost blocată din cauză că precedentul guvern nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în fața partenerilor europeni privind combaterea spălării banilor, alegeri democratice, sistem transpartinic, combaterea corupției, întărirea sistemului bancar și reformarea justiției.

„Am transmis noului guvern de la Chișinău că îi voi acorda tot sprijinul meu în implementarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Voi reveni foarte curând la Chișinău și voi veni ori de câte ori va fi nevoie pentru a ajuta noul guvern în parcursul său european. La fel, mă voi lupta ca și până acum în Parlamentul European pentru ca Republica Moldova și celelalte țări din Vecinătatea estică să beneficieze de cât mai multe fonduri europene care să ajute la creșterea nivelului de trai al oamenilor din aceste țări”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Din misiunea Parlamentului European de luni de la Chișinău au făcut parte vicepreședintele Parlamentului European, Heidi Hautala, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și eurodeputatul Clare Moody, din partea Grupului Socialiștilor Europeni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending