Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU | Ministrul Ana Revenco: Hub-ul european de securitate de la Chișinău va lărgi spațiul de securitate al UE și va cuprinde și R. Moldova

Published

on

© Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova/ Facebook

Interviu realizat de Robert Lupițu și editat de Andreea Radu

Prin participarea Republicii Moldova la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al UE, această țară a devenit producător de securitate pentru spațiul european și formează împreună cu alte state membre o „adevărată centură de securitate” la frontiera estică a Uniunii Europene, a declarat Ana Revenco, ministrul afacerilor interne din Republica Moldova, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro în care a subliniat că Centrul de sprijin al UE pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor va lărgi spațiul de securitate european și va cuprinde și Republica Moldova.

“Prin acest pas că am reușit în doar două luni să ancorăm componenta de securitate a Uniunii Europene, dar la hotarul extern al Uniunii Europene și aceasta este o noutate cu certitudine fără precedent, iar de aici începe o nouă abordare a strategiei de securitate a Uniunii Europene”, a spus Revenco, după ce împreună cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lansat luni, la Praga, un hub de securitate al UE cu sediul în Republica Moldova.

CaleaEuropeană.ro: Ce înseamnă pentru Republica Moldova să participe în premieră la o reuniune JAI, la scurt timp după ce a devenit stat candidat la UE?

Ana Revenco: Prin participarea țării noastre alături de decidenții europeni în domeniul afacerilor interne, Republica Moldova devine practic producător de securitate pentru spațiul european și formează împreună cu alte state membre o adevărată centură de securitate la frontiera estică a Uniunii Europene, practic la frontiera cu războiul. Astăzi, Republica Moldova alături de statele UE, împreună cu Ucraina, a discutat oportunitățile și nevoile de dezvoltare ale unor mecanisme noi de protecție, care să crească reziliența ecosistemului de securitate european, în condițiile în care sporesc amenințările și riscurile generate de războiul din Ucraina. Corespunzător, miniștrii au pus în discuție mai multe oportunități, mai multe opțiuni de mecanisme, inclusiv conducătorii agențiilor de securitate și afaceri interne în Europa, pe mai multe paliere necesare pentru securitatea internă, precum traficul ilegal de arme de foc, traficul de ființe umane, falsul de acte, spălarea de bani, amenințări hibride, traficul de droguri și multe alte riscuri. Printre aceste măsuri se numără și înființarea la Chișinău a unui hub european de securitate al afacerilor interne și managementul de frontiere, care practic va lărgi spațiul de securitate european și va cuprinde și Republica Moldova.

CaleaEuropeană.ro: Cum a reușit Republica Moldova ca într-un timp atât de scurt să convingă UE de necesitatea unui astfel de hub? Care va fi rolul lui în asigurarea „centurii de securitate” pe care ați menționat-o?

Ana Revenco: Chiar de la începutul războiului, fiind la frontieră cu războiul, noi am sesizat o serie de riscuri și amenințări de o amploare care depășește dimensiunea națională și cu certitudine vizează nevoile de securitate ale întregului continent. Noi suntem o țară mică cu oameni cu inimă mare și cu specialiști de clasa întâi, dar pentru a face față amenințărilor și pericolelor de o astfel de dimensiune este necesară o abordare mult mai amplă, o abordare și o forță comună. Exact despre aceste amenințări complexe și despre nevoia de a aborda la fel de complex aceste abordări, am vorbit cu doamna comisar european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în cadrul vizitei sale la Chișinău acum două luni. Am vorbit despre modalitățile prin care am putea promova în termeni cât mai rapizi pentru că amenințările se materializează destul de rapid. Iată că doar după două luni lansăm aici, în Praga, la această reuniune a miniștrilor de interne acest hub. Cu certitudine suntem susținuți în această propunere de către două persoane foarte importante: doamna comisar și ministrul de interne ceh, care a făcut posibilă punerea pe agendă a acestui concept. Statele membre și-au exprimat susținerea pentru că toți  înțelegem care este pericolul pe durată nu doar scurtă, dar și lungă, de criminalitate transfrontalieră, care cu regret se regrupează acum în contextul unui război la frontieră. Eu văd prin acest pas că am reușit în doar două luni să ancorăm componenta de securitate a Uniunii Europene, dar la hotarul extern al Uniunii Europene și aceasta este o noutate cu certitudine fără precedent, iar de aici începe o nouă abordare a strategiei de securitate a Uniunii Europene.

CaleaEuropeană.ro: Astăzi a avut loc și prima reuniune a hub-ului. Cine se află în componența sa și care au fost principalele concluzii?

Ana Revenco: Astăzi, prima ședință s-a desfășurat într-o formă virtuală, dar în viitor noi vorbim despre un punct unic, un hub care ar însemna că din Chișinău delegații ale multor state membre UE, dar și reprezentanți ai agențiilor de securitate europene vor lucra împreună sub același acoperiș în Chișinău, muncind pentru un continent. Se va munci pe domeniile de reducere a amenințărilor și riscurilor pentru securitatea europeană, obiectivele fiind schimbul de informații, acțiuni coordonate, prioritizarea intervențiilor și sper ca într-un viitor foarte apropiat să ne dezvoltăm conceputul pentru a include și cooperarea judiciară. Astăzi, au participat, la prima ședință, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai agenției europene FRONTEX, EUROPOL, delegații ale mai multor state, precum România, Olanda, Spania, Franța, Germania, Slovacia. Subiectul cel mai mult discutat astăzi a fost riscul traficului de arme și muniții. S-a muncit la nivel de experți, iar printre soluțiile identificate imediat pot menționa mecanisme identificate de finanțare rapidă pe platforma EUROPOL și deja au fost stabiliți și partenerii, precum Spania și România, care ne vor permite să creștem capabilitățile. Asta ar însemna să ne apropie de standardele europene. Printre concluziile ședinței de astăzi se regăsește și o astfel de propunere făcută Republicii Moldova și cu certitudine acceptată. De astăzi înainte Republica Moldova o să fie invitată și va participa pentru prima dată la Joint Action Day, care desigur că va deschide oportunități pentru dezvoltare, ne va apropia la modul practic de familia afacerilor interne europene, acționând coordonat, în același timp și spațiu împreună cu toate statele membre. Celelalte ședințe deja sunt preconizate pentru lunile care urmează, pentru luna august, pentru luna septembrie și vor fi dedicate subiectului traficului de persoane, dar și criminalitatea cibernetică și securitatea cibernetică.

CaleaEuropeană.ro: Va facilita existența acestui hub viitoarele negocieri de aderare cu UE pe tema domeniului justiție și afaceri interne?

Ana Revenco: Categoric, prin acest hub ne vom apropia de instrumentele europene. Ne vom apropia la modul practic prin misiuni, prin platforme, prin conlucrare, prin acțiuni comune. Acestea ne vor apropia de tot ceea ce astăzi înseamnă afacerile interne ale Uniunii Europene. Asta înseamnă încredere, înseamnă cunoștință și capabilități, care vor fi consolidate cu fiecare zi de astăzi încolo și vot face astfel încât domeniul securității publice, domeniul afacerilor interne să înceapă să funcționeze conform modelelor, așteptărilor împărtășite pe deplin în sistemul afacerilor interne al Uniunii Europene. 

INTERVIURI

INTERVIU Mircea Geoană: Competiția pentru resurse NATO între mările Baltică și Neagră s-a încheiat la summitul de la Madrid. România se află la adăpostul Alianței cu o securitate garantată 100%

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență din Madrid

Competiția pentru resurse NATO între Marea Baltică și Marea Neagră s-a încheiat la summitul de la Madrid, iar România și Polonia sunt țările care, prin talia lor și prin valoarea lor strategică, vor avea în mod natural prezențe mai robuste, a afirmat joi, la finalul summitului NATO, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro

“Președintele Joe Biden a anunțat prezență suplimentară în România (…) O să fie prezență în România din partea țărilor aliate care fac parte din acest grup de luptă, dar vor exista forțe pre-desemnate în Franța”, a spus Geoană, după ce liderii SUA și Franței au anunțat suplimentarea prezenței americane și aliate în România. 

“Războiul pe care Rusia l-a declanșat cu atâta brutalitate împotriva Ucrainei a obligat o alianță defensivă cum este NATO să răspundă acestui masiv dezechilibru strategic în Europa. Am luat deciziile pe care o alianță serioasă ca NATO trebuia să le ia. Mă bucur că imediat după ce liderii noștri au aprobat noua filozofie de apărare și descurajare pe flancul estic, au existat anunțuri suplimentare, deci într-un fel decizia strategică a fost a fost luată și în aceeași zi au început să vină și elementele concrete. Președintele Joe Biden a anunțat prezență suplimentară în România, Polonia și în Spania în plan bilateral. America rămâne aliatul cel mai robust, SUA au deja în România o prezență bilaterală importantă. Așa cum a făcut cancelarul Scholz în urmă cu câteva zile cu privire la grupul de luptă din Lituania pe care Germania îl conduce și Franța a făcut un anunț similar cu privire la România. O să fie prezență în România din partea țărilor aliate care fac parte din acest grup de luptă, dar vor exista forțe pre-desemnate în Franța și în alte zone care o sa fie arondate acestui grup de luptă, care ca și volum, cumulat, ajunge la nivel de brigadă”, a declarat oficialul aliat.

El a precizat că aceste decizii reprezintă vești foarte bune pentru România, “o combinație de legătură bilaterală cu SUA cu un element multinațional sub comandă NATO, cu elemente de logistică și de comandament militar la nivel de brigadă, cu mai multe exerciții, cu cyber integrat, cu intelligence integrat, cu terestru, aerian și naval integrat”.

În opinia lui, acesta este un salt calitativ fără precedent și o decizie istorică.

“Pentru prima dată în istoria noastră foarte zbuciumată, România se află la adăpostul Alianței cu o securitate garantată 100% și nu doar pentru un an sau doi, ci pentru un termen foarte lung. Cred că este vestea cea mai profundă pe care România a primit-o vreodată în istoria noastră. Nimic în istorie nu este comparabil cu acest tip de angajament al întregului Occident democratic”, a afirmat Geoană.

Întrebat despre distincția dintre anunțul american privind suplimentarea prezenței SUA în România la nivel de brigadă și decizia NATO ca grupurile de luptă aliate, implicit cel din România condus de Franța, să fie avansate la nivel de brigadă, Geoană a răspuns: “o brigadă pe model NATO are elemente multinaționale și un comandament direct la NATO, deci este un anumit tip de organizare, în timp ce modul în care America își organizează prezența în Europa ține cont de lanțul de comandă american”.

Citiți și Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

El a spus că și între prezența americană din Polonia și cea din România există o anumită diferență, însă în momentul de față există “o coerență absolută din nord până în sud, avem o altă filozofie de apărare și descurajare”.

“Dacă înainte era vorba de o prezență avansată, acum avem omogenitate, coerență și apărare înaintată. Nu înseamnă că este o chestiune uniformă în fiecare țară. România și Polonia sunt țările, care prin talia lor și prin valoarea lor strategică, vor avea în mod natural prezențe mai robuste. Țările baltice rămân cu o geografie vulnerabilă și trebuie să acordăm atenție acelei zone, iar Marea Neagră, recunoscută ca având valoare strategică deosebită, are întreaga noastră atenție. Dar acea competiție pentru resurse NATO între Marea Baltică și Marea Neagră s-a încheiat la acest summit”, a apreciat Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a asigurat că Marea Neagră este extrem de importantă și că Alianța va acorda o atenție deosebită Mării Negre.

În calitate de președinte al Board-ului de Inovare al NATO, Geoană a salutat și implicarea României, cu două centre de inovare, la accelaratorul DIANA lansat de Alianță pentru a crea un ecosistem transatlantic de inovare.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Ministrul german pentru Europa: Nu noi stăm în calea unor reacții dure împotriva Rusiei. Sprijinim România cu “toate forțele” pe drumul aderării la Schengen și reformelor în justiție

Published

on

© Bündnis 90/Die Grünen im Bundestag, Kaminski

Interviu realizat de Robert Lupițu

Germania sprijină România cu “toate forțele” pe drumul aderării la spațiul Schengen și abordării în mod activ a reformelor în domeniul justiției, a declarat ministrul de stat pentru Europa și climă din cadrul Ministerului de Externe al Germaniei, Anna Lührmann, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în marja vizitei sale de lucru la București. Membră a grupului Verzilor în Bundestag-ul german, Lührmann a explicat opoziția țării sale cu privire la introducerea energiei nucleare și a gazului natural în taxonomia UE, însă a afirmat că “securitatea aprovizionării cu energie este momentan prioritară” și a precizat că exemplul deciziei privind embargo-ul asupra petrolului din Rusia arată că nu Germania a stat în calea unor decizii mai dure ale UE împotriva Moscovei.

Deși vizita sa de lucru are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la Tratatul de prietenie dintre cele două țări, Lührmann a subliniat că vizita “se derulează și în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne confruntă pe toți cu o multitudine de provocări”. “Războiul de agresiune al Rusiei ne-a făcut să conștientizăm propria dependență energetică. Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil”, a spus oficialul german, înainte de a avea consultări și întrevederi cu oficialii români.

În privința energiei, ministrul de stat pentru Europa a evocat existența a două provocări concrete: pe termen scurt, garantarea securității energetice concomitent cu renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia și, pe termen lung, realizarea unei tranziții energetice ambițioase.

Anna Lührmann a solicitat, pe această cale, ca statele membre care doresc să utilizeze energia nucleară să-și clarifice și problema dependenței de combustibili din Rusia. “Discuțiile în jurul unui embargo al UE asupra petrolului rusesc au arătat că nu noi am stat în calea unei reacții mai dure împotriva Rusiei”, a comentat ea.

Oficialul de la Berlin a arătat că Germania susține reformarea UE, iar multe dintre idei “pot fi puse în aplicare în cadrul actualelor tratate”. Ea a numit ca importante stabilirea unor liste transnaționale pentru Parlamentul European și o discuție despre extinderea votului cu majoritate calificată și în alte domenii de politici.

În ceea ce privește două dintre cele mai importante dosare pentru România – aderarea la Schengen și perspectiva europeană a Republicii Moldova – Anna Lührmann a manifestat susținere din partea Germaniei: “Este bine că România urmărește cu determinare obiectivul aderării la spațiul Schengen și că dorește să abordeze în mod activ reformele în domeniul justiției”.

În timp ce România se pregătește să găzduiască în luna iulie cea de-a doua reuniune a Platformei de sprijin pentru R. Moldova, lansată la Berlin de Germania, Franța și România, ministrul de stat pentru Europa a indicat că Republica Moldova are nevoie “de sprijinul nostru, cu precădere acum”.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Vizita dumneavoastră în România are loc la o răscruce de momente – aniversarea a 30 de ani de la semnarea Tratatului româno-german de prietenie și parteneriat pentru Europa și consecințele agresiunii Rusiei în Ucraina. Care sunt principalele domenii în care vedeți ca fiind primordiale în parteneriatul cu România?

Anna Lührmann: Relațiile strânse și bazate pe încredere dintre țările noastre se întemeiază pe un fundament larg și o identitate europeană care devin și mai vizibile în acest an, în care aniversăm 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno-germană. Sunt deosebit de încântată să mă aflu aici, în acest an aniversar!

Relațiile noastre economice joacă un rol prioritar – companiile germane se află pe primul loc între investitorii străini din România, iar Germania este cel mai mare partener comercial al României. Ambele țări profită de pe urma liberei circulații dinamice a forței de muncă. Consider că mai există potențial de creștere, tocmai în sectorul economic, mai ales în ceea ce privește teme ale viitorului precum energiile regenerabile și hidrogenul. În acest fel, țările noastre pot aduce o contribuție comună importantă la un viitor mai ecologic și neutru din punct de vedere climatic.

Relațiile noastre sociale și culturale strânse se reflectă în cooperarea noastră diversă în domeniul cultural, precum și în multiplele contacte la nivelul societăților civile. Vă dau ca exemplu numeroasele evenimente organizate de ambasadele noastre cu prilejul anului aniversar: expoziții, concerte, dezbateri care ne însuflețesc relațiile.

Minoritatea germană din România precum și numeroșii cetățeni români care trăiesc în Germania alcătuiesc o punte culturală, lingvistică, economică și umană unică între societățile noastre. Aici, în România, există un interes tot mai mare pentru limba germană și Germania. Dorim să răspundem în continuare cât mai bine acestei cereri, deoarece schimburile intense între țările noastre reprezintă un bun valoros care merită păstrat pentru generațiile viitoare.

Nu în ultimul rând, politica externă și de securitate reprezintă un domeniu principal de cooperare în care ne dorim o colaborare intensă și în viitor. Vizita mea în România se derulează și în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne confruntă pe toți cu o multitudine de provocări. Cu precădere în aceste vremuri, unitatea și coordonarea strânsă sunt indispensabile pentru o Europă puternică.

Treizeci de ani de prietenie româno-germană reprezintă totodată un succes și un imbold: împreună dorim să ne consolidăm în continuare parteneriatul bilateral și să acționăm în vederea unei Uniuni Europene unite, rezistente, sigure și durabile. Împreună ne vom angaja în continuare pentru Europa, pentru prietenia noastră și pentru relații tot mai strânse între cetățenii noștri.

CaleaEuropeană.ro: Interzicerea a 90% din petrolul rusesc și reducerea masivă a dependenței de gazul rusesc și de alți combustibili fosili sunt decizii cheie pentru solidaritatea cu Ucraina, pentru a lovi economia rusă și mașina de război a lui Putin și pentru a stimula planul UE de tranziție climatică. Care sunt soluțiile și alternativele pe termen scurt, mediu și lung? Este acceptabilă pentru guvernul Germaniei pledoaria României pentru gaz și energie nucleară în taxonomia UE?

Anna Lührmann: Domeniul energetic și cel al politicilor climatice ne pune în fața a două provocări concrete: pe termen scurt, garantarea securității energetice concomitent cu renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia și, pe termen lung, realizarea unei tranziții energetice ambițioase.

Războiul de agresiune al Rusiei ne-a făcut să conștientizăm propria dependență energetică. Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil. Din acest motiv, Germania, România și întreaga Uniune Europeană preconizează reducerea cât mai rapidă a importurilor de energie din Rusia. Până la începutul lunii mai, am reușit să reducem în Germania importurile de energie din Rusia la 15% (de la 36%) ca pondere în consumul total de energie. Discuțiile în jurul unui embargo al UE asupra petrolului rusesc au arătat că nu noi am stat în calea unei reacții mai dure împotriva Rusiei.

Cu toate acestea, sub aspectul politicilor climatice, ceea ce preconizăm pe termen scurt în contextul situației actuale nu corespunde principiilor generale – însă securitatea aprovizionării cu energie este momentan prioritară. În cadrul acestui proces, în Germania vom consuma din ce în ce mai mult GNL cu emisii mari de CO2 și parțial va trebui acum să folosim mai intens centralele pe cărbune. Cu toate acestea, știm cu certitudine că trebuie să evităm efectele dăunătoare de captivitate (lock-in), astfel încât, în cazul noilor terminale GNL, să fie direct asigurată compatibilitatea cu hidrogenul. Un lucru este cert: criza climatică nu a dispărut și nici nu a devenit mai puțin urgentă – simțim acest lucru în fiecare zi, din ce în ce mai mult, prin creșterea temperaturilor și apariția fenomenelor meteorologice extreme! Chintesența acestei crize sub aspectul politicii privind schimbările climatice reprezintă astfel un semnal puternic pentru a continua tranziția energetică – acum mai ferm ca niciodată. Numai energiile regenerabile și eficiența energetică vor reduce sustenabil dependența economiei noastre de importurile de resurse fosile. Cred că această interpretare a tranziției energetice a convins și în România.

În ceea ce privește Regulamentul UE privind taxonomia: Germania s-a opus în Consiliu propunerii respective, deoarece nu împărtășim opinia că energia nucleară este sustenabilă. Pentru noi este importantă mai ales consolidarea comună a energiilor regenerabile ca fiind cea mai ieftină și mai puțin riscantă sursă de energie. Până la decarbonizarea Uniunii Europene, cele 27 de state membre ar trebui să-și urmărească propriile strategii – atâta timp cât se respectă obiectivele comune, nu ar trebui să stabilească între ele anumite cerințe privind mixul energetic. Cu toate acestea, statele membre care doresc să utilizeze energia nucleară, ar trebui să-și clarifice și problema dependenței de combustibili din Rusia.

CaleaEuropeană.ro: România, alături de Bulgaria și Croația, se află de mai mulți ani la ușa spațiului Schengen, îndeplinind toate criteriile tehnice necesare. Dar votul din Consiliu este o chestiune de opțiune politică. Considerați că gestionarea de către România a situației refugiaților ucraineni și a hub-ului umanitar și utilizarea Portului Constanța pentru a contribui la securitatea alimentară sunt exemple suficiente pentru a permite intrarea României în spațiul Schengen? Cum va vota Germania în această privință?

Anna Lührmann: Ucraina este victima unei agresiuni inimaginabile, pe care nimeni în Europa secolului 21 nu o credea posibilă și pe care o condamnăm cu fermitate. Ucraina și refugiații ucraineni merită, prin urmare, întreaga noastră solidaritate și susținere. Am un respect enorm pentru sprijinul și inițiativa din România față de refugiații ucraineni. M-a impresionat profund reacția rapidă și solidaritatea cu care cei afectați de război au fost primiți, acordându-li-se ușor și rapid ajutor. O expresie a solidarității care de altfel este comună țărilor noastre. Și sprijinul acordat de porturile românești pentru exporturile de cereale din Ucraina reprezintă o contribuție importantă – nu numai pentru Ucraina, ci și pentru securitatea alimentară la nivel global. Mă bucur că, împreună cu UE, s-a ajuns la un acord privind simplificarea controalelor vamale în vederea accelerării exporturilor de cereale. Vineri a avut loc o conferință internațională la Berlin cu privire la securitatea alimentară globală. În acest context, trebuie spus clar cine poartă vina pentru situația alimentară din ce în ce mai catastrofală: este vorba despre Putin și războiul său de agresiune, ale cărui consecințe se fac simțite în lumea întreagă.

Este bine că România urmărește cu determinare obiectivul aderării la spațiul Schengen și că dorește să abordeze în mod activ reformele în domeniul justiției. Sprijinim în continuare cu toate forțele România pe acest drum.

CaleaEuropeană.ro: Conferința privind viitorul Europei a început în timpul președinției germane a Consiliului UE și s-a încheiat cu discursul domnului Macron în timpul președinției franceze. Pe ordinea de zi au apărut mai multe teme noi sau vechi – o comunitate politică europeană pentru țările care nu sunt membre ale UE, revizuirea tratatelor, dreptul de veto în Consiliu, liste transnaționale pentru alegerile UE. În ceea ce privește revizuirea tratatelor, de exemplu, poziția României a fost pragmatică și echilibrată. Ce ne puteți spune despre poziția Germaniei în ceea ce privește reforma UE?

Anna Lührmann: Conferința privind viitorul Europei ne-a oferit numeroase idei concrete despre cum putem dezvolta Europa în continuare, cum o putem apropia de cetățeni, cum ne putem crește capacitatea de acțiune și cum ne putem consolida solidaritatea. Aceste lucruri sunt importante și în ceea ce privește potențialele noi state membre. Acum depinde de noi să dăm curs ideilor formulate de cetățeni. Acum trebuie să aibă loc o dezbatere ambițioasă în Consiliu și în celelalte instituții europene.

Multe reforme bazate pe aceste idei pot fi puse în aplicare în cadrul actualelor tratate. Ar trebui să profităm de această ocazie, însă totodată să fim deschiși dacă o propunere referitoare la întărirea capacității de acțiune la nivel european necesită modificări ale tratatelor. Trebuie să ținem pasul cu timpurile pe care le trăim.

Printre propunerile Conferinței se numără și extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliu și asupra altor domenii politice. Acest lucru este important în vederea îmbunătățirii capacității UE de a luat decizii rapide și eficiente.

Propunerile includ și idei concrete despre cum poate fi consolidată democrația în Europa, precum și despre cum UE poate deveni mai transparentă și mai apropiată de cetățeni. Considerăm că legea electorală europeană, care prevede inclusiv liste transnaționale, este un pas important în această direcție. Ar trebui să promovăm acest subiect, astfel încât propunerea să fie implementată în timp util, pentru alegerile europene din 2024.

Foarte important pentru mine este faptul că cetățenii se află în centrul Conferinței. Ei trebuie implicați în continuare îndeaproape în acest proces și să primească o reacție rapidă la numeroasele idei formulate.

CaleaEuropeană.ro: România, care are o cauză istorică în acest sens, și Germania joacă un rol important în susținerea drumului Republicii Moldova spre Uniunea Europeană. Platforma de sprijin lansată la Berlin este un exemplu. Ce pot face România și Germania în continuare și împreună pentru a ajuta Republica Moldova să devină într-o bună zi membră a UE?

Anna Lührmann: Comisia Europeană a recomandat ca Republicii Moldova să i se garanteze o perspectivă europeană și să i se acorde statutul de țară candidată la aderarea la UE. În acest context, există așteptarea ca Republica Moldova să înceapă acum reformele numite de Comisia Europeană. Consiliul European s-a alăturat săptămâna trecută acestei evaluări, transmițând astfel un semnal puternic, și anume „Vrem să vedem Republica Moldova în UE!”

Procesul de aderare este îndelungat și legat de multe condiții. Cu siguranță că mulți oameni din România își aduc încă aminte de acest lucru. UE sprijină deja Republica Moldova din multe puncte de vedere, atât cu expertiză, cât și financiar. Aflată în vecinătatea imediată, România este și mai aproape de situația reală, în teren, și știe cât de multă nevoie are Republica Moldova de sprijinul nostru, cu precădere acum.

De aceea Germania, Franța și România au creat așa-numita Platformă de sprijin pentru Republica Moldova. Primul eveniment a avut loc în data de 5 aprilie, la Berlin, sub forma unei conferințe de sprijin pentru Republica Moldova. 45 de delegații din partea a 39 de state și a 6 organizații internaționale au pus atunci bazele sprijinului comun pentru reziliența Republicii Moldova. Mă bucur că următoarea conferință va avea loc în luna iulie la București, la invitația ministrului român de externe Aurescu. Sper ca și alte țări să-și ofere sprijinul pentru Republica Moldova și pentru poporul moldovean în această situație dificilă.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU | Ana Revenco, ministrul de interne de la Chișinău: Suntem siguri că România ne va fi alături în parcursul european. Ne dorim un mecanism UE pentru ordine publică care să includă și R. Moldova

Published

on

România sprijină toate demersurile de integrare europeană ale Republicii Moldova, inclusiv în domeniul afacerilor interne, iar dialogul cu Bruxellesul avansează pe zi ce trece privind aderarea la Uniunea Europeană, a declarat Ana Revenco, ministrul afacerilor interne din Republica Moldova, într-una interviucordat  pentru CaleaEuropeană.ro în care a subliniat nevoia țării sale de a utiliza tehnologii avansate care vizează ordinea și securitatea publică pentru a face față actualității de securitate în care se află în prezent, cu un război la frontieră. De asemenea, ministrul de interne de la Chișinău a indicat că dorește, împreună cu România și Comisia Europeană, să susțină crearea unui mecanism european pentru ordine publică, similar mecanismului european de protecție civilă, care să includă și Republica Moldova.

Revenco s-a aflat miercuri și joi în România, unde a participat la deschiderea Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2022, cea mai mare expoziție de tehnică militară și de securitate din zona Europei de Est, și a avut întrevederi cu omologul român Lucian Bode, precum și cu alți oficiali.

Ministrul de interne de la Chișinău a abordat aspectele legate de integrarea europeană a țării sale, sprijinul României în acest sens, dialogul cu Uniunea Europeană și sprijinul european pentru gestionarea situației umanitare și de securitate ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, precum și situația din Transnistria.

Aceasta a precizat că datorită prezenței Frontex în Republica Moldova, statul și-a consolidat capacitatea de control la granița cu Ucraina, dar și la granița cu România. 

 

CaleaEuropeană.ro: Care este importanța prezenței Republicii Moldova la o expoziție de tehnică militară pentru Europa de Est? Care este motivul prezenței dumneavoastră aici astăzi?

Ana Revenco: În primul rând, aici am văzut și am făcut cunoștință cu mai mulți producători, nu neapărat doar pe segmentul de tehnologii militare, tehnologii care pe larg sunt utilizate și în domeniile care vizează ordinea publică ori securitatea publică. Sunt domeniile care sunt parte din mandatul Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova. Sunt aici pentru a face cunoștință cu cele mai avansate tehnologii sau cât de departe a ajuns tehnologia care este acum utilizată de foarte multe țări în domeniile la care m-am referit.

În al doilea rând, desigur că ne dormim să devenim un liant, să creăm un pod între producătorii de tehnologii avansate utilizate în managementul domeniilor care vizează securitatea și ordinea publică în beneficiul cetățeanului și cu partenerii noștri de dezvoltare. Aceste liante și căi care să se plieze pe nevoile noastre. Când zic nevoi, mă refer la actualitatea de securitate în care ne aflăm acum, cu un război la frontieră care cu certitudine schimbă tot ce înțelegem noi sau tot ce am înțeles până acum în domeniul riscurilor la adresa ordinii și securității publice.

Aici nevoile noastre vizează mai multe segmente. Ele țin de nevoia de a consolida capacitățile noastre în comunicare și transmisii pe palierul de prevenire și intervenție în atacurile cibernetice sau în securitatea cibernetică. Avem nevoie de o mai bună capacitate să supraveghem și să controlăm hotarele noastre. O mobilitate mult mai bună este necesară pe întreg palierul afacerilor interne și asta pentru că suntem față în față cu pericole care afectează ordinea și securitatea publică, pericole mai bine cunoscute unui cerc mai larg de profesioniști și populația civilă. Războiul a creat cu regret premise pentru criminalitatea transfrontalieră sau traficul de arme, de persoane sau de droguri să se recalibreze, pe de-o parte.

Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că avem față în față și un sir de alte pericole mai atipice pentru sistemul afacerilor interne. Cele la care mulți se referă drept hybrid threats sau pericole de tip hibrid la care se mai adaugă și pericolul de terorism, extremism. Pe un alt palier mai avem și propagandă, știrile false. Deci iată o complexitate de pericole cărora trebuie să le facem față și cu certitudine asta o putem face doar dacă operăm la tehnologii avansate. Așa conchid cu motivele pentru care sunt aici: a cunoaște, a pune în contact nevoile noastre cu tehnologia și cu partenerii, astfel încât să știm exact cum mergem, dar într-un tot întreg, înainte.

Trei dimensiuni în care Republica Moldova conlucrează cu România și UE

CaleaEuropeană.ro: Știm foarte bine și este important să menționăm, Republica Moldova este un stat neutru din punct de vedere securitar și militar, dar acest lucru nu o împiedică să încerce să își găsească metode pentru a-și asigura mai bine securitatea și reziliența, mă refer la securitatea internă. Chiar președintele Consiliului European când s-a aflat recent la Chișinău a spus că Uniunea Europeană va sprijini Republica Moldova. Aveți semnale de sprijin în acest sens și din partea României și din partea Uniunii Europene, mai ales din punct de vedere financiar pentru a găsi astfel de sisteme cum ați menționat, pe zona de comunicații, pe zona de telecomunicații, poate și pe zona de aparatură pentru a monitoriza diferite situații sau trafic la frontieră pentru că Republica Moldova are și o presiune destul de mare în ceea ce privește situația refugiaților

Ana Revenco: Este important să menționăm că aici există trei dimensiuni pe care comunicăm și conlucrăm și foarte bine și cu România și cu Bruxellesul. O să încep cu România pentru că este mai aproape și a fost întotdeauna alături și ne-a sprijinit în toate demersurile noastre de integrare europeană și de aducere a bunăstării și securității în țară. Chiar din prima zi a războiului am luat legătura cu colegii din România, a fost creată și o celulă de criză. Exact cadrul în care ne-am permis să facem un schimb foarte rapid de informații pentru a gestiona toate subiectele mai tensionate care apăreau privind schimbul de informații pe fluidizarea fluxului de refugiați, pe schimbul de informații privind pericolele de criminalitate transfrontalieră, pe coridoare umanitare, pe infrastructura de răspuns înainte de traversare hotar și după. Foarte bine s-a lucrat și se lucrează în continuare. România este și proactivă, deseori nici nu mai intervenim cu un demers când ni se pune la dispoziție și informație.

Mâine voi avea în agenda mea o întrevedere cu ministrul dvs. de Interne, cu domnul Lucian Bode. Nu vom discuta doare ce am făcut până acum. Cel mai important este că vom face un schimb de opinii și de planuri pentru viitorul imediat, cum ne vom mișca inclusiv pentru pregătirea platformei de solidaritate și suport a Republicii Moldova post Berlin. Următoarea platformă va avea loc la București foarte curând. Acestea vor fi subiectele de discuție cu Lucian Bode, dar și pe partea bilaterală strict afaceri interne. În februarie semnasem și un plan operațional și un acord care merge bine chiar dacă avem și un război la frontieră, dar este evident că necesitatea de a extinde colaborarea deja depășește acea dimensiune de plan.

Republica Moldova contează pe sprijinul României în domeniul afacerilor interne pentru aderarea la UE

CaleaEuropeană.ro: A fost un plan bilateral de cooperare, dar și un plan de instructaj pentru ofițerii și poliția Republicii Moldova, MAI. Înțeleg că există și un astfel de protocol de colaborare, nu?

Ana Revenco: Exact, la asta m-am referit.

CaleaEuropeană.ro: Având în vedere că este o temă foarte importantă în ultima perioadă și poate reușim să o cuplăm la acest sprijin bilateral pe care România îl oferă. Contați și pe sprijinul și pe expertiza României în ceea ce privește domeniul afacerilor interne în contextul negocierii procedurii de aderare la Uniunea Europeană?

Ana Revenco: Categoric. Desigur că acum prioritatea ține de modificarea și de îmbunătățirea cadrului legal. Aici stăm bine. În ceea ce privește capacitatea de implementare, desigur că vom avea nevoie de o profesionalizare continuă a forțelor de ordine, a poliției, a carabinierilor, a poliției de frontieră și a altor specialiști care sunt parte din afacerile interne din Republica Moldova. Acesta va fi și subiectul discuțiilor și cooperării continue cu Ministerul Afacerilor Interne din România.

De altfel, pot să vă zic că chestionarul acesta ne-a prins pe un picior bun și exact așa cum trebuie pentru că ne aflăm pe finalul procesului de elaborare a strategiei Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova care va cuprinde și programe sectoriale bine conturate, care vizează criminalitatea transnațională inclusiv, ordinea publică și dezastre și multe altele. Iată că aici avem cu certitudine spațiu mare de explorat în ceea ce privește lucrul, conlucrarea directă între arme, la nivel de politici cu Ministerul Afacerilor Interne din România, inclusiv ghidarea și modul cum implementăm noi aceste programe, astfel încât să venim mai aproape de tot ce numim noi standarde, principii, proceduri de lucru în spațiul european. Asta ne și dormim. Prin interoperabilitatea proceselor și serviciilor care astăzi sunt disponibile în spațiul UE și vor fi exact așa organizate lucrurile în Republica Moldova, să devenim parte din marea familie europeană.

Republica Moldova dorește un mecanism european pentru pericolele din sfera ordinii publice, pe modelul Mecanismului european de protecție civilă

Vă spuneam mai înainte că lucrăm pe mai multe dimensiuni, precum dimensiunea bilaterală cu România. Dar avem și un dialog care avansează pe zi ce trece cu Bruxellesul. La fel, acesta vizează subiectul de securitate în regiuni. Chiar recent, am avut-o în vizită la Chișinău pe Ylva Johansson, comisar european pe justiție și afaceri interne. Este o adevărată doamnă care ține în mâinile ei acum, în timpurile acestea extraordinare, acest mandat de securitate si apărare al spațiului european. O altă candidatură nici nu mi-aș fi putut imagina. Ea cunoaște foarte bine nevoile pe securitate și care sunt și vulnerabilitățile regionale.

Discutasem cu dumneaei necesitatea nu doar a Republicii Moldova, ci și a întregului continent european să abordăm într-o dimensiune mult mai extinsă tot ceea ce astăzi numim ecosistemul de securitate european. Dumneaei a venit în sprijinul intenției noastre de a veni cu o nouă platformă sau cu un cadru nou de cooperare care să includă și Republica Moldova în egală măsură cu statele membre UE și un mecanism nou prin care să fie abordat astăzi acest nevoie de securitate care, dat fiind că avem un război la graniță, ar însemna că sunt niște pericole cu un voltaj foarte înalt, deci mecanismele vechi nu mai demonstrează eficiența de odinioară. Ne-a zis că ne susține în această intenție.

Am discutat acest subiect și cu Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare a Senatului României. În special, am discutat în detaliu nevoia de a aborda în comun, pentru că vorbim astăzi despre niște pericole care sunt împărtășite. Nevoia de a aborda unitar această vulnerabilitate este pe deplin înțeleasă. Vom merge împreună și eu cred că acest trio doamna comisar european, doamna președintă a Comisiei și eu în calitate de ministru al Afacerilor Interne, vom putea propulsa și ridica nevoia unui mecanism nou unic al Uniunii Europene care să includă și Republica Moldova.

În ceea ce privește abordarea sistemului de securitate, va prinde foarte repede contur și vom putea trage hotarul de securitate de la frontiera administrativă a Uniunii Europene, până după ea, deci să includă și Republica Moldova pentru că suntem la hotar, suntem pe linia întâi și nu mai putem merge altfel decât dacă mergem unitar. Deci pe o platformă nouă, pe un mecanism nou similar poate și celui la care multă lume se referă astăzi drept un mecanism al Uniunii Europene de protecție civilă care funcționează bine și și-a demonstrat eficiența în timpul dezastrelor sau a urgențelor de alt gen, dar lipsește un mecanism similar atunci când vorbim despre pericole care vizează securitatea și ordinea publică la fel, într-o modalitate unitară de abordare.

Timp 30 de ani, Transnistria este pe loc 

CaleaEuropeană.ro: Și mai ales că mecanismul european de protecție civilă nu se referă doar la statele membre UE, pot fi și state partenere, cum e și Republica Moldova. Pentru că ați menționat acest lucru, practic vorbind de o extindere a sprijinului peste hotarul administrativ al UE, nu pot să nu vă întreb, pentru că probabil și mulți cetățeni se întreabă: ce înseamnă în acest context pentru teritoriul Republicii Moldova, având în vedere că există provocările și problemele pe care le-am văzut și noi recent în Transnistria? Poate puteți să ne luminați un pic această perspectivă.

Ana Revenco: Vă ziceam că din ziua întâi când a fost declanșat războiul am activat și centrul unic de comandă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în care sunt prezente absolut toate armele și reprezentanți ai altor structuri de aplicare a legii. Una dintre sarcinile acestui centru este monitorizeze situația, să analizeze care sunt riscurile să developeze scenarii și să puncteze posibile direcții predictibile de evoluție a situației, astfel încât să luam decizii în ceea ce privește planurile de acțiune pe termen imediat sau pe termen mediu. Toate planurile noastre de contingență sunt cu certitudine bazate pe aceste analize de risc și pe scenarii de predictibilitate. Analizăm, monitorizăm, ajustăm și suntem gata să intervenim orice moment și indiferent de cum vor evolua scenariile.

Pot să vă zic că timp de 30 de ani, Transnistria este pe loc. Nimic geopolitic și geografic nu s-a schimbat. Tiraspolul și-a solicitat continuu independența. Armata rusă se află acolo, nimic iarăși nu s-a schimbat. Și avem și un depozit de armament. Conștientizăm foarte bine pericolele care există. De aici vine și acest efort de monitorizare și analiză continuă. Toate forțele și toate resursele sunt astăzi reconfigurate astfel încât să putem să reacționăm corespunzător.

CaleaEuropeană.ro: Ați discutat acest subiect și cu comisarul european Ylva Johansson și cu partenerii români? Este de interes pentru Bruxelles și pentru România să sprijine situația de pe teren în sensul și acelui mecanism despre care ați menționat?

Ana Revenco: Desigur că și Bucureștiul și Bruxellesul cunosc foarte bine care este situația în raport cu prezența în Transnistria a trupelor ruse. Doamna comisar cunoaște foarte bine care sunt amenințările, care sunt vulnerabilitățile în sistemul de securitate și al nostru, dar și la hotar cu UE. Atunci când vorbim despre un sprijin în consolidarea rezilienței Republicii Moldova la pericolele ce vizează securitatea și ordinea publică, cu certitudine se iau în calcul și acele riscuri și amenințări care vizează regiunea Transnistria.

80 de polițiști de frontieră din UE sunt în Republica Moldova pentru a sprijini gestionarea fluxului de refugiați

CaleaEuropeană.ro: Vizita comisarului european Ylva Johansson la Chișinău a venit și în contextul în care UE a aprobat sprijin în sensul prezenței Frontex pe teren. Mă refer la adiția de pază și de coastă a Uniunii Europene. Vedeți în următoare perioadă având în vedere că nu știm încotro se îndreaptă conflictul din Ucraina, vă așteptați la o creștere a numărului de refugiați și în egală măsură la o creștere a sprijinului Uniunii Europene pe această zonă pentru a gestiona cât mai bine situația? Pentru că Republica Moldova face o treabă în egală măsură și lăudabilă și valoroasă, fiind statul non-UE care primește cel mai mare număr de refugiați.

Ana Revenco: Doamna Johansson a avut un rol decisiv în grăbirea semnării acestui acord. Fără precedent, în doar două săptămâni a fost și negociat și semnat. Asta ne face să ne simțim și mai fermi în dialogul continuu cu dumneaei în ceea ce privește crearea acestui cadru nou și unic de cooperare. Grație prezenței poliției de frontieră, din mai multe state membre, prin intermediul Agenției Frontex în Republica Moldova, ne-am consolidat capacitatea de control în punctele de trecere a frontierei și pe granița cu Ucraina, dar și pe granița cu România. Presiunea este pe ambele flancuri și pe est și pe vest din cauza fluxului care vine din est. Mulți dintre ei sunt orientați pe vest.

Deja avem aproximativ 80 de polițiști de frontieră care fac echipă comună cu colegii mei în teren. Lucrăm în continuare pentru a îi abilita să facă echipe comune și pentru a supraveghe frontiera pe linia verde pentru că anumite pericole vin și pe acest segment. Aici mă refer și la anumite pericole care încep să se materializeze în ceea ce privește organizarea migrației ilegale sau traficul de persoane, traficul de armament sau muniții care se poate materializa foarte rapid. Avem nevoie de o prezență mult mai profesionistă și activă și continuă în zona verde, deci vom menține în continuare solicitarea de a majora numărul de specialiști Frontex prezenți în țară.

CaleaEuropeană.ro: Presiunea mai mare bănuiesc că o simțiți pe frontiera comună cu Ucraina, mai puțin pe frontiera comună cu România, având în vedere că există colaborare.

Ana Revenco: Presiunea vine din numărul mare de refugiați. Sistemul afacerilor interne a fost calibrat pentru timpuri de pace. Acum numărul de refugiați depășește din punct de vedere al numărului de persoane care traversează frontiera, actele care urmează să le proceseze poliția de frontieră, analizele de risc, profilurile care sunt operaționalizate depășesc de zeci de ori volumul obișnuit pentru un punct de trecere al frontierei. De aici și presiunea pentru că avem nevoie în continuare de oameni suficienți, bine instruiți, odihniți pentru a sta de veghe și pentru a nu permite anumitor pericole să se materializeze și pentru a acționa la timp.

Din cauza din fluxului continuu și pe intrare și pe ieșire, este important să demonstrăm că pe de-o parte veghem frontiera noastră, pe de altă parte este important să demonstrăm că suntem și un partener de încredere. Aici mă refer la România, și prin România mă adresez întregului spațiu al UE. Vrem și putem să demonstrăm că suntem un partener de încredere, să ne facem meseria așa cum cere cartea. De altfel, și prezența specialiștilor Frontex este o ocazie absolut minunată pentru ca echipa mea să facă schimb de experiențe.

“Suntem siguri că România va fi alături de noi” în parcursul european

CaleaEuropeană.ro: Cred că e foarte important pentru Republica Moldova să aibă un avocat precum România în interiorul UE, dar cred că și pentru România este reconfortant să știe că într-un fel drumul Republicii Moldova către UE trece prin România. Dar nu pot să nu omit faptul că organizăm acest interviu în timp ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află la Bruxelles, unde va deveni primul șef de stat de peste Prut care susține un discurs în plenul Parlamentului European. V-aș întreba din această perspectivă ce așteptări aveți la finalul lunii iunie când vor avea loc acele discuții șa nivel european privind acordarea statutului de țară candidată a Republicii Moldova. Nu vă întreb doar în calitate de ministru al Afacerilor Interne, ci și în calitate de membru al unui guvern pro-european care și-a asumat această direcție și dacă ne puteți sintetiza ce pași urmează indiferent de răspunsul Bruxellesului, fie ca va fi dobândire de statut de țară candidată sau potențial candidată.

 Ana Revenco: În momentul în care am anunțat dorința majorității și a cetățenilor Republicii Moldova de a deveni în egală măsură membră a UE, înseamnă că noi toți ne-am asumat un mare angajament de a munci pentru a aduce toate valorile și modul cum gândește și cum acționează Europa la noi acasă. Indiferent de ritmul în care se va mișca Bruxellesul, noi vom continua acest parcurs. Înțelegem că avem foarte multă muncă de făcut de aici de acasă, din Chișinău.

Vom continua să construim căi și poduri, vom continua să ne profesionalizăm, vom munci ca să asigurăm că toate procesele și toate standardele după care sunt organizate și funcționează autoritățile publice sunt cele care rezonează și pe care le susțin cetățenii din UE, astfel încât să ne asigurăm că ne mișcăm într-un ritm în care ne putem permite astăzi, dar cu certitudine avem nevoie și de un sprijin din partea Europei. Suntem siguri că vom avea România alături de noi în acest parcurs. România a răspuns întotdeauna foarte rapid la solicitările și nevoile noastre informaționale, de cunoștințe, de instruiri, chiar și în timpurile de pandemie. Și acum în timp de război a acționat rapid. Avem certitudinea că avem pe cineva care să împărtășească experiența din interior, astfel încât să facem acest parcurs cât mai rapid și să asigurăm cetățenilor noștri acel trai decent și liniștit pe care și-l doresc toți, indiferent dacă se află pe malul drept sau stâng al Nistrului.

Continue Reading

Facebook

PPE12 mins ago

Manfred Weber: România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Aveți sprijinul deplin al PPE

U.E.2 hours ago

Germania se va aproviziona cu gaz natural lichefiat din Emiratele Arabe Unite în urma unui acord încheiat de cancelarul Olaf Scholz

ROMÂNIA3 hours ago

Bogdan Aurescu s-a întâlnit, la New York, cu președintele executiv al American Jewish Committee. Situația de securitate de la Marea Neagră, subiect principal de discuție

S&D3 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni se reunește la Berlin, pe 14-15 octombrie, pentru cel de-al 12-lea Congres. Evenimentul va fi găzduit de partidul cancelarului Olaf Scholz

MAREA BRITANIE4 hours ago

Marea Britanie va crește cheltuielile forțelor sale armate cu cel puțin 52 mld. de lire sterline ca răspuns la agresiunea rusă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Zelenski s-a declarat „șocat” că Israelul nu a oferit Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

SUA1 day ago

Joe Biden amenință Rusia cu „costuri economice suplimentare rapide și severe” în cazul anexării unor părți din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Cosmin Marinescu: Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu a inaugurat, la New York, expoziția „Parteneriatul Strategic România – SUA 25”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.2 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA2 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU4 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL4 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce Putin a anunțat ”mobilizarea parțială a armatei ruse”: Ne menţinem atitudinea echilibrată și analizăm cu calm situația împreună cu aliaţii noştri din NATO

Team2Share

Trending