Connect with us

POLITICĂ

INTERVIU Premierul Ludovic Orban, la Congresul PPE de la Zagreb: Aloc cea mai multă energie pentru a construi punți trainice și relații stabile bazate pe încredere cu liderii europeni

Published

on

© EPP/ Flickr

Guvernul României va pleda pentru o repartizare a bugetului multianual al Uniunii Europene în perioada 2021-2027 cu anvelope financiare consistente pentru politicile de coeziune și de agricultură, a declarat, joi, premierul Ludovic Orban, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în marja participării sale la Congresul Partidului Popular European de la Zagreb.

Referindu-se la discursul pe care l-a susținut în plenul Congresului, Orban a reluat mesajul că schimbarea culorii politice a cabinetului guvernamental din România a permis punerea în practică a voinței cetățenilor europeni, care la alegerile europene în luna mai au acordat un vot majoritar PPE-ului.

”Cetățenii europeni au votat în majoritate pentru Partidul Popular European. Am reușit să obținem o majoritate parlamentară, am reușit să impunem președinția Comisiei și era un dezechilibru în favoarea socialiștilor. Datorită reușitei moțiunii de cenzură și învestirii guvernului pe care îl conduc, practic, am respectat voința majorității cetățenilor, care se regăsește și în Comisie”, a spus Orban.

Premierul a arătat că prin prezența sa la Zagreb dă un semnal de continuitate a activității pe care a început-o în calitate de președinte al Partidului Național Liberal.

”Probabil sunt președintele Partidului Național Liberal care a consumat cea mai multă energie și cel mai mult timp pentru a construi punți trainice și relații stabile bazate pe încredere cu liderii europeni. Este evident că deciziile care se iau la nivel european afectează viața românilor și este important ca România să fie cât mai respectată, cât mai influentă în beneficiul cetățenilor români”, a explicat Orban.

Întrebat ce beneficii poate avea România de pe urma faptului că ambele ramuri ale puterii executive – Președinție și Guvern – sunt reprezentate de aceeași apartenență politică, Ludovic Orban a vorbit despre asigurarea finanțării europene pentru dezvoltarea României.

”Ne dorim o repartizare a bugetului 2021-2027 care să avantajeze România, cu alocări consistente pentru coeziune și pentru agricultură. Ne dorim să creștem accesul direct al companiilor din România, a cetățenilor și a institutelor de cercetare la toate tipurile de finanțări. Ne propunem un acces mult mai larg al companiilor pentru proiectele de investiții pe așa numitul program Juncker pentru a asigura dezvoltarea companiilor din România. Încercăm să influențăm toate regulamentele și directive ca să nu dezavantajeze România”, a mai spus premierul. 

Partidul Popular European a organizat, miercuri și joi, la Zagreb, Congresul său statutar pentru alegerea conducerii formațiunii pan-europene. Delegații din 40 de țări europene l-au ales miercuri pe Donald Tusk în funcția de președinte al PPE, acesta devenind primul est-european în funcția de lider al popularilor europeni, și au completat conducerea partidului cu alegerea a zece vicepreședinți, între care și eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a trezorierului și a secretarului general.

La reuniunea PPE au luat parte atât prim-ministrul Ludovic Orban, cât și președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a fost prezent miercuri seară la summitul șefilor de stat sau de guvern din PPE, în timp ce șeful executivului a avut mai multe întrevederi bilaterale, inclusiv cu Angela Merkel, Ursula von der Leyen și Donald Tusk, și a susținut un discurs în plenul Congresului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților: “Să nu subestimăm puterea știrilor false!”

Published

on

© Angel Tîlvăr / Arhivă personală

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, Angel Tîlvăr, Raportor pentru guvernanță democratică în cadrul Comisiei pentru Dimensiunea Civilă a Securităţii a AP NATO avertizează că puterea știrilor false nu trebuie subestimată, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cercetătorii de la Fundația Bruno Kessler au analizat 112 milioane de postări publice de socializare legate de pandemie și au descoperit că 40% provin din surse nesigure și că aproape 42% din peste 178 de milioane de tweet-uri legate de COVID-19 au fost create digital, prin algoritmi, de către roboți. Între timp, Reuters Institute a constatat că aproximativ o treime din utilizatorii de social media au raportat informații false sau înșelătoare despre coronavirus, în timp ce cercetările realizate de centrul Pew sugerează că persoanele care primesc știri, în primul rând prin intermediul rețelelor de socializare, sunt mai susceptibile să fie expuse la conținut fals.

Puterea știrilor false nu trebuie subestimată. Este din ce în ce mai mult văzută ca o amenințare la adresa democrației, a ordinii publice și a dezbaterii libere care poate provoca tulburări, confuzie și chiar pierderi de vieți.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, COVID-19 a dus la o infodemie: un bombardament de informații, atât adevărate, cât și false, ceea ce face mai dificil să discernem sursele de informare de încredere.

Conform unui raport al echipei speciale a UE pentru combaterea dezinformării, unele afirmații false vin de la entități externe Uniunii sau Alianței Nord-atlantice, care încearcă să submineze Uniunea Europeană sau NATO.

De aceea, UE și NATO ar trebui să devină complementare în combaterea operațiunilor de dezinformare și descurajare a influențelor străine, care încearcă să anuleze eforturile aliate pentru extinderea zonei de stabilitate și prosperitate, prin parteneriatele lor. În acest sens, chiar zilele trecute, președintele AP NATO, Attila Mesterhazy a cerut colegilor parlamentari “să continue consolidarea cooperării NATO-UE pentru a depăși provocările”.

Pandemia coronavirusului a fost însoțită de un val masiv de informații false și înșelătoare, încercări ale unor actori străini de a influența dezbaterile interne în UE, pe terenul fertil al anxietăților oamenilor, alimentate de știri în schimbare rapidă. Uniunea Europeană și statele sale membre sunt hotărâte să contracareze eforturile actorilor care încearcă să exploateze criza și pun siguranța cetățenilor în pericol.

Pentru a combate eficient pandemia de COVID-19, cetățenii au nevoie de surse credibile, de încredere. Cele mai bune arme pe care orice guvern le poate implementa într-un astfel de context sunt transparența și acuratețea informațiilor.

Încrederea redusă, cantitatea crescută de informații și fake news afectează modul în care cetățenii răspund la deciziile luate de autorități în combaterea crizei. Această avalanșă de știri false și teorii ale conspirației care a invadat mass-media, în general și platformele online, în special, a creat un mediu informațional haotic – unul care nu numai că subminează eficiența măsurilor de sănătate publică, ci instigă la violență, discriminare, creând confuzie și anxietate.

Deveniți ostili politicilor și neîncrezători, cetățenii aleg să acționeze și să reacționeze, sabotând de multe ori modul în care autoritățile, în cooperare cu comunitățile, stabilesc securitatea în societate, sfidând reglementările de carantină, izolare sau bravând antisocial („Nu mi-e teamă de boală”).

Pe de altă parte, nu este ușor pentru cetățeni să identifice știrile false. Pentru aceasta este nevoie de o societate alfabetizată în sănătate, de o populație conștientă de gravitatea unei situații și care să își activeze, atunci când e cazul, mecanismele de protecție în fața știrilor false.

Dacă analizăm cu atenție, este evident că țările cu un guvern care se bucură de un nivel mare de încredere în rândul cetățenilor – indiferent de regimul politic – au avut mai mult succes în combaterea pandemiei de COVID-19 decât cele cu niveluri mai scăzute de încredere.

Trăim într-un intens ciclu de știri 24/24, în care românii, ca oricare alți cetățeni ai lumii, caută informații și răspunsuri, pe măsură ce impactul pandemiei COVID-19 crește. Și este din ce în ce mai greu ca cetățenii să distingă știrile reale de informații false, în condițiile în care mediile de socializare online au fost terenul propice nu doar pentru voci disonante, dar și pentru o răspândire intenționată a zvonurilor.

Înțelegerea amenințărilor, dezvoltarea răspunsurilor la provocările din ce în ce mai complexe, cum este pandemia prin care trece întreaga omenire, necesită soluții complexe, care impun cooperare internațională. Este clar că nu există nicio modalitate de a aborda criza COVID-19 doar la nivel național. Din actuala pandemie reiese clar că pentru a gestiona crizele trebuie să ne gândim serios la rolul abordărilor integrate, care implică cooperarea între parteneri puternici cum sunt Uniunea Europeană și NATO.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Guvernul a adoptat o OUG prin care Agențiile de Dezvoltare Regională primesc atribuții de Autorități de Management pentru gestionarea fondurilor europene

Published

on

Guvernul a adoptat miercuri un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care cele opt Agenţii de Dezvoltare Regională din regiunile de dezvoltare ale României primesc atribuţii şi rol de Autorităţi de Management. 

“A fost adoptată o ordonanţă de urgenţă care revoluţionează sistemul de gestiune al fondurilor europene în ceea ce priveşte derularea acestora prin Agenţiile de Dezvoltare Regională. Aşa cum bine ştiţi, în momentul de faţă unul dintre cele mai performate programe operaţionale cu fondurile europene, atât în exerciţiul financiar 2014-2020, cât şi în cel precedent, 2007-2013, a fost Programul Operaţional Regional, derulat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin intermediul Agenţiilor de Dezvoltare Regională. Tocmai în lumina acestor rezultate foarte bune în derularea POR şi la solicitarea beneficiarilor de fonduri europene prin acest program, atât autorităţi publice, cât şi beneficiari privaţi, Ministerul Fondurilor Europene a iniţiat un proiect de descentralizare a gestiunii fondurilor europene prin POR, întărind, practic, atribuţiile şi rolul Agenţiilor de Dezvoltare Regională. Prin acest proiect de ordonanţă de urgenţă, cele opt ADR-uri din regiunile de dezvoltare ale României capătă atribuţii şi rol de Autorităţi de Management, iar MLPDA va asigura în continuare coordonarea operaţională printr-o structură de specialitate a ministerului în privinţa modului de realizare a proiectelor prin intermediul noilor Autorităţi de Management Regionale”, a declarat şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, la finalul şedinţei de guvern, potrivit Agerpres.

Dancă a subliniat că măsura reprezintă “o reformă profundă a sistemelor de gestionare a fondurilor europene, care permite descentralizarea modului de gestionare a programelor operaţionale, facilitarea accesului” la nivelul Agenţiilor de Dezvoltare Regională.

Decizia Guvernului a venit după ce președintele Klaus Iohannis a avut nouă şedinţă pe tema fondurilor europene cu prim-ministrul Ludovic Orban, vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, şi ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode.

Amintim că premierul Ludovic Orban le-a cerut miniştrilor ca până la 31 iulie, sub coordonarea ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloş, să definească tipul de proiecte finanţabile în cadrul exerciţiului financiar multianual european 2021-2027, având în vedere că România are garanţia, în urma deciziei Consiliului European, că va beneficia de 80 de miliarde de euro.

De altfel, în debutul ședinței de Guvern, premierul Ludovic Orban a solicitat ministerelor să fie implicate ”la maxim” în pregătirea Acordului de parteneriat cu Uniunea Europeană, având în vedere că Guvernul va lansa în dezbatere publică din 31 iulie structura programelor în cadrul bugetului multianual 2021-2027.

Citiți și Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate pe 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, despre discursul lui Mike Pompeo privind China: Balanța de putere se schimbă. Diplomația română are capacitatea să dea un răspuns pe măsură acestor schimbări geopolitice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Balanța geopolitică de putere și economică să află în plină schimbare, însă diplomația română are capacitatea să dea un răspuns la aceste schimbări geopolitice, a declarat, miercuri, președintele Klaus Iohannis.

Este evident că balanța geopolitică de putere se schimbă, cum se schimbă și balanța geopolitică economică. Aceste lucruri ne afectează și pe noi, poate nu așa direct ca pe alţii, dar toată lumea este afectată de schimbările în balanța puterii globale. În consecință, am luat act de această declarație, vom face propria evaluare și diplomația română vă asigur că are capacitatea să analizeze și să dea un răspuns pe măsură la aceste schimbări geopolitice“, a spus șeful statului, într-o conferință de presă, răspunzând unei întrebări cu privire la îndemnul secretarului de stat al SUA Mike Pompeo privind o alianța a lumii libere împotriva tiraniei Partidului Comunist Chinez.

Șeful diplomației americane a susținut săptămâna trecută, la 23 iulie, un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. 

Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

Anterior, într-o vizită la Londra, secretarul de stat american a îndemnat la realizarea unui coaliții internaționale pentru a contracara influența Chinei și a acuzat Beijingul că a exploatat pandemia de coronavirus pentru propriile interese.

Relația Statelor Unite cu China este determinată de o “competiție strategică pe termen lung” între sistemele politice și economice ale celor două puteri, arată un raport realizat de administrația Trump în luna mai și transmis Congresului ca parte a acțiunilor guvernamentale ale SUA în concordanță cu Strategia de Securitate Națională adoptată în anul 2017 și care definește deopotrivă Beijingul și Moscova drept “competitori strategici”.

Retorica dintre Wahington și Beijing este amplificată de un conflict declarativ în care SUA acuză China pentru modul cum a gestionat pandemia de COVID-19, în timp ce China respinge aceste acuzații și se manifestă iritată de faptul că Statele Unite și alte state ale comunității internaționale fac referire la originea chineză a SARS-CoV, virusul apărut în luna decembrie a anului trecut în orașul Wuhan din China și care este responsabil pentru boala COVID-19 și pentru peste cinci milioane de cazuri de infectare apărute la nivel global.

Din punct de vedere economic, SUA critică faptul că Republica Populară Chineză continuă să se identifice la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului drept “o țară în curs de dezvoltare”, deși Beijingul recunoaște că China este “o economie matură”.

Din perspectivă de securitate, Statele Unite solicită Chinei să se alăture negocierilor americano-ruse privind edificarea unui acord strategic de limitare a armelor nucleare, în timp ce Beijingul continuă să se refuze să se ralieze acestor eforturi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending