Connect with us

COMISIA EUROPEANA

INTERVIU Mihnea Motoc, consilier al lui Jean-Claude Juncker: Fondul European de Apărare va sprijini statele UE inclusiv în onorarea angajamentelor asumate în cadrul NATO

Published

on

Interviu realizat de Robert Lupițu

Eforturile Uniunii Europene în materie de apărare sunt menite să întărească pilierul european al securității din cadrul NATO și niciun scenariu lansat de Comisia Europeană privind apărării europene nu pune problema dublării rolului Alianței Nord-Atlantice, explică Mihnea Motoc, șef adjunct al Centrului European de Strategie Politică, calitate din care formulează recomandări strategice în domeniul politicii de apărare lui Jean-Claude Juncker, șeful executivului european.

Într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeana.ro, fostul ministrul al Apărării explică cum ar urma să funcționeze Fondul European de Apărare lansat miercurea trecută de către Comisia Europeană și prin care și-a propus alocarea în următorii ani a 500 de milioane de euro, grant-uri de la buget pentru cercetare și a peste 5 miliarde de euro, sub formă de co-finanțare pentru investiții privind dezvoltare militară și achiziții

FOTO: MApN

Totodată, Mihnea Motoc a prezentat și care este rolul documentului de reflecție privind viitorul apărării europene și care cuprinde un pachet cu trei scenarii: Cooperarea în domeniul securității și apărării; Securitate și apărare partajate; Securitate și apărare comune.

CaleaEuropeana.ro: În cazul scenariilor incluse în Carta Albă a președintelui Juncker au existat atât dezbateri, cât și disensiuni între membri, mai ales în privința celebrei sintagme a ”Europei cu mai multe viteze”. Scenariile pentru apărare par, din această perspectivă, mult mai precaute și mai orientate spre unitate. Cu toate acestea, Comisia Europeană precizează că ele nu se exclud reciproc. Astfel, pot cele trei scenarii privind viitorul apărării europene să coexiste ca diferite abordări pe care țările membre le-ar putea adopta, creând astfel niveluri diferite de integrare în privința apărării europene și eventuale disensiuni?

Mihnea Motoc: Documentul de reflectie pe marginea viitorului apararii europene este al patrulea prezentat de Comisie, dintr-o serie de cinci ce dezvolta teme definitorii pentru UE pana la orizontul 2025, enuntate in Carta Alba. Documentele de reflectie sunt o abordare noua a Comisiei, deschisa si fara preconceptii. Ele sunt insotite de disponibilitatea de a prelua propuneri indraznete si de a propune scenarii alternative. Ele sunt dezvoltate cu implicarea Statelor Membre si menite, pe de o parte, de a genera dezbatere, iar pe de alta, de a propune o viziune si mai multe scenarii dintre care Statele Membre vor lua deciziile politice ce se impun. Sintagma “Europa cu mai multe viteze” nu apare in Carta Alba, Comisia a facut repetat aprecieri pe marginea acestei dezbateri. Presedintele Juncker a adus cel mai recent precizarile necesare in aceasta chestiune vinerea trecuta, la Praga. Revenind la reflectia privind viitorul apararii europene, intr-adevar, cele 3 scenarii prezentate nu sunt nici exhaustive si nici nu se exclud reciproc. Nu este insa nici o legatura aici cu posibilitatea generarii unor nivele diferite de integrare in domeniul apararii, ci e vorba de faptul ca Statele Membre pot decide sa preia elemente din scenarii diferite; pot fi concepute si recompuneri cu elemente din mai multe scenarii. E util de revazut in acest sens, spre finalul Documentului, tabelul care defalca scenariile in raport de 4 elemente – principii, actiuni, capabilitati si eficienta.

Procesul in legatura cu care au aparut preocupari de genul celor din intrebarea dvs este cooperarea permanenta structurata din domeniu (PESCO), dar si in acel caz abordarea probabila va fi una cat se poate de cuprinzatoare (“inclusive”).

CaleaEuropeana.ro: În contextul în care anul trecut, țările UE care sunt membre și în cadrul NATO au alocat bugetelor Apărării sume de peste 140 de miliarde de euro (fără Marea Britanie), ce impact așteptați să aibă Fondul European de Apărare (cu alocări anuale post-2020 de 500 de milioane de euro pentru cercetare și 1 miliard pentru dezvoltare și achiziții)?

Mihnea Motoc: Dimensiunea de cercetare, finantarea avuta in vedere este 100% sub forma de grant-uri de la bugetul UE. In dimensiunea de capabilitati insa, banii europeni vor co-finanta intr-un anumit procentaj proiecte dezvoltate de mai multe State Membre din bugetele nationale respective. Interventia europeana e menita sa reduca riscul inerent fazei celei mai delicate din generarea unei capabilitati in domeniul apararii, aceea de la cercetare pana la obtinerea unui prototip, sa stimuleze utilizarea instrumentelor financiare cele mai adecvate si sa produca un efect de multiplicare (“leverage”), estimat a merge pana la un raport de 1 la 5. Prin urmare, nu e vorba de a compara ca dimensiuni resurse bugetare nationale cu interventia financiara europeana; pe de alta parte, resursele financiare ce se estimeaza a fi generate in modul descris mai sus sunt considerabil mai mari decat 1,5 miliarde de euro; pentru exercitiul bugetar ce incepe in 2020, anual vor fi 5,5 miliarde de euro destinati finantarii proiectelor colaborative din industria de aparare.

CaleaEuropeana.ro: Primele două scenarii abordează relația UE-NATO de pe coordonatele actuale ”complementaritate, non-duplicare, consolidare a cooperării”, în schimb cel de-al treilea – cel pentru securitate și apărare comune – ar angaja UE într-o transformare profundă și ar pune NATO în postura de a se reașeza strategic. Am avea, practic, doi piloni de securitate în Europa: unul exclusiv european și unul transatlantic. Cât de ridicat așteptați să fie nivelul de susținere pentru scenariul 3, în contextul în care există țări UE care își dedică eforturile de apărare în cadrul NATO, inclusiv România, și pledează pentru o relație transatlantică puternică în ciuda diferențelor de opinie cu administrația actuală a SUA?

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Mihnea Motoc: Nu se pune nici un moment, in nici un scenariu, problema dublarii NATO. Parteneriatul UE cu NATO ramane absolut esential pentru viitorul nostru. Exista o acceptare larga, inclusiv la nivelul NATO, a faptului ca o Europa mai puternica pe linie de aparare inseamna ipso facto un NATO mai puternic. Vorbim de intarirea pilierului european al NATO, nu de pilieri diferiti. Va rog sa nu luati aceste afirmatii drept retorica ori complezenta; stimulentele pe care le propune Comisia urmaresc sa sprijine Statele Membre inclusiv in onorarea angajamentelor asumate in alte cadre congruente. Cel mai important, nu trebuie uitat ca “produsele” ce vor rezulta din actiunea colaborativa a Statelor Membre si finantarea europeana, sunt si raman “proprietatea” acestora. Statele Membre au un singur set de forte, asupra utilizarii caruia dispun suveran. Ar mai fi de adaugat aici ca dialogul politic si colaborarea concreta intre UE si NATO, ajunse acum la o cota fara precedent de ridicata, vor evolua in aceeasi linie si in continuare. 22 de membri UE sunt Aliati NATO, ei vor cauta cu siguranta sa asigure coerenta abordarilor si intarire reciproca, iar nu dublaje, in dezvoltarea capabilitatilor militare. Putem fi de acord ca dezvoltari precum cele evocate in intrebare in dreptul scenariului al treilea, sunt greu, daca nu imposibil, de conceput.   

CaleaEuropeana.ro: În eventualitatea unui consens pe termen mediu și lung pentru scenariul numărul trei, Europa ar reveni acolo de unde a eșuat să pornească în anii ’50 – o comunitate a apărării. De atunci, sarcina securității europene a stat cu succes pe umerii NATO, însă fezabilitatea scenariului numărul trei, inclusiv instituirea unei apărări comune în baza articolului 42, nu ar reprezenta un dublaj al apărării colective, piatra de temelie euro-atlantică?

Mihnea Motoc: Cateva precizari: ideea de Uniune (comunitate) a apararii nu cred ca trebuie asociata exclusiv scenariului 3; apoi, e nevoie sa observam ca nici o dezvoltare preconizata in Documentul de Reflectie si nici o notiune utilizata acolo nu se situeaza in afara Tratatelor existente. Sa ne amintim, la capitolul incursiuni in istoria constructiei europene, ca UEO (organizatie care a existat pana in 2011) avea in Tratatul fondator, tot la articolul 5, o clauza de aparare colectiva. Pana acum, articolul 42.7 a fost invocat o singura data, iar urmarile s-au mentinut preponderent in cadrul interguvernamental. Organizarea punerii sale in practica in viitor se va contura mai bine in timp. Mi-e greu sa citesc, chiar si printre randuri, chiar si in scenariul 3, vreo sugestie de punere in discutie a aranjamentelor actuale de aparare colectiva.

*

Răspunsurile exprimate în acest interviu prezintă opiniile intervievatului și nu reflectă în mod necesar poziția Comisiei Europene.

**

Mihnea Motoc a fost numit luna trecută șef adjunct al Centrului European de Strategie Politică, grupul de reflecție intern al Comisiei Europene, calitate din care furnizează recomandări strategice în domeniul politicii de apărare președintelui executivului european, Jean-Claude Juncker.

Mihnea Motoc s-a distins prin cariera sa în cadrul serviciului diplomatic și al guvernului României, ocupând funcția de ambasador al României în Țările de Jos în perioada 1999-2001, de reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite în perioada 2003-2008 și de reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană din 2008 până în 2015. Din 2015 până în 2017 a fost ministrul apărării naționale în România.

Centrul European de Strategie Politică este grupul de reflecție intern al Comisiei Europene, creat în noiembrie 2014 de către președintele Jean-Claude Juncker. Având misiunea de a inova și a sparge tiparele, Centrul European de Strategie Politică oferă președintelui Comisiei și colegiului comisarilor analize bazate pe fapte și consiliere orientată spre viitor cu privire la chestiunile în jurul cărora este articulată agenda strategică a Europei până în 2025 și după aceea.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinții Consiliului European și Comisiei Europene fac apel către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE să ofere ajutor pentru reconstrucția Libanului

Published

on

© Administrația Pezidențială

Președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

După ce președintele francez Emmanuel Macron a devenit primul lider străin care s-a deplasat în Liban, promițând ajutor, Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

“Cu nevoile dramatice umanitare și de reconstrucție care au apărut acum, solidaritatea noastră – și cea a întregii comunități internaționale – va fi necesară mai mult ca niciodată. Avem un interes comun să acționăm acum pentru a limita efectele acestei tragedii. Prin urmare, vă invităm să vă intensificați sprijinul acordat Libanului atât în privința nevoilor imediate, dar și în vederea reconstrucției țării pe termen lung”, se arată în scrisoarea remisă CaleaEuropeană.ro și transmisă de cei doi lideri instituționali către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern.

Charles Michel și Ursula von der Leyen mai precizează că “pentru a asigura eficiența și livrarea rapidă, suntem pregătiți să asigurăm sinergia ajutorului pe care UE în ansamblu îl va oferi Libanului, printr-un mecanism de coordonare pe care instituțiile UE îl vor pune în aplicare”.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra incapacității Fondului pentru o Tranziție Justă de a elimina dependența de CO2 în regiunile vizate

Published

on

© European Commission/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția, într-un raport, asupra nevoilor și performanței în ceea ce privește finanțarea Fondului pentru o Tranziție Justă, cu rol în schimbarea economiei UE într-una neutră din punct de vedere climatic până în 2050, raportat la efectele sociale, economice și de mediu, informează instituția într-un comunicat remis CaleaEuropană.ro.

Curtea de Conturi Europeană prezintă în linii mari alocările de credite bugetare destinate Fondului pentru o Tranziție Justă:

„Inițial, s-au alocat credite bugetare în valoare de 7.5 miliarde de euro (la preturile din 2018). În urma pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a modificat propunerea majorând în mod semnificativ finanțarea cu 32.5 miliarde de euro, în principal din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. În noul plan bugetar stabilit ieri (21 iulie, n.r.), s-a convenit însă reducerea Fondului pentru o Tranziție Justă cu 20 de miliarde de euro.”

Fondul pentru o Tranziție Justă este un instrument esențial al Pactului Ecologic European, menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se desfășoară într-o manieră echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că noua propunere legislativă, precum și planurile teritoriale pentru o tranziție justă pe care le va aproba, dispune de un cadru de performanță solid, care să îi permită să atingă obiectivele ambițioase ale UE”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de aviz.

Declarațiile membrului Curții de Conturi Europene vin în contextul în care Curtea critică Comisia Europeană în urma lipsei unei evaluări prealabile a impactului pe care îl va avea Fondul pentru o Tranziție Justă pentru a veni în sprijinul sumei modificate.

O alta observație a Curții față de logistica din spatele Fondului pentru o Tranziție Justă, este subliniată în comunicatul de presă:

„Stimulentele pe care le oferă metoda de alocare propusă nu sunt suficiente pentru a determina schimbările structurale profunde și semnificative care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Mai mult, deși se propun indicatori comuni de realizare și de rezultat, aceștia nu reflectă în mod clar obiectivul de abandonare progresivă a sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon”. 

Curtea remarcă inconsistența Fondului pentru o Tranziție Justă și avertizează Comisia Europeană cu privire la incapacitatea acestuia de a elimina dependența de dioxid de carbon în regiunile țintă.

De altfel, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a anunțat că România va primi în jur 4,4 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă pentru sprijinirea sectoarelor și regiunilor cel mai grav afectate de tranziția către o economia verde.

În acest context, banii alocați au rolul de a ajuta muncitorii vulnerabili și vor susține atât IMM-urile cat și start-upurile, a mai transmis europarlamentarul Cristian Bușoi.

Raportul Curții de Conturi Europene, care prezintă detaliat aspectele de inconsistență ale Fondului pentru Tranziție Justă, schițează o serie de comentarii generale cu scopul de a îmbunătăți inițiativa UE:

„Articolele propunerii nu stabilesc o legătură clară cu ambițiile climatice ale UE, de exemplu, în obiectivul specific, sfera de sprijin, programarea resurselor Fondului pentru Tranziție Justă, sau planurile tranziției teritoriale juste.”

Mai mult, raportul face referire și la alte aspecte ce țin de Fondul pentru Tranziție Justă, precum:

„Propunerea prevede astfel finanțare suplimentară pentru regiunile care au primit deja fonduri dedicate pentru modernizarea energiei. Nu am identificat o analiză de ansamblu asupra realizărilor precedente ale fondurilor UE în aceste regiuni, sau asupra nevoilor rămase. Este important ca planurile pentru o tranziție justă să se adreseze problemei coordonării și complementării diferitelor surse de finanțare”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending