Connect with us

Marian-Jean Marinescu

INTERVIU Marian-Jean Marinescu critică lipsa de precizie a studiilor de impact privind pachetul ”Fit for 55”: Avem nevoie de tranziție echilibrată pentru a păstra locurile de muncă și a reduce emisiile

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg: Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Teodora Ion 

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu consideră că pachetul prin care Uniunea Europeană își propune să diminueze cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 conține ”studii de impact incomplete, deoarece nu prezintă costurile” pe care le vor suporta oamenii și industria.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, acesta a pledat pentru ”o tranziție echilibrată”, astfel încât ”să păstrăm și competitivitatea economică” ce se traduce prin locuri de muncă, și ”să reușim să micșorăm emisiile.”

”Avem o nouă religie, religia verde. S-a ajuns la o situație destul de stranie. Dacă ai alte idei în legătură cu implementarea Pactului Ecologic European, atunci ești un fel de Anticrist. Avem acest pachet. A fost o lege, cu o țintă, de 55%. Acum au venit realitățile în sensul că acum au venit propunerile de măsuri legislative. Atunci când s-a stabilit ținta de 55%, toată lumea a spus că studiul de impact a fost slab. Acum, la toate aceste propuneri, se spune <<am hotărât 55%, acum trebuie să facem ceva>>”, a menționat Marian-Jean Marinescu.

Eurodeputatul român a atras atenția că, în domeniul transportului, singurul efect al acestui pachet va fi acela că ”va limita mobilitatea”, având în vedere ”că nu știm cum se vor micșora emisiile.”

”Transportul, în ultima perioadă, într-adevăr, are mai multe emisii, dar tehnic a făcut multe progrese. Are mai multe emisii pentru că a crescut mobilitatea. Oamenii s-au mișcat mult mai mult. Asta înseamnă mult pentru economie. Turismul este o activitatea din punct de vedere economic și social. Acum, prin toate aceste măsuri, ar trebui să reducem mobilitatea. Acestea sunt consecințele”, a detaliat Marinescu.

Europarlamentarul a reiterat nemulțumirile sale la adresa dorinței Comisiei de Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European de a ”rămâne singură” în gestionarea dosarelor de ”comerț cu emisii” pentru transporturile rutier, maritim, aviatic și clădiri.

”Comisia de mediu este condusă de un francez (n.r. Pascal Canfin) membru al partidului domnului Macron (n.r. La République en marche), care este un verde foarte verde. Dar acum are o problemă. Domnul Macron a avut o problemă cu <<Vestele galbene>> din cauza ridicării prețului la pompă. Domnului Pascal Canfin nu îi place ETS pentru transportul rutier (n.r. sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii) pentru că s-ar putea să aibă probleme. Pe de altă parte, unui reprezentat al PPE-ului, coordonatul din Comisia de Mediu, un german, nu-i convine (n.r. termenul) 2035 zero emisii la țeava de eșapament pentru că industria germană are o problemă. Ajung să facă niște înțelegeri care nu au legătură cu realitatea și nici cu ce trebuie făcut pentru oameni”, și-a arătat dezamăgirea Marinescu pentru aceste practici de culise care vizează mai curând interesele naționale.

Întrebat care va fi impactul asupra României, în contextul în care țara noastră, are regiuni precum Olternia, dependente de cărbune, Marian-Jean Marinescu a subliniat că depinde foarte mult de ”ce proiecte avem pregătite, pentru că bani sunt.”

Acesta a punctat că este nevoie ca proiectele ”să fie pregătite din timp și implementate acolo unde este nevoie”, atrăgând atenția asupra faptului că regiunea Olteniei va trece ”printr-o periaodă foarte complicată” deoarece nu are ”nici cale ferată, nici autostradă care să aducă investiții în regiune.”

Comisia Europeană a adoptat la 14 iulie un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Propunerile anunțate vor permite UE să accelereze ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu.

Ele prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon:

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Comisia Europeană a propus, de asemenea, instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire și într-o mobilitate mai puțin poluantă.

Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25 % din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier.

Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual.

Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde de euro pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Inițiativa celor Trei Mări: Marian-Jean Marinescu solicită Comisiei Europene ”să acționeze cu rapiditate pentru a evita eventualele blocaje birocratice” în realizarea proiectelor

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

În actuala situație politică, Inițiativa celor Trei Mări capătă un rol tot mai important,  conexiunea nord-sud fiind extrem de necesară, a subliniat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism, într-o intervenție în Parlamentul European care s-a reunit în sesiune plenară pentru a discuta, printre altele, despre provocările și oportunitățile acestei inițiative, al cărei summit urmează să fie din nou găzduit de România, în 2023.

”Interconectarea rețelelor naționale, transport, energie, digitale și integrarea în rețelele europene reprezintă o prioritate strategică. Agresiunea Rusiei în Ucraina a demonstrat că o mai bună interconectare a rețelelor energetice și de transport ar fi redus insecuritatea energetică și chiar și pe cea alimentară. În actuala situație geopolitică, inițiativa celor trei mări capătă un rol tot mai important. Conexiunea nord-sud este extrem de necesară. Proiecte strategice importante în contextul crizei actuale: BRUA, Rail2Sea, Via Carpathia, terminalele pentru LNG sau completarea rețelei TEN-T sunt incluse pe agenda de cooperare dintre cele 12 state membre. Trebuie să salutăm că la Riga, Ucraina a fost invitată să participe la această inițiativă”, a punctat Marinescu, amintind de o serie de proiecte.

Acesta a subliniat că este ”vitală cooperare între statele membre” pentru ca ”fondurile europene din Facilitatea de Conectare a Europei, dar și pentru ca fondurile de coeziune să contribuie la interconectarea rețelelor”.

Pentru ca aceste ”proiecte să fie finalizate cât mai repede cu putință”, Marian-Jean Marinescu solicită Comisiei Europene ”să analizeze și să acționeze cu rapiditate pentru a evita eventualele blocaje produse de aspectele birocratice, mai ales în cazul proiectelor cross-border, pentru a utiliza flexibilitate referitor la pre-finanțarea proiectelor la asistența tehnică sau alte solicitări specifice ale statelor membre”.

În egală măsură, eurodeputatul a cerut executivului european ”să analizeze posibilitatea de a propune o modificare a CEF 2 care să includă finanțarea liniilor de solidaritate absolut necesare pentru transportul produselor agricole din Ucraina”.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia).

Inițiativa are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital. Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.

În cadrul summitului celor Trei Mări ce a avut loc în capitala Letoniei, Riga, liderii acestei inițiative au acordat Ucrainei statutul de ”țară participantă”. De asemenea, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Antony Blinken, a confirmat sprijinul țării sale de 300 de milioane de euro la Fondul Inițiativei celor Trei Mări.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu pledează în PE pentru includerea energiei nucleare și a gazului în taxonomie: Trebuie să vedem realitatea. Necesarul de energie va crește semnificativ

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a pledat într-o intervenție în plenul Parlamentului European pentru includerea energiei nucleare și a gazului în taxonomia UE.

”E bine să fii ambițios în viață, dar întotdeauna trebuie să te uiți la realitate. Comisia Europeană spune că în 2030 30% din energia necesară în UE va fi produsă de gaz și de nuclear, plus 4% de combustibil solizi. Necesarul de energie va crește în imaginea Comisiei cu 10%. Eu cred că va crește cu mult mai mult. Fără energie nucleară și fără gaz nu se poate ajunge. Nici la 55% reducere de emisii nu se poate ajunge dacă nu utilizăm gazul și energia nucleară”, a argumentat acesta în cadrul unei dezbateri legate de modificarea actului delegat privind taxonomia în domeniul climei și a actului delegat privind publicarea de informații în materie de taxonomie.

Marinescu a criticat ”utilizarea războiului din Ucraina și presupusa absență a LNG-ului”.

”Sunt argumente mincinoase. Nu puteți să folosiți declarații ale oficialilor ruși. Nu puteți să folosiți războiul din Ucraina pentru a crea emoție și pentru a aduce argumente în favoare obiecției. Sunt două lucruri complet diferite. LNG-ul este acolo pentru că este gaz. Am votat deja o taxonomie, trebuie să o votăm și pe aceasta”, și-a exprimat revolta eurodeputatul.

Citiți și:
Miniștrii Energiei din zece țări membre, printre care și România, apel înaintea unui vot crucial în PE: ”Includerea energiei nucleare în taxonomia UE, vitală pentru combaterea schimbărilor climatice”

Parlamentul European s-a reunit în sesiune plenară pentru a decide, printre altele, dacă includ sau nu anumite activități nucleare și gaziere pe lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului.

Parlamentul și Consiliul trebuie să decidă până la 11 iulie 2022 dacă doresc sau nu să își exercite dreptul de veto asupra propunerii Comisiei. La 14 iunie 2022, eurodeputații Comisiei pentru afaceri economice și monetare și ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au adoptat o obiecție la propunerea Comisiei. În cazul în care o majoritate absolută în Parlamentul European (353 de deputați) susține același lucru, Comisia va trebui să retragă sau să modifice propunerea.

Comisia a adoptat actul delegat privind taxonomia la 9 martie 2022. Aceasta propune includerea, în anumite condiții, a unor activități specifice în domeniul energiei nucleare și al gazelor în lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului care fac obiectul așa-numitei taxonomii a UE.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, gazda expoziției ”Aviation Decarbonisation” din PE: Mobilitatea, inclusiv cea pe calea aerului, este un drept al cetățenilor pe care noi, legiuitorii, trebuie să îl respectăm și să îl apărăm

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Industria aviatică investește în cercetare, în noi tehnologii, iar legiuitorii trebuie să croiască legislația ținând cont de aceste eforturi, dar și de nevoia de mobilitate a cetățenilor, a fost mesajul transmis de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European, care a organizat în perioada 28-30 iunie, alături de reprezentanți ai acestei industrii și ai Întreprinderii comune pentru o aviație curată, expoziția ”Aviation Decarbonisation”.

Evenimentul are loc în contextul în care Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere (abordarea generală) cu privire la propuneri legislative importante din pachetul ”Fit for 55”, prezentat de Comisia Europeană la 14 iulie, anul trecut, care va permite Uniunii Europene să își reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990, având ținta de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

”Unii propun ca pe distanțe de 300, 400 sau chiar 1000 de kilometri să se călătorească pe calea ferată, și nu pe calea aerului. Eu îi invit pe cei care pledează pentru asta să încercă”, a subliniat Marinescu, reamintind că ”zborurile regionale nu sunt responsabile de mai mult de 10% din cantitatea totală de emisii”.

”Liniile regionale sunt foarte importante pentru menținerea conectivității și mobilității în beneficiul cetățenilor, în cele din urmă. Pe perioada lucrului la dosarele <<Fit for 55>> am pledat pentru menținerea țintelor de decarbonizare, dar nu pentru reducerea mobilității. Mobilitatea, inclusiv cea pe calea aerului, este un drept al cetățenilor pe care noi, legislatorii, trebuie să îl respectăm și apărăm”, a punctat eurodeputatul.

Întreprinderea comună pentru o aviație curată a prezentat în cadrul evenimentului mai sus amintit inovațiile cheie din cadrul programului Clean Sky 2, demonstrând astfel modul în care tehnologiile durabile pot alimenta un viitor neutru din punct de vedere climatic, mai ales că statele membre au adoptat deja o poziție comună privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), partajarea eforturilor între statele membre în sectoarele care nu sunt incluse în ETS (ESR), emisiile și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF), crearea unui fond social pentru climă (SCF) și noi standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este o piață a carbonului bazată pe un sistem de plafonare și comercializare a certificatelor de emisii pentru industriile mari consumatoare de energie și pentru sectorul producției de energie.

Consiliul a convenit să mențină ambiția globală de 61% de reducere a emisiilor până în 2030 în sectoarele acoperite de EU ETS, după cum a propus Comisia.

De asemenea, Consiliul a convenit asupra unei reduceri unice a plafonului global de emisii cu 117 milioane de certificate (”reeșalonare”) și asupra creșterii ratei anuale de reducere a plafonului cu 4,2% pe an (”factor de reducere liniară”).

Consiliul a aprobat propunerea de consolidare a rezervei de stabilitate a pieței (RSM), prin prelungirea, dincolo de 2023, a ratei anuale crescute de absorbție a cotelor (24 %) și prin stabilirea unui prag de 400 de milioane de certificate peste cele plasate în rezervă care nu mai sunt valabile.

Consiliul a convenit ca lansarea mecanismului care activează eliberarea certificatelor MSR pe piață, în caz de creștere excesivă a prețurilor, să fie automată și mai reactivă.

În ceea ce privește sectoarele vizate de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), Consiliul a aprobat propunerea de a pune capăt progresiv certificatelor gratuite pentru sectoarele vizate de CBAM, pe o perioadă de zece ani, între 2026 și 2035.

Reducerea va fi mai lentă la început, urmând să se observe o accelerare la finalul acestei perioade de zece ani. Sprijinul pentru decarbonizarea acestor sectoare va fi posibil prin intermediul Fondului de inovare. De asemenea, Consiliul a solicitat Comisiei să monitorizeze impactul CBAM, inclusiv asupra relocării emisiilor de dioxid de carbon la export, și să evalueze dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

În ceea ce privește Fondul de modernizare, Consiliul a menținut creșterea volumului acestuia prin scoaterea la licitație a unei cote suplimentare de 2,5 % din plafon, prin creșterea cotei de investiții prioritare la 80 % și prin adăugarea de noi sectoare eligibile, astfel cum a propus Comisia. Consiliul a decis să extindă lista statelor membre care beneficiază de Fondul de modernizare.

Proiectele privind gazele naturale nu vor fi, în principiu, eligibile pentru fond. Cu toate acestea, Consiliul a introdus o măsură tranzitorie care permite beneficiarilor fondului să continue să finanțeze proiecte de gaze naturale în anumite condiții.

De asemenea, Consiliul a consolidat anumite dispoziții ale Fondului de inovare, în special în ceea ce privește capacitatea care vizează ca participarea la proiecte să fie mai eficientă și mai echilibrată din punct de vedere geografic, păstrând în același timp principiul excelenței în alocarea proiectelor. Consiliul a convenit să acorde o atenție deosebită decarbonizării sectorului maritim în cadrul Fondului de inovare.

Consiliul a îmbunătățit guvernanța și transparența ambelor fonduri.

O alocare tranzitorie suplimentară cu titlu gratuit poate fi acordată, în anumite condiții, sectorului încălzirii urbane din anumite state membre, sub rezerva anumitor condiții, pentru a încuraja decarbonizarea acestui sector.

Consiliul a convenit să includă emisiile din transportul maritim în domeniul de aplicare al EU ETS. Statele membre sunt de acord cu propunerea Comisiei privind introducerea treptată a obligațiilor de restituire a certificatelor de către companiile de transport maritim. Întrucât statele membre care depind în mare măsură de transportul maritim vor fi, în mod natural, cele mai afectate, Consiliul a convenit să redistribuie 3,5 % din plafonul certificatelor scoase la licitație către aceste state membre. În plus, abordarea generală ia în considerare specificitățile geografice și propune măsuri tranzitorii pentru insulele mici, navigația de iarnă și călătoriile legate de obligațiile de serviciu public și consolidează măsurile de combatere a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul maritim.

Abordarea generală include emisiile non-CO2 în regulamentul MRV începând cu 2024 și introduce o clauză de revizuire pentru includerea ulterioară a acestora în EU ETS.

Consiliul a convenit să creeze un nou sistem separat de comercializare a emisiilor pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier. Noul sistem se va aplica distribuitorilor care furnizează combustibili pentru consum în sectorul clădirilor și în cel al transportului rutier.

Cu toate acestea, începerea obligațiilor de licitare și de restituire va fi amânată cu un an față de propunerea Comisiei (licitarea certificatelor începând cu 2027 și restituirea începând cu 2028).

Traiectoria de reducere a emisiilor și factorul de reducere liniară stabilit la 5,15 începând cu 2024 și la 5,43 începând cu 2028 ar rămâne așa cum a propus Comisia. Consiliul a menținut propunerea de a scoate la licitație un procent suplimentar de 30% din volumul de licitație pentru primul an de la lansarea sistemului, astfel încât acesta să funcționeze fără probleme (”frontloading”).

Consiliul a adăugat o posibilitate temporară pentru statele membre de a scuti furnizorii de restituirea certificatelor până în decembrie 2030, în cazul în care aceștia fac obiectul unei taxe pe carbon la nivel național, al cărei nivel este echivalent sau mai mare decât prețul de licitație pentru certificatele din cadrul ETS pentru sectorul clădirilor și al transporturilor.

Consiliul a convenit să elimine treptat, până în 2027, certificatele alocate cu titlu gratuit pentru sectorul aviației și să alinieze propunerea la sistemul global de compensare și reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru aviația internațională (CORSIA). EU ETS se va aplica pentru zborurile intraeuropene (inclusiv Regatul Unit și Elveția), în timp ce CORSIA se va aplica operatorilor din UE pentru zborurile extraeuropene către și dinspre țările terțe participante la CORSIA.

Din certificatele de emisii alocate cu titlu gratuit care vor fi eliminate treptat, statele membre au convenit să pună deoparte 20 de milioane pentru a compensa costurile suplimentare asociate cu utilizarea combustibililor durabili pentru aviație (SAF). În plus, acordul Consiliului ia în considerare circumstanțe geografice specifice și, în acest context, propune derogări tranzitorii limitate.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 mins ago

Lucian Bode: România contribuie consistent la securitatea UE, de aceea aderarea țării noastre la spațiul Schengen reprezintă o „urmare firească”

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Iranul va răspunde până la miezul nopții coordonatorului UE cu privire la textul final al proiectului de acord nuclear revitalizat

INDIA3 hours ago

Narendra Modi: India trebuie să se transforme într-o țară dezvoltată în 25 de ani, cu politici pentru a susține producția internă, apărarea și tehnologia digitală

U.E.4 hours ago

EFFIS: 2022 ar putea stabili un record la incendiile de vegetație în UE. România, Spania și Portugalia, printre țările cele mai afectate de secetă

INDIA5 hours ago

La cea de-a 75-a aniversare a independenței Indiei, Joe Biden susține că această țară este un „partener indispensabil” pentru SUA

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul Apărării, convins că anul viitor Forțele Navale Române vor fi mai bine echipate la nivelul provocărilor de securitate actuale și viitoare

ROMÂNIA6 hours ago

Marcel Ciolacu, mesaj de Ziua Marinei Române: Îi felicit pentru profesionalism și dăruire pe toți marinarii care și-au legat destinele de mările și oceanele lumii

ROMÂNIA7 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Marinei: Conflictul din apropierea granițelor subliniază necesitatea unei armate moderne, dotată cu echipamente de ultimă generație

NATO7 hours ago

Leviatan Design, compania care implementează două proiecte strategice pentru securitatea României, împlinește zece ani de activitate

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA4 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending