Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România, Ion Gabriel Bratu: Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă

Published

on

©Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual/ Facebook

Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă, a precizat Ion Gabriel Bratu, președintele Autorității Naționale pentru Formare Profesională în Sistem Dual în România, în cadrul unui interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Acesta a atenționat că piața forței de ”muncă la nivel național înregistrază, cred, în toate domeniile de activitate, un necesar de forță de muncă, care nu mai poate fi suplinit, nu mai poate fi identificat”, o realitate car a condus la înființarea Autorității Naționale pentru Formarea Profesională în Sistem Dual din România.

Ion Gabriel Bratu a explicat că modelul ”după care ne orientăm este modelul sistemului de formare profesională inițială duală din Germania, un model de succes. Este adevărat că numărul orelor de practică este mult mai mare, că la nivelul celor 8 regiuni avem specific economic, specific demografic, specific geografic și atunci în funcție de fiecare regiune de dezvoltare în parte, strategia noastră va avea elemente specifice. Tocmai aceasta era ideea unor școli profesionale de sine stătătoare cu personalitate juridică pentru un anumit tip de calificare, specific regiunii respective. Ideal ar fi să reușim să avem poate în fiecare municipiu, reședință de județ, la nivel național o astfel de școală profesională cu personalitate juridică”.

Redăm mai jos interviul integral:

Dan Cărbunaru: Bună ziua, dragi prieteni, suntem la Autoritatea Națională Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România, sună foarte complicat, dar oricum mult mai simplu față de situația din teren, acolo unde foarte multe companii private, dar și instituții publice din România, se plâng de lipsa muncitorilor calificați, o parte din soluție ține si de această Autoritate, condusă de domnul Ion Gabriel Bratu, președintele Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România.

Bună ziua domnule președinte!

Ion Gabriel Bratu: Bună ziua!

D.C.: Sunteți o instituție nouă, dar care are de rezolvat o problemă mai veche a României; multă lume își dorește o pregătire înaltă, o calificare în învățământul terțiar, universități ș.a.m.d., dar o parte importantă a economiei noastre depinde de muncitori calificați. Care este situația în acest moment în România?

I.G.B: Întrebarea este foarte pertinentă și este o realitate, realitate ce a condus la înființarea Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România. Piața forței de muncă la nivel național înregistrează, cred, în toate domeniile de activitate, un necesar de forță de muncă, care nu mai poate fi suplinit, nu mai poate fi identificat și atunci s-a înființat această Autoritate, care să fie interfața între mediul de afaceri și școală. Este înființată de dată recentă, în decembrie anul trecut a apărut ordonanța de guvern. Eu sunt președintele acestei Autorități de două luni. Am reușit să depășim partea inițială organizatorică, în care ne-am stabilit un regulament, în care am înființat o Comisie de lucru, în vederea elaborării unei strategii, strategie care se va proiecta pe o perioadă mai lungă, pe termen scurt, mediu și lung; suntem în procedura de a scoate posturile la concurs și în toată această perioadă am încheiat o serie de protocoale de parteneriat importante, cu o serie de instituții, cu care trebuie să colaborăm ca să ne putem duce la îndeplinire misiunea.

D.C.: Mai pe scurt, ce rol aveți dvs. în acest context? Să puneți alături actorii privați, sau cei care au nevoie de forță de muncă și cei care ar trebui s-o pregătească?

I.G.B.: Rolul nostru este să identificăm, la nivelul pieței forței de muncă, care este necesarul de muncitori pe diferitele calificări și să venim cu ofertă către unitățile școlare, în special la nivel gimnazial, pentru că învățământul dual pentru nivelul 3, muncitor calificat, înseamnă învățământ obligatoriu, către care pot merge absolvenții claselor a 8-a, până la vârsta de 26 ani. Ca parteneri, avem semnat protocolul cu Camera de Comerț și Industrie a României, vom semna în perioada următoare, protocoale de colaborare cu opt Camere de Comerț Industrie și Agricultură, la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Vom începe săptămâna viitoare cu Pitești, peste două săptămâni cu Constanța, vor fi Mureș, Mehedinți, Piatra Neamț, astfel încât să fim ca interfață, să avem parteneri și Camerele de Comerț și Industrie, care până la urmă au rolul de a gestiona problematica operatorilor economici dintr-un județ sau dintr-o regiune de dezvoltare.

D.C.: Cât de gravă este situația în acest moment în România, din valorile pe care le aveți în acest moment?

I.G.B.: Din datele pe care le avem, necesarul forței de muncă este extrem de mare. Din discuțiile avute la a treia Conferință Națională a Industriei Ospitalității (turism, hoteluri, restaurante), datele lor statistice arătau un necesar de 100.000 de muncitori calificați. Dacă vreți un exemplu punctual, în urmă cu două săptămâni, am avut o întâlnire cu președintele Consiliului Județean Dâmbovița, care vorbea despre ARCTIC Găești; numai acolo au nevoie de 5000 de muncitori și practic nu există domeniu de activitate, unde să nu se reclame lipsa forței de muncă.

D.C.: Ați spus de partea aceasta a industriei ospitaliere, ce alte industrii mai sunt afectate de lipsa forței de muncă din această categorie, calificată?

I.G.B.: Industria auto. Săptămâna trecută am fost, împreună cu o delegație de la DACIA- RENAULT, în vizită la Școala Profesională Germană Kronstadt de la Brașov, singura școală profesională cu personalitate juridică din România, care este cel mai bun exemplu de bune practici, în ceea ce privește acoperirea necesarului de forță de muncă, prin intervenția operatorilor economici privați.

Industria tipografică. Am avut o întâlnire cu Asociația Tipografilor Transilvăneni, cu participarea a peste 60 de operatori economici din toată Transilvania, cărora le-am explicat care sunt oportunitățile pe care le oferă învățământul dual și care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească. Oportunitățile sunt legate de faptul că operatorul economic intervine de la selecția elevilor până la certificarea lor, că numărul de ore de practică în școlile profesionale în sistem dual este aproape de trei ori mai mare decât în școala profesională în sistem clasic, adică au 20% practică în primul an, 60% în anul doi, 72% în anul trei. Până la urmă, a fi un bun meseriaș și a fi un muncitor calificat bun, înseamnă să faci foarte multă practică. Practica se efectuează în cadrul companiei sau a firmei, cu tutori de practică de la firmă, cu un contract de practică încheiat între operatorul economic si elev sau părinte/tutore legal, în care operatorul economic își poate introduce condiții în ceea ce privește un anumit nivel al mediilor, notelor, absențelor.

D.C.: Pare o ecuație în care toată lumea are de câștigat. Comunitatea are de câștigat pentru că o parte, de obicei, e afectată de șomaj, de lipsă de perspectivă, mă refer acum la tinerii aceștia denumiți NEET (Not in Education, Employment or Training) și care se suprapun cu acest segment în care avem nevoie de calificare; aceștia au de câștigat, are de câștigat și compania care îi angajează pentru că are de-a face cu forță de muncă pregătită și care deja este familiarizată cu specificul de lucru.

I.G.B.: Perfect adevărat.

D.C.: Are de câștigat și școala pentru că nu mai pregătește niște oameni care n-au perspectivă și care nu se pot angaja niciunde, ci ei știu din start ce vor face în următorii ani. Și totuși de ce este așa de greu de pornit acest sistem? Ați dat un exemplu, mai sunt și alți operatori economici care au intrat în această logică. Mai aveți și alte exemple de succes la nivel național?

I.G.B.: Din datele la care lucrăm, la nivel național, sunt aproape 1000 de operatori economici care, intr-un fel sau altul, susțin formarea profesională în sistem dual. Începutul a fost într-adevăr timid. Într-o clasă se pot organiza trei calificări diferite, adică trei operatori economici, dacă fac o asociație pot sa formeze o clasă; poate au nevoie doar de 10 muncitori, nu au nevoie de 30 de muncitori. Propunerea noastră și strategia noastră este să reușim să înființăm școli profesionale cu personalitate juridică, de sine stătătoare, dacă se poate, pe unul, două domenii specifice, pentru că, dincolo de bursa profesională pe care statul o oferă, în valoare de 200 lei, există și bursa pe care operatorul economic este obligat să o plătească, alți 200 lei. Sunt operatori economici care oferă condiții de cazare, de masă, de transport, adică sunt și alte facilități care sunt deductibile pentru operatorii economici și care pot, la un moment dat, să concentreze elevii la o anumită școală profesională cu personalitate juridică,pe un anumit domeniu, pe o anumită calificare. Adică, pregătim mecanici auto, asta e ideea pentru DACIA- RENAULT, cât să aibă o școală profesională cu personalitate juridică care să pregătească forță de muncă pentru industria auto din România.

D.C.: Pe banii cui se fac toate aceste proiecte? Cine finanțează o astfel de școală profesională?

I.G.B.: Partea de cultură generală e finanțată de stat, prin Ministerul Educației, disciplinele de română, matematică, toate pe care le știm și se încadrează în ceea ce statul oferă, costul standard per elev care asigură plata profesorilor, la nivel de sistem; partea de bursă este asigurată tot de stat, fiind de minim 200 lei; bursă oferită de către operatorul economic, care este de minim 200 lei; sunt operatori economici care oferă 600 lei, 800 lei, chiar mai mult. Pe de altă parte, există și zone unde intervine Administrația Publică Locală, pentru că, până la urmă, școlile din punct de vedere administrativ au buget de la primării. Chiar Consiliul Județean se poate implica. Chiar în această primăvară a fost dată o lege, a trecut de Senat și e în vigoare, conform căreia, dincolo de aceste cheltuieli la care se angajează Primăria, de ordin administrativ, poate să intervină și cu alte sume în dezvoltarea și funcționarea școlii, din cote defalcate de TVA, deci mai au încă o pârghie financiară prin care pot susține școala.

D.C.: Ați discutat cu primarii? Cunosc aceste mecanisme pe care le pot utiliza?

I.G.B.: În județele în care am ajuns, cu siguranță, da. O parte importantă pentru noi a fost de a ajunge în cât mai multe zone ale țării, de a reuși să facem promovare, pe de o parte a oportunităților, a condițiilor, iar pe de altă parte, cred că ne-a reușit un proiect la București, pe care l-am derulat în ultimele doua luni, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, în ceea ce privește întâlnirea la nivelul fiecărui sector cu elevii, absolvenți acum de clasa a 8-a, cu părinții lor și cu operatorii economici interesați să susțină clase pe învățământ dual. Cam 500 de elevi și părinți și peste 40 de operatori economici, de fiecare dată au venit, și-au video proiectat ofertele, ce calificări au, care sunt beneficiile, care sunt condițiile suplimentare(cazare, masă, transport, care e nivelul bursei), pentru că numai în acest fel reușim să ajungem să ne acoperim această nevoie de forță de muncă.

D.C.: Ați spus că există o vârstă de până la 26 ani, la care tinerii se pot încadra pentru tipul acesta de învățământ.

I.G.B.: Condiția este să fie absolvenți de 8 clase și până în 26 ani; chiar dacă au absolvit o școală, chiar dacă sunt în cursul liceului, absolvenți de liceu, se pot înscrie în școala profesională în sistem dual.

D.C.: Cum e certificat acest nivel de calificare? Din punct de vedere practic au avantajul că deja își găsesc un loc de muncă în timp ce studiază.

I.G.B.: Muncitor calificat, nivel 3 de calificare.

D.C.: Deci primesc certificate în baza cărora se pot angaja cu acea calificare.

I.G.B.: Ideea este că se pot angaja, au un loc de muncă asigurat. Operatorul economic care are nevoie de anumiți muncitori și susțin pregătirea practică a acestor elevi îi și angajează, la momentul în care se încheie contractul de practică, se deschide contractul individual de muncă. Aici, poate că legislația va fi îmbunătățită și avem în strategia noastră acest lucru, ca școala profesională să fie totuși, nu de 3 ani, ci de 3 ani și jumătate, cu un ultim semestru, al 7-lea, destinat exclusiv pregătirii practice și în felul acesta reușim să ajungem cu acești absolvenți la vârsta de 18 ani, când pot să încheie pe Codul Muncii, contractul individual de muncă.

D.C.: În România, din punct de vedere economic, dar și demografic, lucrurile arată destul de inegal. Noi ne dorim, desigur, coeziune la nivel european, cu Germania, cu Franța, dar uităm că avem disparități mari de dezvoltare în interiorul țării noastre, între regiuni, orașe, sate ș.a.m.d. Dacă ați face o comparație, care ar fi modelul de succes? Pentru că suntem tentați să ne gândim la partea din Vest, ca la un model de succes economic, dar acolo știm că sunt mari probleme cu forța de muncă, există o foarte mare ofertă, inclusiv în componenta industrială, multe investiții care, totuși, sunt afectate în dezvoltarea lor, de lipsa oamenilor, în timp ce în Sud, dar mai ales în Est, avem mai puține investiții, avem industrii mai puțin dezvoltate, un nivel de sărăcie, șomaj ceva mai ridicat. Cum ar putea regla astfel de soluții piața muncii din România?

I.G.B.: În primul rând modelul după care ne orientam este modelul sistemului de formare profesională inițială duală din Germania, un model de succes. Este adevărat că numărul orelor de practică este mult mai mare, că la nivelul celor 8 regiuni avem specific economic, specific demografic, specific geografic și atunci în funcție de fiecare regiune de dezvoltare în parte, strategia noastră va avea elemente specifice. Tocmai aceasta era ideea unor școli profesionale de sine stătătoare cu personalitate juridică pentru un anumit tip de calificare, specific regiunii respective. Ideal ar fi să reușim să avem poate în fiecare municipiu, reședință de județ, la nivel național o astfel de școală profesională cu personalitate juridică.

D.C.: Aveți, așadar, în față un model german. Modelul german funcționează, se pare, cu toate componentele sale, probabil că și în această zonă. De ce ați ales Germania?

I.G.B.: Am ales Germania pentru că s-au încheiat niște protocoale mai vechi, începând cu 2012, de când a pornit învățământul dual la Brașov, pe o relație cu școli profesionale similare din Germania, au fost schimburi între profesori, au fost profesori, tutori, care au mers (mă voi exprima neacademic) și s-au “școlit” în Germania, au văzut modelul, s-au întors și au încercat să-l implementeze și funcționează.

D.C.: S-au întors…..Există o problemă cu care ne confruntăm

I.G.B.: Retenția.

D.C.: Da, retenția personalului, pe de o parte și apoi tentația operatorilor economici de anvergură europeană sau internațională de a extrage forța de muncă deja calificată, poate uneori și cu tot cu capacitatea de producție și de a o duce în altă parte, poate în țara de origine a operatorului sau în alte părți. Este un risc? Sau, cel puțin pe această zonă de calificare, de obicei, operatorii economici europeni mari sunt interesați mai degrabă să îi țină aici pe muncitorii pe care îi pregătesc, decât să-i plimbe prin alte părți?

I.G.B.: De la operatorii economici, care investesc la momentul acesta în învățământul dual, nu am avut niciun semnal că s-a încercat aici calificarea forței de muncă pentru a fi mutată apoi în țara de origine sau în alte țări, în cazul firmelor mari. Este adevărat că majoritatea operatorilor economici, cu care am fost în discuții și care vor intra în ceea ce se cheamă Consiliul Consultativ al Autorității, care urmează a fi construit, vor niște condiții mai clare pentru a-i păstra în firmă pe elevi, după absolvirea școlii. Din legislația actuală nu se poate acest lucru, nu-i putem obliga să rămână, dar operatorul economic trebuie să-și asume această responsabilitate a unei culturi organizaționale, să-l facă pe acel copil să se simtă acolo bine, să fie bine îngrijit, ulterior, bine plătit. Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă și depinde de operatorii economici ca acești copii să rămână viitori angajați. De exemplu, la Galați rata de retenție este de 80%. Și încă o precizare importantă, e doar o rentă progresivă. Dacă mă duc la școala profesională, nu înseamnă că trebuie să rămân muncitor calificat. Avem exemple de elevi, care au terminat școala profesională, au rămas angajați în companiile respective, au absolvit liceul la seral și acum sunt studenți.

D.C.: E bine că faceți această precizare. O parte importantă din cei care urmăresc acest interviu nu știu ce înseamnă „înainte”; „înainte” poate însemna în urmă cu 30 de ani sau mai bine de 30 de ani, când învățământul profesional, care era destul de bine organizat, era privit de părinți ca modalitate suplimentară de a-și motiva copiii, în sensul „Dacă nu vei învăța vei ajunge la șaibă, muncitor, te vei duce la profesională”. Era o formă peiorativă de învățământ, astăzi, din ce spuneți dvs., este, de fapt, o formă de calificare, o formă de ajuta un tânăr capabil și dispus să învețe, să se integreze poate mai rapid pe piața muncii, cu un salariu decent și o perspectivă sigură de viitor.

I.G.B.: Mentalitatea a rămas, din păcate. Aceasta este una din probleme și anume, mentalitatea că a urma o școală profesională reprezintă un eșec. Eu zic, dimpotrivă, că reprezintă o opțiune, opțiune de a face o școală care nu-ți acordă doar o diplomă, ci îți oferă un loc de muncă. Acesta este scopul final.

D.C.: Aveți o evaluare cam cât este salariul mediu sau care este speranța de salariu pentru un tânăr care termină această formă de pregătire duală și se angajează la firma care l-a sprijinit?

I.G.B.: Asta depinde compania respectivă și de posibilitățile pe care le are. Ca repere, pot să vă spun ca nivel de brusă. Dacă nivelul bursei este atât, probabil că și salariul este unul corespunzător. Țiriac Auto oferă 1450 lei bursă; și acesta este unul din motivele esențiale de a-l păstra după calificarea în firmă, cu un salariu corespunzător, un salariu civilizat. Din ce discutam în legătură cu industria ospitalității, de acea este necesarul de forță de muncă așa de mare, din cauza nivelului salarial scăzut.

D.C.: Ați afirmat că sunteți președintele Autorității de două luni, autoritate care nu are nici șase luni de la înființare, dar cunoașteți destul de bine situația din teren și evoluțiile. Ce veți face în continuare pentru a răspunde celor două provocări, cea de a-i convinge pe părinți sa-și lase copiii să se integreze într-un astfel de sistem, dar să convingeți și companiile să se integreze și ele în a oferi astfel de soluții, de pe urma cărora beneficiază toată lumea, de fapt. Ce urmează, ce vreți să faceți în acest an, aveți campanii de informare, evenimente?

I.G.B.: Avem campanii de informare, avem evenimente, vom face promovare, Chiar avem un serviciu promovare, un serviciu formare, un serviciu strict destinat operatorilor economici, astfel încât să încercăm, prin intermediul camerelor de comerț din regiunile de dezvoltare, să ne construim acest Consiliu Consultativ, în care să ne aducem toți operatorii economici, care deja investesc în dual și au exemple de bune practici și prin intermediul lor să putem să ne apropiem de zona de business, astfel încât să poată să știe care sunt facilitățile și care sunt oportunitățile care le asigură învățământul dual. Avem deja un acord de colaborare cu Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, prin care să ne apropiem de elevi, să reușim să promovăm la nivelul unităților școlare care sunt ofertele, să aducem cererea cu oferta față în față și să putem dezvolta această formă de învățământ.

D.C.: Care este aria potențială de tineri la care vă gândiți la acest moment? Ați vorbit de o nevoie doar în industria ospitalității de 100.000. Care este, însă, potențialul de piață căruia dvs. vă adresați ? Mă refer la tineri până în 26 de ani.

I.G.B.: Potențialul de piață este chiar de vârstă mai ridicată și aici vom încerca în perioada următoare să facem o corecție și să putem ridica pragul de vârstă până la 34 de ani, pentru că din statisticile date de IMS, la acest moment, avem în România aproape 1 milion de tineri cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, care nu se regăsesc nici la serviciu, nici într-o formare.

D.C.: Pot fi folosite și fonduri europene dacă ne referim la acești tineri NEET?

I.G.B.: Se pot folosi și fonduri europene. Avem aici o echipă de oameni care vor lucra strict pe partea de proiecte europene. Am depus, deja, două astfel de proiecte, sper să fie și eligibile. Tocmai pe această analiză pornită pe 4 județe, pe un număr de aproape de 1000 de elevi de la clasa a 6-a, până la clasa a 8-a, un proiect pe 3 ani în care să putem să urmărim ce se întâmplă cu ei, pe câți reușim să-i convingem să meargă, ca opțiune, către școala profesională în sistem dual, ce se întâmplă cu ei după, pentru că aici trebuie să avem , ceea ce nu avem la acest moment, o analiză a inserției pe piața forței de muncă a celor care nu reușesc să termine această școală profesională. În primul rând, va trebui să avem niște baze de date interconectate cu instituții similare, astfel încât să putem vedea analiza clară, corectă, reală, a acestor tineri către care ne îndreptăm ca și grup țintă.

D.C.: Vă mulțumesc pentru aceste informații. Când vorbim de infrastructura României ne gândim la autostrăzi, canalizări ș.a.m.d., dar uităm de infrastructura umană, cea care poate asigura nu doar creștere economică, ci și viitor pentru această țară. Vă mulțumesc foarte mult pentru acest prim interviu și poate ne vom mai întâlni pentru a vedea care este impactul activităților pe care dvs. le derulați. Le dorim succes tuturor celor care vor intra în acest sistem pe care dvs. îl pregătiți și poate vom vedea în lunile următoare, în anii următori ce roade va da.

I.G.B.: Și eu vă mulțumesc pentru oportunitatea oferită!

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERVIURI

Secretarul general al PPE, Antonio López-Istúriz: România nu mai poate rămâne în afara Schengen. Este o situație inacceptabilă pe care PPE va lupta să o schimbe și vom susține orice măsuri ia premierul Orban în acest sens

Published

on

Partidul Popular European (PPE) și grupul din Parlamentul European vor susține pe deplin orice măsuri luate de premierul Ludovic Orban în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen și vor continua să ceară celor care sunt responsabili de soluționarea acestei probleme, cum ar fi Franța și Olanda, să ofere cetățenilor români acces la dreptul la liberă circulație pe care îl merită și pentru care s-au sacrificat, este mesajul transmis de secretarul general al PPE, Antonio López-Istúriz White, în urma întâlnirii cu șeful guvernului român, în ultima și cea de-a treia zi a vizitei la instituțiile Uniunii Europene.

Această declarație a fost făcută în legătură cu sprijinul pe care PPE, cea mai mare familie politică din Europa, este dispusă să-l ofere conducerii din Româia în rezolvarea uneia dintre cele mai presante probleme de pe agenda națională la treisprezece ani de la aderarea la UE și face parte dintr-un interviu acordat caleaeuropeana.ro.

Detalii despre întâlnirea dintre secretarul general al PPE și despre impresia generală pozitivă pe care a făcut-o vizita oportună la Bruxelles a prim-ministrului liberal asupra șefilor instituțiilor UE și membrilor Parlamentului European au fost, de asemenea, oferite corespondentului caleaeuropeana.ro la Bruxelles. De asemenea, s-a discutat și despre așteptările PPE din partea guvernului român.

Calea Europeană: Mulțumesc foarte mult, domnule secretar general, pentru că ați acceptat acest interviu, având în vedere că tocmai ați terminat întâlnirea cu premierul Ludovic Orban, în cea de-a treia zi a vizitei sale oficiale la Bruxelles. Cum a fost întâlnirea?

Antonio López-Istúriz White: Cred că este o ocazie bună pentru un politician ca Ludovic Orban, pe care îl cunosc de câțiva ani, să-și construiască un profil aici la Bruxelles. El a fost primit nu numai ca prieten, ci și ca un reprezentant de încredere al României de către comisari, președintele Comisiei, și în acest context aș putea cita cuvintele lui David Sassoli, președintele Parlamentului European care a spus despre vizită că ”Ludovic Orban și noul guvern aduc o nouă speranță pentru relațiile dintre România și UE , din păcate, după episodul negativ de anul trecut, când comisarul român desemnat nu a trecut testul care a demonstrat că guvernul de atunci era nu în linie cu realitatea UE ”. Lucrurile se schimbă și cred că este bine ca România să aibă un guvern care să fie în concordanță cu instituțiile europene. Aici, în PPE, suntem foarte bucuroși, îl cunoaștem pe Ludovic Orban, precum și pe președintele Klaus Iohannis și cred că acest cuplu va reprezenta abordarea europeană de care are atât de multă nevoie România. Nu putem scăpa de momentele dificile care urmează în ceea ce privește relațiile sociale și economice dintre România și UE, dar trebuie să facem tot posibilul. Mai exact, în PPE avem întotdeauna în vedere diaspora românească din toate țările europene. Sunt spaniol, foarte dedicat celor 1 milion de compatrioți români care trăiesc în țara mea, o poveste de succes a integrării, de altfel și care cred că ar trebui să continue așa. Sper că actualul guvern spaniol va contribui la asta, așa cum au făcut-o guvernele anterioare.

Calea Europeană: Domnul Orban a anunțat public obiectivele vizitei sale la instituțiile UE în cadrul reuniunii pe care a avut-o în Grupul PPE din Parlament, iar printre ele au existat mai multe obiective naționale și politice, care încă trebuie atinse după 13 ani de la intrarea în UE: aderarea la Schengen și ridicarea CVM. Cum poate PPE să ofere ajutor guvernului de aceeași culoare politică din România, precum și președintelui Iohannis, care tocmai a fost reînvestit pentru un al doilea mandat? Există multe așteptări din partea românilor față de PPE și, mai ales, față de PNL.

Antonio López-Istúriz White: Aceste așteptări sunt pe mâini bune. PPE a fost întotdeauna vocal și a susținut integrarea României în Spațiul Schengen. Toți cei din grupul nostru, chiar și cei din țările membre în care subiectul aderării la Schengen este mai problematic, s-au declarat în favoarea aderării României. Există țări în care guvernul nu este PPE, cum ar fi Franța, Țările de Jos, iar acolo ne facem datoria de a vorbi cu Macron sau Rutte în numele cetățenilor români pentru a avea libertatea de mișcare pe care o merită și pentru care au sacrificat multe. Este timpul ca toată lumea să își asume responsabilitatea acum și în PPE am făcut acest lucru. Acest lucru l-a cerut și Ludovic Orban la Bruxelles, iar PPE va rămâne în spatele acestui guvern, întrucât am susținut și alte guverne înainte, inclusiv al social-democraților, când a venit vorba despre Schengen. Nu facem diferențe în acest sens. Prin urmare, îi rog pe cei care au și o responsabilitate în acest sens, președintele Macron și premierul Rutte, să își facă partea și să fie vocali, deoarece România nu mai poate rămâne în afara Schengen. Aceasta este o situație inacceptabilă pentru care PPE va lupta să o schimbe și vom susține orice măsuri ia premierul Orban în acest sens.

Calea Europeană: În România vorbim despre ceea ce Bruxelles-ul ne poate oferi ca cetățeni, adică bunăstare în general, dar există și așteptări pe care trebuie să le îndeplinim. Deci, ce așteptări are PPE de la guvernul premierului Orban?

Antonio López-Istúriz White: În primul rând, delegația română din Grupul PPE este una dintre cele mai mari și plină de oameni activi. Lista întocmită este remarcabilă, iar profesionalismul multora dintre colegii mei din PNL este și el remarcabil. Acest lucru va servi nu numai guvernului român, ci și cetățenilor. România are multă influență în grup datorită dimensiunii acestei delegații și unii dintre noi suntem foarte bucuroși că este așa. În al doilea rând, intervine problema așteptărilor de la dvs. ca țară și este vorba despre un lucru pe care îl cerem fiecărei țări: să nu cădem niciodată în capcana populismului și a gândirii negative despre UE. Atât România, cât și Spania, de unde vin, împărtășesc sprijinul și entuziasmul pentru proiectul european, deoarece știm că este parte a soluției la unele dintre problemele deosebite pe care le-am avut în trecut din diferite motive. Trebuie să facem performanță în interiorul UE și să fim un exemplu. Spania a început ca membru slab al UE în 1986 și astăzi este a patra putere ca mărime din interiorul UE și cred că și România poate realiza acest lucru, dar trebuie să o facă cu sprijinul unui guvern serios și responsabil, cum cred că este cazul acum.

Antonio López-Istúriz White este un politician spaniol și membru al Parlamentului European din Spania. Este membru al Partidului Popular, membru al Partidului Popular European. El ocupă funcția de secretar general al Partidului Popular European din martie 2002.

Continue Reading

ENGLISH

EPP Secretary General Antonio López-Istúriz: Romania can no longer stay outside Schengen. This is an unacceptable situation that the EPP will fight to change and we will support whatever measures Prime Minister Orban takes in this sense

Published

on

© Ludovic Orban/Facebook

The European People’s Party (EPP) and the group in the European Parliament will stand in full support of whatever measures Prime Minister Ludovic Orban takes regarding Romania’s accession to Schengen and will continue to ask those who are also responsible of solving this matter, such as France and the Netherlands, to give Romanian citizens access to the right of free movement they deserve and for which they sacrificed themselves, is the message conveyed by the EPP Secretary General Antonio López-Istúriz White following the meeting with the head of the Romanian government, on the latter’s third and final day of visit to the European Union institutions. 

This statement was made with regard to the support the EPP, the largest political family in Europe, is willing to give to the Romanian leadership in solving one of the most pressing issues on the national agenda thirteen years after the accession to the EU and it comes as part of an interview given to caleaeuropeana.ro

Insights about the meeting between the EPP Secretary General and the overall positive impression the timely visit to Brussels of the liberal prime minister had made on the heads of the EU institutions and the members of the European Parliament were also given to the caleaeuropeana.ro correspondent in Brussels. Also, talk on the EPP’s expectations from the Romanian government was also made. 

Calea Europeană: Thank you so much, Mr. Secretary General, for accepting this interview as you have just finished your meeting with prime minister Ludovic Orban, on his third day of his official visit in Brussels. How was the meeting?

 

Antonio López-Istúriz White: I think it is a good occasion for a politician like Ludovic Orban, who I have known for several years, to build a profile here in Brussels. He has been received not only as a friend, but also as a trusted representative of Romania by commissioners, the president of the Commission, and in this context I could cite the words of David Sassoli, the president of the European Parliament who said about the visit that ”Ludovic Orban and the new government bring new hope for the relations between Romania and the EU after, unfortunately, the bad episode of last year when the Romanian commissioner-designate did not pass the test which demonstrated that the government at that time was not in line with the EU reality”. Things are changing and I think it is good for Romania to have a government that really is in line with the European institutions. Here in the EPP are very happy about it, we know Ludovic Orban as well as president Klaus Iohannis and I think the couple is going to represent this European approach that Romania so much needs. We cannot escape the difficult moments lying ahead regarding the social and economic relations between Romania and the EU but we have to do our best. Specifically, in the EPP we always have in mind the Romanian diaspora in all the European countries. I am, as a Spaniard, very dedicated to the 1 million of your compatriots living in my country, which is a successful story of integration, and I believe it should continue like this. I hope that the current Spanish government will help with this like the previous governments have done it. 

Calea Europeană: Mr. Orban publicly announced the objectives of his visit to the EU institutions at the meeting he had in the EPP Group in the Parliament and among them there were several national and political objectives that still have to be achieved 13 years after becoming members of the EU: accession to Schengen and lifting of the CVM. How can the EPP provide help for the government of the same political colour in Romania, and as well as to president Iohannis, who has just been reinvested for a second mandate? There are a lot of expectations from Romanians towards the EPP and, especially, towards PNL. 

Antonio López-Istúriz White: These expectations are in good hands. The EPP has always been vocal and supportive regarding the integration of Romania in the Schengen Area. Everyone in our group, even those from member countries where the accession to Schengen is more problematic, were declared in favour of Romania joining. There are countries where the government is not EPP, such as France, the Netherlands, where we are doing our part of talking to Macron or Rutte on behalf of the Romanian citizens to have the freedom of movement which they deserve and for which they have sacrificed a lot. It is now time for everybody to take responsibility and in the EPP we have done so. This is what Ludovic Orban has been asking in Brussels and the EPP will stand behind in full support of this government as we have been supportive of other governments before, including the social-democrats, when it came to Schengen. We do not do differences about it. So I ask those who also have a responsibility on this, president Macron and prime minister Rutte, to do their part and be vocal because Romania can no longer stay outside Schengen. This is an unacceptable situation that the EPP will fight to change and we will support whatever measures prime minister Orban takes in this sense. 

Calea Europeană: In Romania we talk about what Brussels can bring for us, which generally is welfare, but there are also expectations that we must meet. So what expectations has the EPP from prime minister Orban’s government?

Antonio López-Istúriz White:  First, the Romanian delegation in the EPP Group is one of the largest and full of active people.  The list that was made is outstanding and the professionalism of many of my colleagues form PNL is outstanding. This will be much needed not only for the Romanian government, but also for the citizens. Romania has a lot of influence in the group thanks to the size of this delegation and some of us are very happy about it. Second, it is the question of expectations from you as a country and it is something we ask of every country: never to fall into the trap of populism and negative thinking about the EU. Both Romania and Spain, where I come from, share the support and enthusiasm for the European project because we know it is part of the solution to some of the outstanding problems that we had in the pas for different reasons. We have to perform inside the EU and be an example. Spain started as a weak member of the EU in 1986 and today it is the fourth largest power  inside the EU and I think that Romania can as well achieve this but it has to do it with the backing of a serious and responsible government which I believe is now the case.

Antonio López-Istúriz White is a Spanish politician and Member of the European Parliament from Spain. He is a member of the People’s Party, member party of the European People’s Party. He has served as the Secretary General of the European People’s Party since March 2002.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Gheorghe Falcă: ”Prin propunerea președinției finlandeze pentru viitorul buget al UE, nici măcar Pactul Ecologic European nu poate fi implementat”

Published

on

© Calea Europeana

Corespondență din Strasbourg – Diana Zaim

În cadrul utimei sesiuni plenare din acest an, deputații europeni reuniți la Strasbourg, au dezbătut ultimele subiecte aflate pe agenda 2019, începând cu dezbaterea care a comemorat Revoluția Română din decembrie 1989.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, membru în cea mai mare familie politică a Parlamentului European, a declarat în interviul acrodat corespondentului CaleaEuropean.ro, că ”libertatea din 1989 a fost generată de mișcările din Timișoara, dar și de influența Statelor Unite al Americii”. 

Totodată, eurodeputatul liberal a salutat decizia președintelui american, Donald Trump, de a trimite o placă la Timișoara prin noul ambasador al SUA la București, pentru comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română: ”Este un gest fantastic și arată că America a fost mereu lângă poprul român”. 

Menționăm că rezoluția pe care Parlamentul European o va adopta în premieră în privința Revoluției Române din decembrie 1989 solicită statului român să și intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului pe care o consideră ”o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană”, criticând faptul că statul român a tergiversat într-un mod care nu era necesar elucidarea și punerea la dispoziție a adevărului.

Citiți și: DOCUMENT Rezoluția privind Revoluția Română din 1989: Parlamentul European cere statului român să intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului Revoluției

În cadrul interviului, Gheorghe Falcă a făcut referire și la viitorul buget al Uniunii Europene, acesta fiind un subiect sensbil pentru instituțiile europene care gestionează negocierile pentru finalizarea noului cadru financiar multianual.

Potrivit deputatului român, prin propunerea de buget făcută de președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene, nici măcar Pactul Ecologic European nu poate fi implentat”.

”Președinția finlandeză nu a urmat coordonatele președinției române pentru bugetul Uniunii Europene, ceea ce arată că România a fost pe un parcurs foarte bun cu discuții în privința repartițiilor pe marile direcții bugetare. Finlanda a încercat să schimbe tendințele și atunci s-a luat o decizie pentru a urgenta finalizarea, și astfel negocierea va fi preluată de către Comisie. Propunerea Parlamentului European este avantajoasă pentru fiecare stat membru, în contextul în care statele membre care contribuie cu mai mult vor fi active într-o piață în care Marea Britanie o să intre cu reglementare.”

În contextul în care alegerile britanice din 12 decembrie arată că Acordul de ieșire al Marii Britanii din Uniunea Europeană ar urma să se finalizeze, eurodeputatul Gheorghe Falcă a menționat că: Era mai logic ca acel acord de ieșire negociat de politicieni să fie prezentat cetățenilor și tot cetățenii  să cunoască punctele bune sau mai puțin bune, si nu un referendum cu da sau nu.”

”Uniunea Europeana nu înseamnă Europa, însă Uniunea Europeană este o structură foarte frumoasă și bine gândită și este foart bine ca în jurul acestor valori europene să vină cât mai multe state”, a mai adăugat acesta.

Referitor la viitorul Premiu Charlemagne pe care îl va primi președintele Klaus Iohannis  pentru promovarea ideii europene, eurodeputatul liberal a subliniat că președintele prin Premiul Charlemagne primește cea mai mare distincție a Uniunii Europene, fiind cea mai mare cinste adusă unui om politic din România și unui popor. ”El a primit această distincție, pentru că aproape de unul singur a reușit să țină România în direcția europeană.”

Citiți și: Klaus Iohannis intră în galeria marilor oameni de stat din Europa: Va primi Premiul Carol cel Mare pentru contribuția sa la proiectul european

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending