Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Published

on

Interviu realizat de Zaim Diana

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al noului Plan Național de Combatere a Cancerului, a reiterat într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro, importanța realizării acestui nou Plan care să țină cont de obiectivele europene și care să corespundă în același timp nevoilor pacienților oncologici din România. 

Obiectivele asumate în noul Plan Național de Cancer pot fi îndeplinite doar cu ajutorul finanțărilor europene: A fost proiectat un PNNR al cancerului

„Obiectivul în acest moment este să promovăm acest plan, pentru că altfel va rămâne ca și multe alte planuri într-un sertar. În 2016 am lansat un proiect pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, care probabil a sfârșit într-o biblioteca prăfuită. Suntem datori pacienților noștri cu un astfel de program. Modelul este cel european și trebuie să spunem că nu am inventat aici nimic, am preluat un model european care există de ani de zile, dar la care noi suntem restanți. De aceea și în 2016 au fost acele eforturi, dar realmente am rămas ultima țară europeană care nu are un astfel de plan de combatere a cancerului. Nu îl facem pentru alții, îl facem în primul rând pentru pacienții noștri”, a explicat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Există finanțare europeană pentru Planul Național de Combatere a Cancerului

„Acum, într-un final, lumea a realizat că apartenența noastră europeană ne ajută. Există finanțare europeană pentru pacienții români, dar această finanțare nu vine de maniera că cineva semnează o hârtie și după aceea își bate joc de banii respectivi. Ca și în situația PNRR-ului, care este ultima noastră șansă de dezvoltare în acest moment, un plan de combatere a cancerului este un echivalent al PNRR-ului. Dacă nu ai un plan care să cuprindă în mod coordonat, sistematic și articulat toți pilonii care se referă la îngrijirea pacientului de cancer, de la informare, profilaxie primară, secundară, diagnostic, tratament, paleație; dacă nu avem un fel de PNRR al cancerului, nimeni nu o să ne dea bani. Banii europeni vor fi accesați în baza unor proiecte, care vor fi și necompetitive și competitive, ele nu pot fi depuse la Bruxelles, dacă nu avem Planul de Combatere al cancerului as a whole. O motivație mai bună, când ai un buget limitat al sănătății și pe de altă parte să poți beneficia de această finanțare foarte importantă europeană, cred că nu există”, a subliniat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Fără finanțare europeană, obiectivele Planului Național de Combatere a Cancerului nu pot fi îndeplinite 

Potrivit Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu, „România investește în îngrjirea pacientului cu cancer, dar obiectivele din plan sunt mult mai ample, pentru care nu există o finanțare care să acopere tot ceea ce înseamnă acest continuum al profilaxiei și îngrijirii pacienților cu cancer.” 

Ce etape mai trebuie parcurse pentru ca Planul Național de Combatere a Cancerului să devină operațional

„Planul se află în transparență la Ministerul Sănătății, el va trebui asumat în mod oficial de România. Varianta Parlamentului este una cred, corectă. Există și alte modalități. Vor trebui redactate norme și după aceea va trebui trimis și la Bruxelles. Legea cancerului este important să fie realizată tocmai pentru a susține Planul Național de Cancer și să fie cu totul inclus în strategia de sănătate a României pentru anii care urmează. Munca cea grea începe abia după, va trebui să exsite o entitate care să urmărească fiecare strigare pentru proiecte și să le realizeze și să obțină finanțarea și apoi să realizeze prin specialiști și implementarea respectivelor direcții”, a conchis în interviu Patriciu Achimaș-Cadariu.


La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU | La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Germaniei și Franței la București promit sprijin “de neclintit și necondiționat” pentru aderarea României la Schengen

Published

on

© Arhivă - Ambasada Germaniei în România & Ambasada Franței în România

La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée care a consfințit reconcilierea dintre Franța și Germania, doi foști inamici pe câmpurile de luptă ale celor două războaie mondiale și doi viitori aliați de nădejde în făurirea Europei unite, ambasadorii Franței și Germaniei în România, Laurence Auer și Peer Gebauer, afirmă că “niciodată nu a fost atât de important să arătăm că reconcilierea și acțiunile care urmează reconcilierii sunt posibile” și promit că sprijinul Parisului și Berlinului pentru aderarea României la spațiul Schengen va rămâne “ferm și de neclintit”.

Într-un interviu comun acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro pentru a celebra cele șase decenii de la semnarea Tratatului de la Élysée, șefii misiunilor diplomatice franceze și germane au asigurat că țările lor, dar și Uniunea Europeană, vor sprijini Ucraina “cât timp este nevoie și cu orice este nevoie” pentru că este și în interesul europenilor ca Ucraina să fie victorioasă în recâștigarea controlului asupra propriului teritoriu.

 

“Valorile noastre și libertatea noastră sunt în joc pe câmpul de luptă din Ucraina”, a precizat Peer Gebauer.

În ajunul unor momente solemne și politice importante la Paris, la Sorbona și la Palatul Élysée, acolo unde președintele Macron și cancelarul Scholz vor conduce o nouă reuniune a Consiliului de Miniștri franco-german, cei doi ambasadori au manifestat susținerea țărilor lor pentru procesul de extindere al UE, pentru continuarea dezbaterii privind reformarea sistemului de vot din UE, cu accent pe majoritatea calificată și nu pe votul în unanimitate și au salutat cooperarea dintre UE și NATO.

Referitor la Republica Moldova, ambasadorii au evidențiat responsabilitatea asumată de Franța și de Germania, alături de România. “Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. (…) Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm”, a spus Laurence Auer.

Cei doi ambasadori au subliniat că sprijinul Franței și Germaniei pentru aderarea României la spațiul Schengen va rămâne la fel. 

“Nu este doar în interesul României și al poporului român să facă parte din familia Schengen. Este și în interesul nostru. Este în interesul european. (…) România s-a dovedit a fi întotdeauna un partener foarte constructiv al nostru în UE, în NATO, fără să blocheze niciodată deciziile, fiind întotdeauna una dintre acele țări care fac parte din soluție, nu din problemă. Și cred că avem nevoie de mai multe “Românii” în acest demers în UE”, a detaliat ambasadorul Gebauer.

De cealaltă parte, ambasadoarea Auer a evocat perspectiva economică, mai ales că Germania și Franța sunt principali investitori în România. “Sunt sigură că această poziție este susținută de companiile noastre. (..) Ele pierd bani în fiecare zi prin lipsa aderării la Schengen. Așadar, ambele noastre comunități de afaceri vă susțin obiectivul. Așadar, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Iar cele două țări ale noastre sprijină necondiționat România în vederea aderării”, a afirmat ea.

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, tuturor. Începem acest an cu un interviu special pe Calea Europeană. Sunt multe momente în istoria Uniunii Europene, dar unele au o semnificație specială, cum ar fi prietenia dintre Franța și Germania. O avem astăzi alături de noi pe ambasadoarea Franței în România, doamna Laurence Auer. Vă mulțumim pentru acest interviu, doamnă ambasador. Și îl avem alături de noi și pe domnul ambasador Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania în România. Vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu pentru Calea Europeană. Este o plăcere să fim găzduiți de dumneavoastră cu o ocazie atât de importantă. Suntem la un an de la războiul Rusiei în Ucraina, dar sunt și momente de sărbătoare în Europa și unul dintre ele este reconcilierea dintre Franța și Germania. Astăzi sărbătorim cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée, dar și cea de-a patra aniversare a Tratatului de la Aachen, care a pus Germania și Franța împreună într-un parteneriat pentru Europa. Astăzi, când ne gândim la Germania și Franța, ne gândim la puterea Uniunii Europene. Nu doar în ceea ce privește influența în procesul decizional al UE, ci și în ceea ce privește faptul că unitatea europeană pe care o prețuim și de care beneficiem în prezent nu ar fi fost posibilă fără reconcilierea germano-franceză. În ce situație se află parteneriatul germano-francez și Uniunea Europeană în ansamblul ei, la cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée și la cea de-a patra aniversare a Tratatului de la Aachen?

Laurence Auer (Ambasadoarea Franței): Vă mulțumim foarte mult pentru invitație. Este un simbol faptul că putem avea un interviu comun cu Calea Europeană. Este, de asemenea, un simbol că o putem face astăzi, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Élysée. Astăzi îi avem din nou la Elysée pe președinte (Emmanuel Macron), pe cancelar (Olaf Scholz), pe miniștri, și niciodată nu a fost atât de important să arătăm că reconcilierea și acțiunile care urmează reconcilierii sunt posibile. Din punctul meu de vedere, astăzi, în Europa, este cu atât mai important să putem arăta exact ceea ce construiesc Franța și Germania împreună, în mod concret, pentru cetățeni. Este un nou tratat pe care îl avem din 2019, cu o mulțime de acțiuni. Dar astăzi, pentru Franța, am vrut să ne concentrăm pe subiecte, cumva pe securitate, dar și pe industrie, pe acțiune, pe schimbările climatice și pe tineri, pentru că am considerat că trebuie să investim într-o nouă perspectivă. Și să ne bazăm pe aceste subiecte care sunt esențiale pentru continent, în acord între acești doi părinți fondatori ai UE.

CaleaEuropeană.ro: Da, dacă aruncăm o privire la cronica ilustrată a Uniunii Europene, îi vedem pe președintele Charles de Gaulle și pe cancelarul Konrad Adenauer la Tratatul de la Élysée dându-și mâna pentru viitorul Europei pe care îl trăim astăzi aici. Dar, bineînțeles, principalul subiect care conduce agenda internațională este războiul brutal și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. La un an de zile s-au întâmplat multe și s-au luat decizii majore la nivelul UE și transatlantic, în ciuda faptului că unii și alții susțin că Berlinul și Parisul nu erau convinși anterior că Rusia va invada. Ce pot face în continuare UE, Germania și Franța pentru a ajuta Ucraina, ținând cont în același timp de faptul că 2023 este anul care precede alegerile din 2024, iar UE are propriile provocări interne de rezolvat. Aveți în vedere o abordare de tipul “cât timp este nevoie” pentru a ajuta Ucraina sau una mai echilibrată?

Dr. Peer Gebauer (Ambasadorul Germaniei): Mă aștept la o continuare clară a abordării “cât timp este nevoie și cu orice este nevoie” pe care am adoptat-o ca Uniune Europeană, ca Franța și Germania. Și asta pentru că nu este doar în interesul Ucrainei, ci și în propriul nostru interes să ne asigurăm că Ucraina va câștiga și va fi victorioasă în recâștigarea controlului asupra propriului teritoriu. Aveți dreptate, agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, la care suntem martori în fiecare zi, a fost un șoc pentru noi toți, dar a provocat și un răspuns foarte puternic și unit. Un răspuns unit pentru care trebuie să muncim în continuare. Nu este de la sine înțeles. Și de aceea aveți perfectă dreptate când vă întrebați cum ne poziționăm, la ce ne putem aștepta să vedem în conturarea reacției noastre. Dar, din nou, așa cum suntem cu toții convinși și așa cum am realizat că și valorile noastre și libertatea noastră sunt în joc pe câmpul de luptă din Ucraina, sunt foarte încrezător că vom continua să facem tot ceea ce este necesar și atât timp cât va fi necesar.

2024 va avea într-adevăr multe evoluții și alegeri interesante care vor avea loc la nivel european. Dar haideți, în primul rând, să aruncăm o privire asupra anului 2023, unde simt că se vor lua multe decizii. Va fi o perioadă decisivă în fața noastră și de aceea este atât de important să continuăm să forjăm un răspuns puternic.

CaleaEuropeană.ro: Doamnă ambasador, anul 2023 a început cu câteva momente importante. NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună de cooperare, în care se afirmă că NATO este piatra de temelie a apărării și securității euro-atlantice, recunoscând în același timp valoarea adăugată a apărării europene, un concept promovat neobosit de marile țări din UE, precum Franța, țară care în urmă cu un an a anunțat că va conduce și prezența înaintată a NATO aici, în România. Ce înseamnă această declarație comună NATO-UE pentru arhitectura de securitate europeană, având în același timp în vedere și războiul Rusiei din Ucraina?

Laurence Auer: Este o declarație foarte importantă pentru că în acest context de război, în care căutăm unitate, solidaritate, este important să exprimăm această cooperare între NATO și UE prin declarații concrete. Am lucrat pe parcursul anului 2022 la ceea ce numim Busola Strategică, un document la care am lucrat la nivelul UE și care a fost aprobat de Consiliul European în martie. În această viziune a provocărilor militare și de securitate am identificat provocări precum securitatea cibernetică, civilă și militară. Dacă ne uităm la chestiunea sateliților, a dronelor etc., știm cu toții că amenințările cu care ne confruntăm pot fi tratate de NATO, dar și că trebuie să avem răspunsuri globale. Și, în același timp, summitul NATO a aprobat Conceptul său strategic, cu recunoașterea rolului Europei de Est, a rolului Mării Negre în acest nou context, și cred că este foarte important să menținem legătura. Nu există certuri, există doar necesitatea de a putea răspunde foarte rapid cu un răspuns unic la amenințările și, de asemenea, la noua vecinătate. Vreau să spun că UE a lansat la Praga, la 7 octombrie 2022, Comunitatea Politică Europeană, care își propune să fie o discuție politică cu membrii care sunt în interiorul UE, dar și în afara ei. Este destul de important, de asemenea, în acest context geopolitic care s-a schimbat atât de mult într-un an de zile, să avem un răspuns rapid, să nu ne punem întrebări despre cine face ce.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, anul 2023 marchează, de asemenea, etape importante, cum ar fi cea de-a 30-a aniversare a Tratatului de la Maastricht și a pieței unice sau cea de-a 20-a aniversare a Tratatului de la Nisa, tratate și momente care au pregătit Europa pentru o integrare mai profundă, reconciliind Estul și Vestul. Iar anul trecut, cancelarul Scholz a declarat că centrul de greutate al Europei se mută spre Europa de Est, vorbind despre reforma regulii unanimității. Recent, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a deplâns încă o dată faptul că, de multe ori, țările UE nu sunt capabile nici măcar să redacteze un comunicat de presă “pentru că nu se pot pune de acord asupra aceleiași formulări”. Ea se referea, bineînțeles, la dreptul de veto și la regula unanimității. Există loc de dezbatere pe acest subiect sensibil sau, având în vedere opoziția din partea altor țări, putem considera că este o măsură de protecție a intereselor naționale în UE?

Dr. Peer Gebauer: Cred cu tărie că există loc de dezbatere, iar această dezbatere este deja în curs de desfășurare, deoarece marea majoritate a statelor membre ale UE își dau seama că este nevoie de o reformă. Acum, desigur, pentru o țară mai mică, calitatea de membru al Uniunii Europene nu ar trebui să fie însoțită de teama de a fi lăsată în afara procesului de luare a deciziilor. Este valoros faptul că fiecare voce este auzită și fiecare stat membru are un vot foarte puternic de dat. Este important ca acest lucru să rămână un pilon important al sistemului nostru de luare a deciziilor la nivel european. Pe de altă parte, așa cum ați subliniat în întrebarea dumneavoastră, există din ce în ce mai multe situații în care ne dăm seama că regula unanimității își atinge limitele și pur și simplu nu mai suntem capabili să acționăm. Dacă ne imaginăm o situație cu și mai multe state membre și dorim să impulsionăm agenda de extindere în acest sens, este clar că este necesar să găsim modalități mai bune de luare a deciziilor. Există diferite modalități și instrumente pentru a aborda acest aspect. Putem extinde domeniul de aplicare a votului majoritar în anumite domenii fără a modifica tratatele și cred că acesta este un aspect asupra căruia se concentrează acum în principal discuția. Apoi, bineînțeles, putem extinde și mai mult sistemul prin modificarea tratatelor. Aceasta este întotdeauna o bătălie dificilă și, cu siguranță, nu este ceva ce se va întâmpla în următoarea lună. Dar există o înțelegere clară a faptului că o țară care poate bloca restul nu este o situație ideală. Cred că această înțelegere s-a extins și de aceea rămân încrezător că vom vedea progrese în domeniul votului în UE, în lunile și anii care vor urma.

CaleaEuropeană.ro: UE a luat o decizie specială majoră în 2023, iar Germania și Franța, alături de România, au jucat roluri importante. Cu o zi înainte ca Comisia Europeană să își anunțe avizul conform căruia Moldova și Ucraina ar trebui să primească statutul de candidat la UE, președintele Macron, cancelarul Scholz, președintele Iohannis și premierul Draghi s-au aflat la Kiev, iar o săptămână mai târziu, Consiliul European a acordat Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Pentru Republica Moldova, Franța și Germania, împreună cu România, au făcut de fapt mai mult prin crearea Platformei de Sprijin. Ce pot face și mai mult Franța, Germania și România pentru Republica Moldova? Există posibilitatea de a lua o decizie privind deschiderea capitolelor de negociere?

Laurence Auer: Suntem foarte mândri că Franța și Germania sunt cu adevărat în fruntea acestei mișcări alături de România. Suntem co-președinți ai Platformei de sprijin. A fost o a treia ediție a platformei pentru Moldova care a avut loc în Franța, după ce a avut loc la București și la Berlin. Următoarea va fi în Republica Moldova, la Chișinău. Și pregătim summitul Comunității Politice Europene acolo. Suntem mândri și noi de decizia politică. Nu a fost doar acordarea acestui statut de candidat pentru Ucraina și Moldova, a fost și un punct de plecare și avem mult de lucru. Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. Ei ar trebui să pregătească o listă a stadiului reformelor care se fac. Nu este o muncă simplă, după cum știți, este nevoie de timp. Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm. De asemenea, sunt mândră pentru că, în același timp, am împins deschiderea negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord. De asemenea, a fost important pentru că, dacă abordăm subiectul extinderii ca întreg, a fost și un răspuns geopolitic la ceea ce se întâmplă cu Ucraina și la recunoașterea a ceea ce vrem să fim, a ceea ce vrem să facem împreună. Trebuie să adaug, de asemenea, că, în decembrie, am decis să acordăm același statut și Bosniei. Deci, în ansamblu, Balcanii de Vest și Moldova și Ucraina nu sunt lăsate deoparte. Și simt că responsabilitatea Franței și a Germaniei în toate cazurile a fost evidentă. Și, bineînțeles, vom face același lucru până când România va adera la Schengen.

CaleaEuropeană.ro: Ultima întrebare are o sensibilitate specială pentru România. Am sperat cu toții că, de la 1 ianuarie 2023, România va deveni parte din spațiul Schengen. Eforturile noastre naționale pentru acest obiectiv au fost cumva alimentate și de sprijinul pe care Franța și Germania l-au declarat public, pentru că ne amintim de discursul pe care fostul ministru de externe francez Jean-Yves Le Drian l-a avut în Parlamentul României și de discursul cancelarului Olaf Scholz la Praga. Dar Austria a avut o altă opinie și am primit în schimb un veto. Cum putem depăși acest impas anul acesta? Sprijinul Germaniei și Franței pentru aderarea României la Schengen va rămâne nediminuat și de neclintit ca anul trecut?

Dr. Peer Gebauer: Pot să vă asigur că sprijinul nostru, și sunt sigur că vorbesc aici și în numele lui Laurence și al guvernului francez, că sprijinul nostru comun pentru aderarea României la Schengen va rămâne ferm și de neclintit. Am susținut în mod activ extinderea spațiului Schengen și am fost, de asemenea, la fel de dezamăgiți ca și dumneavoastră de faptul că nu am reușit să obținem acest rezultat la ultimul Consiliu Justiție și Afaceri Interne din decembrie. Vă spun de ce sprijinul nostru va rămâne așa cum este. Nu este doar în interesul României și al poporului român să facă parte din familia Schengen. Este și în interesul nostru. Este în interesul european. Există acest unghi geopolitic, pe care Laurence tocmai l-a abordat, în ceea ce privește extinderea UE. Același lucru este valabil și pentru extinderea Schengen. În vremuri de criză, este și mai important să ne apropiem și să ne deschidem unii către alții. Iar acest lucru are o relevanță foarte practică, de exemplu, atunci când vine vorba de ajutorul nostru care trece prin România către Ucraina sau invers în ceea ce privește exporturile din Ucraina, care sunt facilitate prin România. La un moment dat, sperăm că vom putea pune mai mult accent pe reconstrucția din Ucraina. Din nou, este extrem de important atunci să avem granițe deschise, să avem un flux liber de bunuri de sprijin și de ajutor. Și de aceea este în interesul nostru. Și vă voi da un al doilea motiv pentru care este în interesul nostru. România s-a dovedit a fi întotdeauna un partener foarte constructiv al nostru în UE, în NATO, fără să blocheze niciodată deciziile, fiind întotdeauna una dintre acele țări care fac parte din soluție, nu din problemă. Și cred că avem nevoie de mai multe “Românii” în acest demers în UE. Nu este corect să nu acordăm României ceea ce merită și ceea ce are dreptul să primească. România a îndeplinit toate condițiile pentru a fi membră și de aceea trebuie acum să le îndeplinim. Vă întrebați dacă mai există loc pentru atingerea acestui obiectiv. Eu cred că există. Discuțiile continuă și, bineînțeles, există mai multe straturi care sunt relevante pentru acest aspect. Bineînțeles, pentru Austria, problema migrației este una importantă. Vom avea o reuniune specială a Consiliului European în luna februarie, care se va concentra, de asemenea, asupra problemelor legate de migrație. Să vedem cum putem face lucrurile să avanseze acolo, astfel încât să existe o punte de trecere și o modalitate de a deschide spațiul Schengen și pentru România și Bulgaria.

Laurence Auer: Nu aș putea spune altceva. Ceea ce pot doar să adaug este că, având în vedere că o mulțime de soldați aici, cu materiale și ajutoare umanitare tranzitează din România, avem această inițiativă care se numește “Coridoare de solidaritate”, prin care grânele Ucrainei tranzitează România. Este foarte important ca fluiditatea frontierelor și circulația mărfurilor să poată fi ușurată prin aderarea la Schengen. Sunt sigură că această poziție este susținută și de companiile noastre. Franța este al doilea investitor în România. Ele pierd bani în fiecare zi prin lipsa aderării la Schengen. Așadar, ambele noastre comunități de afaceri vă susțin obiectivul. Așadar, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Iar cele două țări ale noastre sprijină necondiționat România în vederea aderării.

CaleaEuropeană.ro: Cred că sunt niște declarații foarte puternice care vin la cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée, în semn de prietenie față de România. Madame l’Ambassadrice, merci beaucoup pour cet entretien! Herr Botschafter, vielen Dank für dieses Gespräch! Și la mulți ani pentru parteneriatul francez și german!

Dr. Peer Gebauer: Vă mulțumesc foarte mult! Mulțumim!

Laurence Auer: Mulțumesc mult. Și vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți!


Summitul franco-german din această duminică începe cu o ceremonie la Universitatea din Sorbona, prin care este marcată împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, între liderii francez Charles de Gaulle şi german Konrad Adenauer, la 22 ianuarie 1963, şi la care președintele Macron şi cancelarul Scholz ar urma să susţină câte un discurs.

Cel de-al 23-lea Consiliu de Miniştri franco-german, care reuneşte cabinetele ambelor ţări, se desfășoară duminică după-masă şi se încheie printr-o declaraţie comună cu privire la viitorul Europei. Mai târziu, liderii celor două ţări vor lua cina împreună.

La 22 ianuarie 1963, președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer au semnat „Tratatul de cooperare franco-germană”, mai cunoscut sub numele de Tratatul de la Élysée. Acesta reprezintă fundația strânsei prietenii franco-germane, care constituie, de asemenea, o bază importantă pentru dezvoltarea Uniunii Europene. O dată cu Tratatul de la Aachen, care a fost semnat de cancelarul federal Angela Merkel și de președintele Emmanuel Macron la 22 ianuarie 2019, Tratatul de la Élysée a fost actualizat și s-a stabilit cursul viitorului pentru a avansa subiecte importante, cum ar fi digitalizarea, educația, clima și tehnologiile durabile.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Președintele Conferinței de Securitate de la München: România are dreptate. Blocada Rusiei a demonstrat cât de critică este Marea Neagră. NATO trebuie să se concentreze mai mult pe această regiune

Published

on

© MSC / Kuhlmann

Interviu realizat de Robert Lupițu

Blocada navală a Rusiei în Marea Neagră a demonstrat cât de critică este această regiune, iar România are dreptate atunci când solicită ca NATO se concentreze mai mult în această zonă, a declarat președintele Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în contextul organizării, la București, a reuniunii liderilor de la München, o premieră pentru o țară din flancul de sud-est al Alianței.

“NATO trebuie să se concentreze mai mult pe această regiune” și “se orientează deja în această direcție”, a spus Heusgen, în condițiile în care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră. “Aurescu are dreptate”, a precizat președintele Conferinței de Securitate de la München.

Fost ambasador al Germaniei la ONU și fost consilier diplomatic al Angelei Merkel, Christoph Heusgen a vorbit și despre noua abordare a politicii externe și de securitate a Germaniei, explicând rațiunile istorice pentru care Berlinul a încercat să construiască un parteneriat cu Rusia, dar a indicat că acest lucru nu mai este posibil.

“Suntem martorii unui moment de cotitură în istorie. Timp de decenii, Germania a încercat să mențină un parteneriat constructiv cu Rusia. Pentru a înțelege politica germană față de Rusia, trebuie să ne întoarcem în istorie. Trebuie să ne amintim că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost responsabilă pentru moartea a 20 de milioane de oameni care trăiau pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, fără acordul Rusiei, Germania nu ar fi fost reunificată. Așadar, politica germană față de Rusia a fost mult timp influențată de un sentiment de vinovăție și de recunoștință”, a explicat diplomatul german.

Însă, a arătat Heusgen, președintele rus Vladimir Putin “a distrus baza comună pe care am încercat să o construim atunci când a început invazia sa la scară largă în Ucraina și acum “trebuie să fim foarte duri ca răspuns la războiul Rusiei”.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Invazia Rusiei în Ucraina a fost precedată cu câteva zile înainte de Conferința de Securitate de la München. Ați simțit în acel moment, când președintele Zelenski a urcat pe scenă, când cancelarul Scholz, ministrul de externe Baerbock, vicepreședintele Harris sau premierul Johnson au făcut același lucru, că agresiunea militară la scară largă a Rusiei este iminentă, iar diplomația va fi umbrită de război pe continentul european? 

Christoph Heusgen: Am prezis încă de la sfârșitul anului 2021 că Putin ar putea să pornească un război și să invadeze Ucraina. Comunitatea serviciilor de informații era sigură că Putin chiar o va face. Dar când am fost martor la puternica unitate UE și transatlantică la Conferința de Securitate de la München din 18-20 februarie 2022 și la disponibilitatea de a da un răspuns comun și dur la un posibil atac rusesc, am sperat că Putin va fi impresionat de solidaritatea internațională cu Ucraina și se va răzgândi în privința agresării Ucrainei. Dar nu a făcut-o și a mers mai departe cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional, creând o breșă civilizațională.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat unitatea transatlantică și pentru mulți experți poziția Germaniei, inclusiv în contextul unei coaliții nou-nouțe, a fost remarcabilă. Discursul Zeitenwende, oprirea North Stream 2, sancțiunile economice și energetice împotriva Rusiei și înaintarea ca viitoare putere militară în Europa. Se prefigurează o nouă politică externă și de securitate germană? Ce înseamnă aceasta pentru Europa și pentru NATO? 

Christoph Heusgen: Cancelarul Scholz, în discursul său în fața parlamentului german la trei zile după invazie, a pronunțat un “Zeitenwende”. Într-adevăr, suntem martorii unui moment de cotitură în istorie. Timp de decenii, Germania a încercat să mențină un parteneriat constructiv cu Rusia. Pentru a înțelege politica germană față de Rusia, trebuie să ne întoarcem în istorie. Trebuie să ne amintim că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost responsabilă pentru moartea a 20 de milioane de oameni care trăiau pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, fără acordul Rusiei, Germania nu ar fi fost reunificată. Așadar, politica germană față de Rusia a fost mult timp influențată de un sentiment de vinovăție și de recunoștință. Mulți din Germania au sperat că am putea duce o politică în care, pe de o parte, să fim un bun partener al NATO, dar pe de altă parte să menținem o relație decentă cu Rusia. Aceasta din urmă a inclus mult comerț, dar și un dialog mai larg între societățile noastre prin așa-numitul dialog de la Petersburg, unde a avut loc un dialog între clasa politică și cea de afaceri, organizațiile neguvernamentale și tineret. Am încercat să construim un parteneriat cu Rusia, dar toate aceste eforturi au eșuat teribil. Putin a distrus baza comună pe care am încercat să o construim. Putin a încălcat fiecare pact internațional și fiecare acord bilateral cu Ucraina atunci când a început invazia sa la scară largă în Ucraina. Putin a distrus toate podurile din spatele său. Acum, trebuie să fim foarte duri ca răspuns la războiul Rusiei. Unii oameni din Germania au probleme în a se adapta la noua realitate, la “Zeitenwende”.

CaleaEuropeană.ro: Deci, dacă înțeleg corect, aceasta va fi o poziție de lungă durată a Germaniei și a Europei în ceea ce privește Rusia?

Christoph Heusgen: Așa cum am spus, Putin a comis o încălcare a civilizației. El a încălcat grav dreptul internațional. Iar noi trebuie să îi răspundem într-un mod foarte clar, apărând ordinea internațională bazată pe reguli, apărând, de asemenea, Ucraina. Și trebuie să îi facem pe Putin și pe gașca sa să răspundă pentru crimele pe care le-au comis, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune. Nu există nicio cale de întoarcere pentru Putin în comunitatea politicienilor respectați și civilizați

CaleaEuropeană.ro: Și am văzut că războiul agresiv al Rusiei în Ucraina a adus schimbări strategice majore în Europa – Suedia și Finlanda sunt aproape membre NATO, Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate la UE, Franța este mai implicată în NATO, mai ales în România, Germania are această abordare “Zeitenwende”. Dar războiul costă vieți omenești, amenință infrastructura critică, securitatea alimentară, prețurile la energie care cresc vertiginos și așa mai departe. Aveți în vedere o oboseală de război în materie de sprijin occidental pentru Ucraina sau această abordare “atâta timp cât va fi nevoie” va continua?

Christoph Heusgen: Pe asta se bazează Putin. Putin contează pe oboseala Ucrainei, Putin contează pe faptul că Europa și SUA vor deveni slabe, nu mai sunt gata să plătească pentru apărarea Ucrainei. Putin crede că, la un moment dat, fie vom face presiuni asupra Ucrainei pentru a obține o încetare a focului și un fel de acord de pace pe placul Rusiei. Dar Putin se înșeală. Asta au spus foarte clar reprezentanții ucraineni aici, la reuniunea noastră a liderilor de la Munchen, la București. Ucrainenii sunt hotărâți să își apere țara indiferent de ceea ce face Putin. El a aplatizat deja Mariupol, așa cum a aplatizat Groznîi și Alep. Dar el nu poate distruge determinarea ucrainenilor de a-și apăra țara. Și rămân optimist că Germania, Uniunea Europeană, NATO și partenerii noștri transatlantici vor rămâne alături de poporul ucrainean, în ciuda prețurilor mai mari la alimente și energie, în ciuda unei posibile recesiuni. 

Cred că Germania și comunitatea transatlantică vor trebui să își consolideze chiar și mai mult sprijinul față de Ucraina. Există o cerere pentru o conducere politică care să arate clar care este miza: dacă Putin câștigă acest război, el nu se va opri în Ucraina. El a pus ochii pe alte țări care la un moment dat în istorie au fost părți ale Rusiei, inclusiv Moldova sau țările baltice. Acest lucru înseamnă că atunci când ajutăm la apărarea Ucrainei ne apărăm propria libertate.

CaleaEuropeană.ro: Înțeleg din răspunsul dvs. foarte elaborat că, având în vedere poziția Ucrainei de a-și apăra țara și războiul distructiv al Rusiei în Ucraina, suntem departe de a atinge condițiile pentru discuții politice și de pace?

Christoph Heusgen: În prezent, nu văd așa ceva. În primul rând, trebuie să respectăm ceea ce intenționează să facă poporul și guvernul ucrainean. Înțeleg pe deplin că ucrainenii nu sunt pregătiți să renunțe la teritoriul lor, să cedeze în fața unui dictator care comite crime de război și crime împotriva umanității. În acest moment, văd o posibilitate de negociere doar dacă Rusia este pregătită să dea înapoi teritoriul care, conform dreptului internațional, aparține Ucrainei. De asemenea, ceea ce este foarte important este ca Rusia să plătească despăgubiri și să existe responsabilitate. În acest stadiu, nu văd dacă Rusia este pregătită pentru asta și, prin urmare, mă tem că acest conflict va continua.

CaleaEuropeană.ro: De când a început războiul, s-a pus un accent deosebit pe securitatea la Marea Neagră, o chestiune pentru care România a militat încă de la anexarea Crimeei. Ministrul de externe Aurescu a făcut apel la o listă transatlantică de acțiune pentru importanța regiunii Mării Negre. Cum poate NATO să se concentreze mai bine pe această parte a flancului estic, în Marea Neagră, și ce rol joacă sau ar trebui să joace România în această regiune?

Christoph Heusgen: Aurescu are dreptate. Blocada navală a Rusiei a demonstrat cât de critică este Marea Neagră. NATO trebuie să se concentreze mai mult pe această regiune. Dar NATO se orientează deja în această direcție.  Vor fi mai multe trupe NATO staționate aici. Faptul că reuniunea miniștrilor de externe ai NATO a avut loc la București este o demonstrație că NATO este serioasă, dar și o recunoaștere a rolului pe care România îl joacă ca partener cheie în cadrul Alianței. Și sunt convins că NATO este acolo pentru a rămâne și va rămâne angajat. 

Continue Reading

INTERVIURI

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

Published

on

© Ambasada Germaniei la București

Lecția pe care europenii trebuie să o învețe după peste trei decenii de ani de la reunificarea pașnică a Germaniei este că nu putem avea încredere în Rusia, o lecție care trebuie învățată “pe calea ce grea”, întrucât Moscova nu este un furnizor de energie de încredere și nu este un actor politic de încredere, a declarat ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 32 de ani de la reunificarea Germaniei și a celor 30 de ani de la semnarea Tratatului de cooperare prietenească și parteneriat în Europa dintre Germania și România, marcate anul acesta în contextul războiului rus împotriva Ucrainei, la granițele UE și NATO. În cadrul acestui dialog, diplomatul german și-a exprimat optimismul că România se află la “linia de sosire” cu privire la aderarea la Schengen și că statele membre ale UE ar putea vota în favoarea acestui deziderat până la finalul acestui an. Mai mult, Peer Gebauer a mărturisit că firmele germane din România se plâng de timpul de așteptare la granițe pentru camioanele lor din cauza faptului că România este în Schengen și a afirmat că și-ar fi dorit ca România să fie parte a spațiului de liberă circulație încă de la începutul anului, în condițiile sprijinului furnizat Ucrainei.

Ambasadorul Germaniei în România a vorbit în acest interviu despre lecțiile învățate și cele mai puțin învățate la Berlin și în capitalele europene cu privire la Rusia, despre intensificarea cooperării dintre Germania și România pe plan economic, cultural și în sfera politicii de securitate, despre dreptul fiecărui stat UE de a-și stabili propriul mix energetic, dar și despre importanța extinderii UE pentru a nu lăsa un vid în marea familie politică europeană pe care alții să îl umple.

“O lecție pe care trebuie să o învățăm cu toții pe calea cea mai grea în acest moment este că nu poți avea încredere în Rusia. (…) Rusia reprezintă în aceste zile tot ceea ce noi disprețuim, încălcarea regulilor internaționale, agresiunea, încercarea de a intimida partenerii mai slabi sau presupușii parteneri mai slabi”, a spus ambasadorul german.

El a asigurat că statele membre ale Uniunii Europene rămân unite și puternice în răspunsul lor împotriva războiului cauzat de Rusia, spre “disperarea lui Putin”.

Cu privire la NATO, diplomatul german a afirmat că era în care importanța alianței era pusă sub semnul întrebării s-a încheiat pentru că “alianța de apărare transatlantică este cea mai puternică din lume și asigură că nimeni nu îndrăznește să ne atace în niciun fel”.

Întrebat despre semnalul dat de discursul, de la Praga, al cancelarului german Olaf Scholz privind susținerea aderării României la Schengen, Gebauer a răspuns: “Mesajul cancelarului nostru este unul foarte puternic. El va face eforturi pentru ca România și celelalte două țări să devină parte a spațiului Schengen”.

“Aveți dreptate, ar putea avea loc un vot în Consiliu chiar până la sfârșitul anului. (…) Rămân optimist că suntem cu adevărat la linia de sosire”, a spus ambasadorul Peer Gebauer.

Interviul integral video & text

“Lecția pe care trebuie să o învățăm, pe calea cea grea, este că nu putem avea încredere în Rusia. Rusia reprezintă tot ceea ce noi disprețuim”

CaleaEuropeană.ro: Excelența Voastră, astăzi, în urmă cu 32 de ani, reunificarea Germaniei a devenit realitate după aproape o jumătate de secol, când germanii din est au fost separați de conaționalii lor din vest din cauza logicii “sferelor de influență”. Astăzi, sărbătorim Ziua Unității Germane, un moment de pace, reconciliere și respect pentru democrație, într-un moment de război provocat de Rusia în Ucraina, la granițele UE și NATO. Care sunt lecțiile pe care le-am învățat și pe care nu le-am învățat în ultimele trei decenii?

Dr. Peer Gebauer: Ziua Reunificării Germaniei, Ziua Unității Germane, este într-adevăr un motiv de bucurie pentru noi. După cum ați subliniat pe bună dreptate, a fost o unificare pașnică și suntem mândri astăzi că am realizat acest lucru în pace și unitate – nu numai pentru Germania, ci pentru întreaga Europă. Suntem mai uniți ca niciodată în istoria noastră. Iar când vine vorba de lecțiile învățate sau neînvățate, cred că acești ultimi 30 de ani ne-au arătat, în primul rând, evoluții minunate în Europa, așa cum am subliniat. Unitatea este o mare realizare, iar o lecție cheie pe care am învățat-o este că trebuie să lucrăm împreună, că trebuie să fim uniți și solidari pentru a merge mai departe și pentru a realiza lucruri. Și cred că evoluția în Europa a fost una foarte, foarte pozitivă. Dar aveți dreptate, evoluțiile recente, agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, ridică întrebări. Am sperat că nu vom mai vedea niciodată un astfel de război pe continentul nostru sau în perimetrul continentului nostru, dar iată că acum suntem aici. Așadar, există lecții care trebuie învățate. Cred că o lecție pe care trebuie să o învățăm cu toții pe calea cea mai grea în acest moment este că nu poți avea încredere în Rusia. Nu este un furnizor de energie de încredere și nu este un actor politic de încredere. Dimpotrivă, Rusia reprezintă în aceste zile tot ceea ce noi disprețuim, încălcarea regulilor internaționale, agresiunea, încercarea de a intimida partenerii mai slabi sau presupuși mai slabi. Desigur, Ucraina se dovedește a fi de fapt mult mai puternică decât spera Rusia. Așadar, acestea sunt lecții pe care trebuie să le învățăm. Dar, din nou, principala lecție a ultimilor 30 de ani este că împreună suntem mai puternici și cred că asta este ceea ce arătăm acum.

“Firmele germane nu vin în România pentru a face un “euro rapid” și apoi să plece din nou. Ele vin aici și rămân, investesc în inimile și mințile oamenilor”

CaleaEuropeană.ro: În aceste circumstanțe extraordinare, marcăm anul acesta și cea de-a 30-a aniversare a Tratatului germano-român privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa. Și s-au întâmplat multe în acest an – o declarație comună semnată de ministerele de externe german și român, vizita președintelui Steinmeier în România, vizita comună a președintelui Iohannis și a cancelarului Scholz împreună cu liderii Franței și Italiei în Ucraina și co-inițiativa Germaniei, României și Franței de a lansa o platformă de sprijin pentru Republica Moldova. Cum ați descrie stadiul relațiilor bilaterale și, dacă există loc pentru o aprofundare viitoare a relațiilor noastre, cum vedeți colaborarea dintre Germania și România în viitor?

Dr. Peer Gebauer: Relațiile noastre bilaterale sunt excelente. Și cred că este corect să spunem că nu au fost niciodată mai bune în trecut. Suntem conectați din punct de vedere politic, economic, cultural în multe aspecte. Din punct de vedere politic, ca parteneri în UE, ca aliați în NATO, ne bazăm unul pe celălalt și beneficiem unul de celălalt. Putem vedea acest lucru în actuala criză, evident, unde Germania și România sunt în legătură foarte directă și cooperează în atât de multe domenii. Ați menționat diferitele vizite de rang înalt pe care le-am văzut în acest an și care subliniază, de asemenea, parteneriatul deosebit. Din punct de vedere economic, cred că este un parteneriat fantastic pentru ambele părți. Există peste 7500 de companii germane active și prezente în România. Germania este, de departe, cel mai mare partener comercial al României. Vin din ce în ce mai multe investiții germane și ceea ce este deosebit de pozitiv este faptul că firmele germane care investesc nu sunt aici pentru a face un “euro rapid” și apoi să plece din nou. Ele vin aici pentru totdeauna și rămân. Ele investesc nu numai în unități de producție, ci și în inimile și mințile oamenilor. Ele se concentrează puternic pe educația duală și pe transferul de know-how. Așadar, acest parteneriat economic este unul foarte, foarte fructuos pentru ambele părți. Din punct de vedere cultural, bineînțeles, suntem legați prin existența istorică a unei minorități germane în România, care a avut o relevanță timp de secole și care are o mare relevanță până în prezent. Și suntem mândri să avem o moștenire germană aici în România, ceea ce s-a tradus, de exemplu, printr-un interes foarte mare pentru învățământul în limba germană. Chiar în ultimele săptămâni am participat la deschiderea a două școli germane, a unor noi campusuri ale acestor școli. Sunt mult mai multe în țară, susținem învățământul german prin diverse programe. Și, bineînțeles, interesul nu doar al etnicilor germani, ci și al românilor pentru învățământul în limba germană este un alt element care ne leagă puternic. În plus, avem o comunitate românească în Germania în continuă creștere, ceea ce subliniază, de asemenea, apropierea dintre cele două țări ale noastre.

Mai sunt și altele? Da, cred că aceste relații bilaterale de care ne bucurăm oferă multe alte domenii în care ne putem intensifica cooperarea. Un element este cu siguranță sfera politicii de securitate, care este evidentă în aceste zile. Suntem deja în linie pentru a verifica unde putem să ne extindem și mai mult cooperarea. În ceea ce privește sectorul economic, există multe posibilități de îmbunătățire și de extindere a cooperării noastre în domeniul transformării ecologice, al transformării economiilor noastre în economii fără emisii de dioxid de carbon, axate pe surse regenerabile. Există un mare potențial pentru cooperarea româno-germană în viitor. Și, de asemenea, din punct de vedere cultural, cred că acest element al minorității germane, al limbii germane aici, în România, oferă multe posibilități de a fi aduse în viitor.

“Rusia nu poate fi percepută drept un partener. Europa este puternică și unită în răspunsul său, spre disperarea lui Putin”

CaleaEuropeană.ro: Pentru că am pregătit terenul cu Ziua Unității Germane, cu provocările cu care ne confruntăm, cu relația importantă dintre România și Germania, aș vrea să revin la războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei. Germania și-a schimbat viziunea asupra Rusiei. De la discursul Zeitenwende al cancelarului Scholz până la decizia de a opri aprobarea Nord Stream 2 și sprijinul oferit Ucrainei. Cu toate acestea, țările occidentale s-au confruntat cu critici din cauza poziției lor conciliante față de Rusia de-a lungul anilor, în ciuda faptului că a fost avertizată de partenerii și aliații săi estici, precum România. Considerați că unitatea și solidaritatea UE față de Ucraina, față de sancțiunile împotriva Rusiei și față de iarna dificilă care ne așteaptă rămân solide ca o stâncă sau că sunt în regres?

Dr. Peer Gebauer: Rămân foarte optimist că Uniunea Europeană nu va eșua și nu se va destrăma. Vom rămâne împreună. Și există un motiv simplu pentru asta. Cred că toată lumea poate vedea că nu poți avea încredere în Rusia. O țară care nu numai că merge mai departe cu această agresiune brutală împotriva unuia dintre vecinii săi, dar care răspândește știri false și pretexte, o țară care amenință în mod deschis lumea cu utilizarea armelor nucleare. Cred că o astfel de țară, Rusia, nu poate fi percepută în niciun fel ca un partener sau ca un partener pe care să îl accepți cumva. Suntem uniți în Europa în ceea ce privește răspunsul nostru. Am fost foarte puternici și uniți în răspunsul nostru, spre disperarea lui Putin, dacă îmi permiteți să spun așa. El a crezut că unitatea europeană pur și simplu nu va exista, că vom discuta doar. Dimpotrivă, este adevărat. Am fost foarte puternici în răspunsul nostru unitar atunci când vine vorba de sancțiuni, atunci când vine vorba de sprijinirea deplină a Ucrainei, de asemenea, cu arme și, desigur, financiar și cu ajutor umanitar. Așadar, această unitate a fost esențială în trecut și va continua. Desigur, vă referiți la faptul că în Europa, în cadrul UE discutăm, discutăm în mod deschis. Aceasta este o marcă înregistrată a Uniunii Europene, bazată pe valori democratice. Nu este vorba de o parte sau de un lider care decide pentru toți ceilalți. Nu, toată lumea are propria voce și această voce poate fi auzită. Și, bineînțeles, atunci când vine vorba de conturarea unei abordări politice, pot exista întotdeauna opinii diferite. Acest lucru este firesc. Nu există un adevăr absolut. Este bine că avem posibilitatea de a vorbi și de a discuta deschis. Și asta este ceea ce facem până acum. Și rămân încrezător că acest lucru nu se va schimba în viitor. Până acum, am reușit întotdeauna să ajungem la termeni comuni, să ajungem la un compromis și să mergem mai departe pe această bază.

Securitate energetică: “Este corect ca fiecare țară să aibă un grad de independență privind tipul de energie pe care se concentrează, regenerabilă, nucleară sau altele”

CaleaEuropeană.ro: Chestiunea solidarității UE are câteva subiecte cheie de abordat, cum ar fi securitatea energetică. Iar acest subiect trebuie abordat din diferite unghiuri – prețurile energiei care au crescut vertiginos, eliminarea dependenței de gazul rusesc, achiziția comună și crearea de rezerve europene de gaz, fiecare stat membru are dreptul de a-și crea propriul mix, energiile regenerabile, disputa privind energia nucleară. Care este abordarea Germaniei în această privință și care ar fi un bun compromis european pentru a trece de această iarnă și pentru a atinge obiectivele pe termen mediu în cadrul RePowerEU?

Dr. Peer Gebauer: Ne confruntăm cu mari provocări. Acest lucru este în mod evident adevărat și este deosebit de adevărat când vine vorba de această iarnă. Costurile în creștere ale energiei reprezintă o povară foarte grea atât pentru gospodării, cât și pentru industrie și companii. De aceea, am decis în cadrul UE să găsim modalități comune de a face față situației. Ați menționat inițiativa RePower EU, care are ca scop reducerea cât mai rapidă a dependenței de aprovizionarea cu combustibili fosili din Rusia către Europa. Există mai multe elemente ale acestei abordări, de la economisirea energiei la diversificarea aprovizionării noastre cu energie și cumpărarea de la alți parteneri, până la concentrarea mai puternică pe energiile regenerabile. Și, bineînțeles, trebuie să luăm măsuri pe termen scurt atunci când vine vorba de creșterea prețurilor la energie. Există o serie de instrumente în discuție în acest moment. De exemplu, plafoanele prețurilor la gaze, care ar proteja consumatorii de plata unor prețuri prea mari și, bineînțeles, va trebui să compensați într-o anumită măsură companiile energetice. Este bine că avem UE ca platformă pentru a discuta aceste elemente. Ați abordat câteva elemente în întrebarea dvs. cu privire la tipul de energie pe care ar trebui să ne concentrăm, fie că este vorba de energie regenerabilă și/sau nucleară și altele. Este un element sau o marcă a UE de a fi unită în diversitate. Avem cu toții un trecut istoric diferit și, bineînțeles, abordări diferite față de anumite aspecte și, de aceea, este corect să lăsăm fiecare țară să aibă un anumit grad de independență în ceea ce privește modul în care trebuie să avanseze. Ca să vă dau un exemplu, în Germania, am decis de ceva timp să renunțăm la energia nucleară. Știu că multe țări din Europa văd acest lucru diferit. Așa stau lucrurile. Nu cred că trebuie să ascundem aceste diferențe de abordare. Ne-am stabilit cursul abordării noastre, ne retragem din energia nucleară, în ciuda faptului că centralele noastre nucleare vor funcționa potențial un pic mai mult decât se așteptau, nu le vom opri până la sfârșitul anului, ci le vom face să funcționeze cu câteva luni mai mult. Dar, din nou, cursul a fost stabilit. Și, în cele din urmă, acest amestec de abordări, inclusiv în cadrul UE, este cel care ne face puternici.

“NATO – alianța de apărare transatlantică care este cea mai puternică din lume și care asigură că nimeni nu îndrăznește să ne atace în niciun fel”

CaleaEuropeană.ro: Dacă vorbim despre securitatea energetică, trebuie să vorbim despre securitate în ansamblu și aș vrea să trec puțin la NATO. Sub aceeași imagine a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, unitatea euro-atlantică are aceeași importanță și Germania a dovedit acest lucru prin trimiterea de avioane de luptă și personal militar la Misiunea de Poliție Aeriană a NATO în România și la Marea Neagră. Cum vede Germania prezența NATO în Marea Neagră și dacă intenționează să își intensifice cooperarea cu România în domeniul apărării, atât sub umbrela NATO, cât și sub cea a UE?

Dr. Peer Gebauer: Suntem cu toții foarte, foarte bucuroși să avem NATO, mai ales în aceste zile. În urmă cu câțiva ani, a existat o discuție privind relevanța NATO. Mai avem nevoie de el? Trebuie să își schimbe complet abordarea? Iar acum știm și apreciem faptul că îl avem așa cum este, ca o alianță de apărare transatlantică care este cea mai puternică din lume și care se asigură că nimeni nu îndrăznește să ne atace în niciun fel. Și este grozav să avem România ca partener în acest efort pentru Germania. Concentrarea sporită pe flancul estic, pe flancul sud-estic, pe regiunea Mării Negre, este, pe fondul acestei agresiuni rusești, o necesitate foarte, foarte mare. Acest lucru nu este contestat în Europa și în NATO. Și de aceea NATO a decis, în urma acestui război, să își consolideze prezența în Flancul de sud-est, în Flancul estic, cu noi grupuri de luptă care vor fi înființate în toate țările NATO limitrofe, inclusiv în România. Sunt foarte bucuros și mândru că Germania a contribuit la securizarea flancului sud-estic prin trimiterea de Eurofighter în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană din primăvara acestui an. Iar noi, Germania, am avansat, de asemenea, în creșterea prezenței noastre de-a lungul frontierei, frontiera de est a teritoriului aliat. Conducem un grup tactic în Lituania. Vom avea o amprentă puternică în noul grup tactic care va fi înființat în Slovacia și am fost prezenți în România. Așadar, există diverse părți în care noi ne facem partea noastră și alți parteneri NATO își fac partea lor. În ceea ce privește cooperarea bilaterală dintre Germania și România, cred că există mult loc pentru creșterea cooperării în domeniul securității, atunci când vine vorba de achiziția sau producția de arme. Este un element cheie pentru suveranitatea europeană în acest sens. În Europa, nu aș spune că suferim, dar este o chestiune de fapt că avem mult prea multe sisteme de arme diferite, ceea ce îngreunează în momente de criză interacțiunea și legătura. Prin urmare, am decis în cadrul UE să reducem numărul de sisteme de arme și să ne concentrăm pe producerea de noi sisteme comune pentru viitor. Și cred că, în această privință, Germania și România sunt parteneri naturali și aș fi foarte bucuros să îmi fac și eu partea mea pentru a duce proiectele mai departe. Există câteva elemente ale acestei cooperări în curs de pregătire, care nu vor fi discutate încă aici, dar este ceva în care mergem puternic înainte.

“Extinderea UE către Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova: Nu putem lăsa goluri în familia europeană, un vid pe care alții să-l umple în detrimentul nostru”

CaleaEuropeană.ro: Am văzut cu toții discursul pe care cancelarul german Olaf Scholz l-a ținut la Praga în luna august. Eu personal l-am numit primul său discurs important despre viitorul Europei de la preluarea mandatului. Două subiecte importante ne-au traversat interesul – extinderea UE și aderarea la Schengen pentru România, Bulgaria și Croația.

Mai întâi, despre extindere. Atât Germania, cât și România susțin acest lucru. Când toată lumea vorbea doar despre Ucraina, ceea ce părea corect având în vedere contextul, Berlinul și Bucureștiul pledau și pentru cauza europeană a Republicii Moldova, a Georgiei și a Balcanilor de Vest. Dar în discursul său, cancelarul Scholz a vorbit despre o UE geopolitică, inclusiv din perspectiva comunității politice propuse de președintele Macron, și a menționat și ideea de a reforma dreptul de veto și tratatele în ceea ce privește extinderea. Prin urmare: cum putem construi într-o zi o Uniune Europeană geopolitică cu 36 de națiuni, în timp ce vom avea nevoie și de o reformă a tratatului, un subiect care acum, împreună cu dreptul de veto, este încă o cutie a Pandorei?

Dr. Peer Gebauer: Ați descris pe bună dreptate faptul că există o provocare în a ne asigura că o Uniune Europeană extinsă este în continuare capabilă să acționeze în mod decisiv. Și, desigur, acest lucru indică problema votului majoritar, a necesității unanimității sau a posibilității de a utiliza votul cu majoritate calificată, pe care îl avem în anumite domenii. Așadar, întrebarea este unde putem extinde utilizarea majorității calificate. În primul rând, da, extinderea este un element cheie atunci când vine vorba de UE și suntem pe deplin de acord cu România și cu guvernul român în ceea ce privește necesitatea de a oferi nu numai Balcanilor de Vest o perspectivă europeană clară, ci și celor trei țări din Parteneriatul Estic: Ucraina, Republica Moldova și, de asemenea, Georgia. Sunt foarte bucuros că împreună, în cadrul UE, am reușit să clarificăm faptul că acum Ucraina și Republica Moldova sunt candidate, iar Georgia se află la scurt timp în urma lor și ea se îndreaptă în această direcție. Nu putem lăsa goluri în familia europeană. Nu putem lăsa un vid pe care alții să îl umple, ceea ce ar fi în detrimentul nostru și al UE în general. Și de aceea este important să mergem înainte acolo. Mă bucur că, de exemplu, am rezolvat problema cu Albania și Macedonia de Nord și am putut să mergem mai departe cu începerea negocierilor de aderare cu acestea. În ceea ce privește Ucraina și Republica Moldova, aveți dreptate. Este, de asemenea, un mesaj puternic care a fost transmis atât de România, cât și de Germania. Și da, trebuie să găsim modalități de a face față faptului că o UE mai mare are nevoie de proceduri decizionale mai eficiente. O serie de propuneri sunt pe masă și în urma Conferinței privind viitorul Europei, care a inclus publicul din toate statele membre ale Uniunii Europene. Și cred că vom găsi căi de progres. Este delicat, deoarece, desigur, o Uniune mai largă, mai mare și mai extinsă înseamnă că o țară individuală este mai mică în comparație cu întregul grup. Este firesc ca fiecare stat membru al Uniunii Europene să aibă un mare interes ca vocea sa să fie în continuare auzită. Dar vom reuși să găsim modalități prin care să ne asigurăm că această Uniune este în același timp puternică, dar și reprezentativă pentru fiecare țară în parte, cu toate acestea.

Aderarea României la Schengen: “Un vot ar putea fi dat până la finalul anului. Rămân optimist că suntem cu adevărat la linia de sosire”

CaleaEuropeană.ro: În al doilea rând, despre Schengen. Cancelarul Scholz a spus că România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen. Acest lucru a fost văzut ca un progres major și un semnal că un vot politic în Consiliu ar putea avea loc în curând, poate până la sfârșitul anului. Ne aflăm pe o linie de sosire ireversibilă sau partenerii noștri din UE încă mai așteaptă evoluția reformelor judiciare?

Dr. Peer Gebauer: Pentru a începe cu reforma judiciară, cred că aceasta este o necesitate evidentă. Și este clar în interesul României să avanseze în acest sens. Și știu că Guvernul depune multe eforturi pentru reforma judiciară. Îi încurajăm pe prietenii și partenerii noștri români să avanseze cu ambiție în această privință. Un sistem judiciar fiabil și demn de încredere este esențial pentru toată lumea: pentru societăți, pentru economie și, desigur, și din punct de vedere politic. De aceea, încurajăm, din nou, fiecare pas ambițios în această privință. Și, dacă îmi permiteți să spun acest lucru, este, de asemenea, un efort care nu se termină niciodată. Nici în România și nici în alte țări. Și nici în Germania. Întotdeauna trebuie să lucrăm în mod constant pentru a ne asigura că avem un sistem judiciar funcțional și instituții funcționale în toate domeniile guvernului și statului. Deci acesta va fi un efort continuu care va urma. Dar, oricum, este un lucru care este abordat chiar acum în România, iar când vine vorba de Schengen, cred că mesajul cancelarului nostru, pe care l-ați citat, într-adevăr, este unul foarte puternic. El va face eforturi pentru ca România și celelalte două țări să devină parte a spațiului Schengen. Acesta este foarte, foarte important, cred că este un mesaj foarte puternic. Cum se va traduce acest lucru în procedură? Aveți dreptate, ar putea avea loc un vot în Consiliu chiar până la sfârșitul anului.

Nu este ușor pentru mine, din această poziție, să determin cu exactitate cum votează alte țări, dar cred că mesajul nostru a fost unul foarte puternic din partea unui stat membru important. Un stat membru care, în trecut, poate că nu și-a exprimat în mod explicit sprijinul. Deci, în acest sens, cred că este o veste bună pentru România. Și rămân optimist că suntem cu adevărat la linia de sosire. Dar, din nou, nu pot să văd viitorul pentru a vă spune exact cum va fi.

“Nu există nicio vizită la o companie germană unde nu mi se spune că lucrurile ar merge mai bine dacă România ar fi în Schengen/ Din punct de vedere al sprijinului pentru Ucraina, ar fi fost mai bine să avem România în Schengen”

CaleaEuropeană.ro: La începutul interviului nostru ați vorbit despre puternica relație economică și parteneriatul care există între Germania și România. Aderarea la Schengen ar veni într-un moment în care acțiunea României s-a dovedit a fi crucială pentru securitatea alimentară și sprijinul umanitar acordat Ucrainei și ucrainenilor. Dar ar stimula, de asemenea, în mod semnificativ economia și circulația mărfurilor pe piața unică. Considerați că relațiile economice dintre România și Germania se vor îmbunătăți și aprofunda după aderarea României la Schengen?

Dr. Peer Gebauer: Cu siguranță, da! Aderarea României la Schengen ar stimula cu siguranță relațiile economice deja excelente dintre cele două țări. Aproape că nu există nicio vizită pe care o fac la un sediu al unei companii germane undeva, de cele mai multe ori în Transilvania, unde directorii generali să nu-mi spună: Ascultați, dacă România ar fi în Schengen, lucrurile ar fi și mai bune pentru noi în ceea ce privește faptul că mașinile și camioanele noastre nu ar mai trebui să aștepte la graniță pentru a fi lăsate să intre în spațiul Schengen. Deci, cu siguranță, acest lucru ar avea un efect economic extrem de pozitiv și ar îmbunătăți și mai mult calitatea și valoarea României ca loc de amplasare pentru industrie, atât din Germania, cât și din alte țări din Europa. Doar un cuvânt despre ceea ce ați spus, pentru că vreau doar să subliniez, într-adevăr, faptul că România a fost super constructivă și importantă în cadrul sprijinului acordat Ucrainei. Fiind statul membru al UE cu cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina din punct de vedere geografic, România joacă un rol crucial atunci când vine vorba de acordarea de ajutor umanitar Ucrainei, atunci când vine vorba de a ajuta Ucraina să își exporte cerealele, atunci când vine vorba, de exemplu, la începutul crizei, de a primi refugiați din Ucraina. În toate aceste domenii, România a fost acolo ca un partener extrem de fiabil și suntem foarte recunoscători guvernului român și poporului român pentru că au livrat atunci când a fost cea mai mare nevoie. Și, bineînțeles, tot din acest punct de vedere, ar fi fost mai bine să avem aderarea României la Schengen încă de la începutul anului. Dar, din nou, România s-a descurcat foarte bine. Și, personal, m-aș bucura să văd România în Schengen.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA58 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL2 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA2 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.3 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu3 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA4 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA4 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending