Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România, Ion Gabriel Bratu: Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă

Published

on

©Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual/ Facebook

Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă, a precizat Ion Gabriel Bratu, președintele Autorității Naționale pentru Formare Profesională în Sistem Dual în România, în cadrul unui interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Acesta a atenționat că piața forței de ”muncă la nivel național înregistrază, cred, în toate domeniile de activitate, un necesar de forță de muncă, care nu mai poate fi suplinit, nu mai poate fi identificat”, o realitate car a condus la înființarea Autorității Naționale pentru Formarea Profesională în Sistem Dual din România.

Ion Gabriel Bratu a explicat că modelul ”după care ne orientăm este modelul sistemului de formare profesională inițială duală din Germania, un model de succes. Este adevărat că numărul orelor de practică este mult mai mare, că la nivelul celor 8 regiuni avem specific economic, specific demografic, specific geografic și atunci în funcție de fiecare regiune de dezvoltare în parte, strategia noastră va avea elemente specifice. Tocmai aceasta era ideea unor școli profesionale de sine stătătoare cu personalitate juridică pentru un anumit tip de calificare, specific regiunii respective. Ideal ar fi să reușim să avem poate în fiecare municipiu, reședință de județ, la nivel național o astfel de școală profesională cu personalitate juridică”.

Redăm mai jos interviul integral:

Dan Cărbunaru: Bună ziua, dragi prieteni, suntem la Autoritatea Națională Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România, sună foarte complicat, dar oricum mult mai simplu față de situația din teren, acolo unde foarte multe companii private, dar și instituții publice din România, se plâng de lipsa muncitorilor calificați, o parte din soluție ține si de această Autoritate, condusă de domnul Ion Gabriel Bratu, președintele Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România.

Bună ziua domnule președinte!

Ion Gabriel Bratu: Bună ziua!

D.C.: Sunteți o instituție nouă, dar care are de rezolvat o problemă mai veche a României; multă lume își dorește o pregătire înaltă, o calificare în învățământul terțiar, universități ș.a.m.d., dar o parte importantă a economiei noastre depinde de muncitori calificați. Care este situația în acest moment în România?

I.G.B: Întrebarea este foarte pertinentă și este o realitate, realitate ce a condus la înființarea Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România. Piața forței de muncă la nivel național înregistrează, cred, în toate domeniile de activitate, un necesar de forță de muncă, care nu mai poate fi suplinit, nu mai poate fi identificat și atunci s-a înființat această Autoritate, care să fie interfața între mediul de afaceri și școală. Este înființată de dată recentă, în decembrie anul trecut a apărut ordonanța de guvern. Eu sunt președintele acestei Autorități de două luni. Am reușit să depășim partea inițială organizatorică, în care ne-am stabilit un regulament, în care am înființat o Comisie de lucru, în vederea elaborării unei strategii, strategie care se va proiecta pe o perioadă mai lungă, pe termen scurt, mediu și lung; suntem în procedura de a scoate posturile la concurs și în toată această perioadă am încheiat o serie de protocoale de parteneriat importante, cu o serie de instituții, cu care trebuie să colaborăm ca să ne putem duce la îndeplinire misiunea.

D.C.: Mai pe scurt, ce rol aveți dvs. în acest context? Să puneți alături actorii privați, sau cei care au nevoie de forță de muncă și cei care ar trebui s-o pregătească?

I.G.B.: Rolul nostru este să identificăm, la nivelul pieței forței de muncă, care este necesarul de muncitori pe diferitele calificări și să venim cu ofertă către unitățile școlare, în special la nivel gimnazial, pentru că învățământul dual pentru nivelul 3, muncitor calificat, înseamnă învățământ obligatoriu, către care pot merge absolvenții claselor a 8-a, până la vârsta de 26 ani. Ca parteneri, avem semnat protocolul cu Camera de Comerț și Industrie a României, vom semna în perioada următoare, protocoale de colaborare cu opt Camere de Comerț Industrie și Agricultură, la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Vom începe săptămâna viitoare cu Pitești, peste două săptămâni cu Constanța, vor fi Mureș, Mehedinți, Piatra Neamț, astfel încât să fim ca interfață, să avem parteneri și Camerele de Comerț și Industrie, care până la urmă au rolul de a gestiona problematica operatorilor economici dintr-un județ sau dintr-o regiune de dezvoltare.

D.C.: Cât de gravă este situația în acest moment în România, din valorile pe care le aveți în acest moment?

I.G.B.: Din datele pe care le avem, necesarul forței de muncă este extrem de mare. Din discuțiile avute la a treia Conferință Națională a Industriei Ospitalității (turism, hoteluri, restaurante), datele lor statistice arătau un necesar de 100.000 de muncitori calificați. Dacă vreți un exemplu punctual, în urmă cu două săptămâni, am avut o întâlnire cu președintele Consiliului Județean Dâmbovița, care vorbea despre ARCTIC Găești; numai acolo au nevoie de 5000 de muncitori și practic nu există domeniu de activitate, unde să nu se reclame lipsa forței de muncă.

D.C.: Ați spus de partea aceasta a industriei ospitaliere, ce alte industrii mai sunt afectate de lipsa forței de muncă din această categorie, calificată?

I.G.B.: Industria auto. Săptămâna trecută am fost, împreună cu o delegație de la DACIA- RENAULT, în vizită la Școala Profesională Germană Kronstadt de la Brașov, singura școală profesională cu personalitate juridică din România, care este cel mai bun exemplu de bune practici, în ceea ce privește acoperirea necesarului de forță de muncă, prin intervenția operatorilor economici privați.

Industria tipografică. Am avut o întâlnire cu Asociația Tipografilor Transilvăneni, cu participarea a peste 60 de operatori economici din toată Transilvania, cărora le-am explicat care sunt oportunitățile pe care le oferă învățământul dual și care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească. Oportunitățile sunt legate de faptul că operatorul economic intervine de la selecția elevilor până la certificarea lor, că numărul de ore de practică în școlile profesionale în sistem dual este aproape de trei ori mai mare decât în școala profesională în sistem clasic, adică au 20% practică în primul an, 60% în anul doi, 72% în anul trei. Până la urmă, a fi un bun meseriaș și a fi un muncitor calificat bun, înseamnă să faci foarte multă practică. Practica se efectuează în cadrul companiei sau a firmei, cu tutori de practică de la firmă, cu un contract de practică încheiat între operatorul economic si elev sau părinte/tutore legal, în care operatorul economic își poate introduce condiții în ceea ce privește un anumit nivel al mediilor, notelor, absențelor.

D.C.: Pare o ecuație în care toată lumea are de câștigat. Comunitatea are de câștigat pentru că o parte, de obicei, e afectată de șomaj, de lipsă de perspectivă, mă refer acum la tinerii aceștia denumiți NEET (Not in Education, Employment or Training) și care se suprapun cu acest segment în care avem nevoie de calificare; aceștia au de câștigat, are de câștigat și compania care îi angajează pentru că are de-a face cu forță de muncă pregătită și care deja este familiarizată cu specificul de lucru.

I.G.B.: Perfect adevărat.

D.C.: Are de câștigat și școala pentru că nu mai pregătește niște oameni care n-au perspectivă și care nu se pot angaja niciunde, ci ei știu din start ce vor face în următorii ani. Și totuși de ce este așa de greu de pornit acest sistem? Ați dat un exemplu, mai sunt și alți operatori economici care au intrat în această logică. Mai aveți și alte exemple de succes la nivel național?

I.G.B.: Din datele la care lucrăm, la nivel național, sunt aproape 1000 de operatori economici care, intr-un fel sau altul, susțin formarea profesională în sistem dual. Începutul a fost într-adevăr timid. Într-o clasă se pot organiza trei calificări diferite, adică trei operatori economici, dacă fac o asociație pot sa formeze o clasă; poate au nevoie doar de 10 muncitori, nu au nevoie de 30 de muncitori. Propunerea noastră și strategia noastră este să reușim să înființăm școli profesionale cu personalitate juridică, de sine stătătoare, dacă se poate, pe unul, două domenii specifice, pentru că, dincolo de bursa profesională pe care statul o oferă, în valoare de 200 lei, există și bursa pe care operatorul economic este obligat să o plătească, alți 200 lei. Sunt operatori economici care oferă condiții de cazare, de masă, de transport, adică sunt și alte facilități care sunt deductibile pentru operatorii economici și care pot, la un moment dat, să concentreze elevii la o anumită școală profesională cu personalitate juridică,pe un anumit domeniu, pe o anumită calificare. Adică, pregătim mecanici auto, asta e ideea pentru DACIA- RENAULT, cât să aibă o școală profesională cu personalitate juridică care să pregătească forță de muncă pentru industria auto din România.

D.C.: Pe banii cui se fac toate aceste proiecte? Cine finanțează o astfel de școală profesională?

I.G.B.: Partea de cultură generală e finanțată de stat, prin Ministerul Educației, disciplinele de română, matematică, toate pe care le știm și se încadrează în ceea ce statul oferă, costul standard per elev care asigură plata profesorilor, la nivel de sistem; partea de bursă este asigurată tot de stat, fiind de minim 200 lei; bursă oferită de către operatorul economic, care este de minim 200 lei; sunt operatori economici care oferă 600 lei, 800 lei, chiar mai mult. Pe de altă parte, există și zone unde intervine Administrația Publică Locală, pentru că, până la urmă, școlile din punct de vedere administrativ au buget de la primării. Chiar Consiliul Județean se poate implica. Chiar în această primăvară a fost dată o lege, a trecut de Senat și e în vigoare, conform căreia, dincolo de aceste cheltuieli la care se angajează Primăria, de ordin administrativ, poate să intervină și cu alte sume în dezvoltarea și funcționarea școlii, din cote defalcate de TVA, deci mai au încă o pârghie financiară prin care pot susține școala.

D.C.: Ați discutat cu primarii? Cunosc aceste mecanisme pe care le pot utiliza?

I.G.B.: În județele în care am ajuns, cu siguranță, da. O parte importantă pentru noi a fost de a ajunge în cât mai multe zone ale țării, de a reuși să facem promovare, pe de o parte a oportunităților, a condițiilor, iar pe de altă parte, cred că ne-a reușit un proiect la București, pe care l-am derulat în ultimele doua luni, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, în ceea ce privește întâlnirea la nivelul fiecărui sector cu elevii, absolvenți acum de clasa a 8-a, cu părinții lor și cu operatorii economici interesați să susțină clase pe învățământ dual. Cam 500 de elevi și părinți și peste 40 de operatori economici, de fiecare dată au venit, și-au video proiectat ofertele, ce calificări au, care sunt beneficiile, care sunt condițiile suplimentare(cazare, masă, transport, care e nivelul bursei), pentru că numai în acest fel reușim să ajungem să ne acoperim această nevoie de forță de muncă.

D.C.: Ați spus că există o vârstă de până la 26 ani, la care tinerii se pot încadra pentru tipul acesta de învățământ.

I.G.B.: Condiția este să fie absolvenți de 8 clase și până în 26 ani; chiar dacă au absolvit o școală, chiar dacă sunt în cursul liceului, absolvenți de liceu, se pot înscrie în școala profesională în sistem dual.

D.C.: Cum e certificat acest nivel de calificare? Din punct de vedere practic au avantajul că deja își găsesc un loc de muncă în timp ce studiază.

I.G.B.: Muncitor calificat, nivel 3 de calificare.

D.C.: Deci primesc certificate în baza cărora se pot angaja cu acea calificare.

I.G.B.: Ideea este că se pot angaja, au un loc de muncă asigurat. Operatorul economic care are nevoie de anumiți muncitori și susțin pregătirea practică a acestor elevi îi și angajează, la momentul în care se încheie contractul de practică, se deschide contractul individual de muncă. Aici, poate că legislația va fi îmbunătățită și avem în strategia noastră acest lucru, ca școala profesională să fie totuși, nu de 3 ani, ci de 3 ani și jumătate, cu un ultim semestru, al 7-lea, destinat exclusiv pregătirii practice și în felul acesta reușim să ajungem cu acești absolvenți la vârsta de 18 ani, când pot să încheie pe Codul Muncii, contractul individual de muncă.

D.C.: În România, din punct de vedere economic, dar și demografic, lucrurile arată destul de inegal. Noi ne dorim, desigur, coeziune la nivel european, cu Germania, cu Franța, dar uităm că avem disparități mari de dezvoltare în interiorul țării noastre, între regiuni, orașe, sate ș.a.m.d. Dacă ați face o comparație, care ar fi modelul de succes? Pentru că suntem tentați să ne gândim la partea din Vest, ca la un model de succes economic, dar acolo știm că sunt mari probleme cu forța de muncă, există o foarte mare ofertă, inclusiv în componenta industrială, multe investiții care, totuși, sunt afectate în dezvoltarea lor, de lipsa oamenilor, în timp ce în Sud, dar mai ales în Est, avem mai puține investiții, avem industrii mai puțin dezvoltate, un nivel de sărăcie, șomaj ceva mai ridicat. Cum ar putea regla astfel de soluții piața muncii din România?

I.G.B.: În primul rând modelul după care ne orientam este modelul sistemului de formare profesională inițială duală din Germania, un model de succes. Este adevărat că numărul orelor de practică este mult mai mare, că la nivelul celor 8 regiuni avem specific economic, specific demografic, specific geografic și atunci în funcție de fiecare regiune de dezvoltare în parte, strategia noastră va avea elemente specifice. Tocmai aceasta era ideea unor școli profesionale de sine stătătoare cu personalitate juridică pentru un anumit tip de calificare, specific regiunii respective. Ideal ar fi să reușim să avem poate în fiecare municipiu, reședință de județ, la nivel național o astfel de școală profesională cu personalitate juridică.

D.C.: Aveți, așadar, în față un model german. Modelul german funcționează, se pare, cu toate componentele sale, probabil că și în această zonă. De ce ați ales Germania?

I.G.B.: Am ales Germania pentru că s-au încheiat niște protocoale mai vechi, începând cu 2012, de când a pornit învățământul dual la Brașov, pe o relație cu școli profesionale similare din Germania, au fost schimburi între profesori, au fost profesori, tutori, care au mers (mă voi exprima neacademic) și s-au “școlit” în Germania, au văzut modelul, s-au întors și au încercat să-l implementeze și funcționează.

D.C.: S-au întors…..Există o problemă cu care ne confruntăm

I.G.B.: Retenția.

D.C.: Da, retenția personalului, pe de o parte și apoi tentația operatorilor economici de anvergură europeană sau internațională de a extrage forța de muncă deja calificată, poate uneori și cu tot cu capacitatea de producție și de a o duce în altă parte, poate în țara de origine a operatorului sau în alte părți. Este un risc? Sau, cel puțin pe această zonă de calificare, de obicei, operatorii economici europeni mari sunt interesați mai degrabă să îi țină aici pe muncitorii pe care îi pregătesc, decât să-i plimbe prin alte părți?

I.G.B.: De la operatorii economici, care investesc la momentul acesta în învățământul dual, nu am avut niciun semnal că s-a încercat aici calificarea forței de muncă pentru a fi mutată apoi în țara de origine sau în alte țări, în cazul firmelor mari. Este adevărat că majoritatea operatorilor economici, cu care am fost în discuții și care vor intra în ceea ce se cheamă Consiliul Consultativ al Autorității, care urmează a fi construit, vor niște condiții mai clare pentru a-i păstra în firmă pe elevi, după absolvirea școlii. Din legislația actuală nu se poate acest lucru, nu-i putem obliga să rămână, dar operatorul economic trebuie să-și asume această responsabilitate a unei culturi organizaționale, să-l facă pe acel copil să se simtă acolo bine, să fie bine îngrijit, ulterior, bine plătit. Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă și depinde de operatorii economici ca acești copii să rămână viitori angajați. De exemplu, la Galați rata de retenție este de 80%. Și încă o precizare importantă, e doar o rentă progresivă. Dacă mă duc la școala profesională, nu înseamnă că trebuie să rămân muncitor calificat. Avem exemple de elevi, care au terminat școala profesională, au rămas angajați în companiile respective, au absolvit liceul la seral și acum sunt studenți.

D.C.: E bine că faceți această precizare. O parte importantă din cei care urmăresc acest interviu nu știu ce înseamnă „înainte”; „înainte” poate însemna în urmă cu 30 de ani sau mai bine de 30 de ani, când învățământul profesional, care era destul de bine organizat, era privit de părinți ca modalitate suplimentară de a-și motiva copiii, în sensul „Dacă nu vei învăța vei ajunge la șaibă, muncitor, te vei duce la profesională”. Era o formă peiorativă de învățământ, astăzi, din ce spuneți dvs., este, de fapt, o formă de calificare, o formă de ajuta un tânăr capabil și dispus să învețe, să se integreze poate mai rapid pe piața muncii, cu un salariu decent și o perspectivă sigură de viitor.

I.G.B.: Mentalitatea a rămas, din păcate. Aceasta este una din probleme și anume, mentalitatea că a urma o școală profesională reprezintă un eșec. Eu zic, dimpotrivă, că reprezintă o opțiune, opțiune de a face o școală care nu-ți acordă doar o diplomă, ci îți oferă un loc de muncă. Acesta este scopul final.

D.C.: Aveți o evaluare cam cât este salariul mediu sau care este speranța de salariu pentru un tânăr care termină această formă de pregătire duală și se angajează la firma care l-a sprijinit?

I.G.B.: Asta depinde compania respectivă și de posibilitățile pe care le are. Ca repere, pot să vă spun ca nivel de brusă. Dacă nivelul bursei este atât, probabil că și salariul este unul corespunzător. Țiriac Auto oferă 1450 lei bursă; și acesta este unul din motivele esențiale de a-l păstra după calificarea în firmă, cu un salariu corespunzător, un salariu civilizat. Din ce discutam în legătură cu industria ospitalității, de acea este necesarul de forță de muncă așa de mare, din cauza nivelului salarial scăzut.

D.C.: Ați afirmat că sunteți președintele Autorității de două luni, autoritate care nu are nici șase luni de la înființare, dar cunoașteți destul de bine situația din teren și evoluțiile. Ce veți face în continuare pentru a răspunde celor două provocări, cea de a-i convinge pe părinți sa-și lase copiii să se integreze într-un astfel de sistem, dar să convingeți și companiile să se integreze și ele în a oferi astfel de soluții, de pe urma cărora beneficiază toată lumea, de fapt. Ce urmează, ce vreți să faceți în acest an, aveți campanii de informare, evenimente?

I.G.B.: Avem campanii de informare, avem evenimente, vom face promovare, Chiar avem un serviciu promovare, un serviciu formare, un serviciu strict destinat operatorilor economici, astfel încât să încercăm, prin intermediul camerelor de comerț din regiunile de dezvoltare, să ne construim acest Consiliu Consultativ, în care să ne aducem toți operatorii economici, care deja investesc în dual și au exemple de bune practici și prin intermediul lor să putem să ne apropiem de zona de business, astfel încât să poată să știe care sunt facilitățile și care sunt oportunitățile care le asigură învățământul dual. Avem deja un acord de colaborare cu Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, prin care să ne apropiem de elevi, să reușim să promovăm la nivelul unităților școlare care sunt ofertele, să aducem cererea cu oferta față în față și să putem dezvolta această formă de învățământ.

D.C.: Care este aria potențială de tineri la care vă gândiți la acest moment? Ați vorbit de o nevoie doar în industria ospitalității de 100.000. Care este, însă, potențialul de piață căruia dvs. vă adresați ? Mă refer la tineri până în 26 de ani.

I.G.B.: Potențialul de piață este chiar de vârstă mai ridicată și aici vom încerca în perioada următoare să facem o corecție și să putem ridica pragul de vârstă până la 34 de ani, pentru că din statisticile date de IMS, la acest moment, avem în România aproape 1 milion de tineri cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, care nu se regăsesc nici la serviciu, nici într-o formare.

D.C.: Pot fi folosite și fonduri europene dacă ne referim la acești tineri NEET?

I.G.B.: Se pot folosi și fonduri europene. Avem aici o echipă de oameni care vor lucra strict pe partea de proiecte europene. Am depus, deja, două astfel de proiecte, sper să fie și eligibile. Tocmai pe această analiză pornită pe 4 județe, pe un număr de aproape de 1000 de elevi de la clasa a 6-a, până la clasa a 8-a, un proiect pe 3 ani în care să putem să urmărim ce se întâmplă cu ei, pe câți reușim să-i convingem să meargă, ca opțiune, către școala profesională în sistem dual, ce se întâmplă cu ei după, pentru că aici trebuie să avem , ceea ce nu avem la acest moment, o analiză a inserției pe piața forței de muncă a celor care nu reușesc să termine această școală profesională. În primul rând, va trebui să avem niște baze de date interconectate cu instituții similare, astfel încât să putem vedea analiza clară, corectă, reală, a acestor tineri către care ne îndreptăm ca și grup țintă.

D.C.: Vă mulțumesc pentru aceste informații. Când vorbim de infrastructura României ne gândim la autostrăzi, canalizări ș.a.m.d., dar uităm de infrastructura umană, cea care poate asigura nu doar creștere economică, ci și viitor pentru această țară. Vă mulțumesc foarte mult pentru acest prim interviu și poate ne vom mai întâlni pentru a vedea care este impactul activităților pe care dvs. le derulați. Le dorim succes tuturor celor care vor intra în acest sistem pe care dvs. îl pregătiți și poate vom vedea în lunile următoare, în anii următori ce roade va da.

I.G.B.: Și eu vă mulțumesc pentru oportunitatea oferită!

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

EXCLUSIV INTERVIU Comisarul european Thierry Breton: PNRR nu poate fi renegociat, ci pus în aplicare cât mai repede. Cu un nou guvern, România va fi într-o poziție mai bună să-l implementeze

Published

on

© European Union 2021 - Source : EC Audiovisual

Interviu realizat de Robert Lupițu

Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost adoptat și trebuie pus în aplicare, iar acesta nu poate fi redeschis spre renegociere, a afirmat joi comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul vizitei pe care demnitarul european a efectuat-o la București pentru a discuta cu oficialii români despre situația îngrijorătoare cauzată de pandemie și rata scăzută de vaccinare.

Aflat la București în mijlocul unei crize politice și a unor negocieri pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale, Thierry Breton a arătat că executivul european speră că “România, cu un nou guvern, va fi într-o poziție mai bună să implementeze cât mai repede posibil” planul de 29,2 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană și Consiliul UE.

Până la urmă, este vorba doar de interesul poporului român. Și cu cât România va fi mai puternică, cu atât va fi mai bine pentru România și mai bine pentru Europa“, a subliniat Breton, care s-a întâlnit în România cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul apărării Nicolae Ciucă și cu ministrul sănătății Cseke Atilla.

Pledând pentru “curaj politic” din partea decidenților în a implementa certificatul verde, Thierry Breton a făcut un apel și către cetățenii români să se vaccineze, declarându-se îngrijorat de situația din țara noastră.

“Sunt îngrijorat, ca să vă spun adevărul. Ne aflăm într-o situație dificilă. De aceea, vin aici să ajut, să sprijin. Bineînțeles că este responsabilitatea țării și nu vreau să intervin, dar suntem europeni, suntem prieteni, suntem împreună, ne înțelegem. (…) Știți că vaccinul funcționează. Știți că astăzi avem deja 3 miliarde de locuitori ai planetei noastre care au fost vaccinați și că funcționează. Nu are efecte secundare – Explicați acest lucru părinților voștri, dacă aceștia ezită, explicați-le bunicilor voștri! Pentru că, până la urmă, poate salva vieți și ne poate salva pe noi. (…) Va fi foarte trist să avem oameni care să moară doar pentru că nu au făcut efortul de a merge să se vaccineze. Faceți-o. Este în mâinile voastre“, a spus comisarul european.

El a vorbit și în termeni apreciativi la adresa “forței digitale” a României, salutând faptul că Bucureștiul va găzdui noul Centru de competențe în materie de securitate cibernetică al UE. Acest lucru “demonstrează ceea ce știam, inclusiv înainte de a fi comisar, forța României, cu ingineri fantastici, extrem de buni în domeniul digital, companii foarte bune, inclusiv unicorni“, a subliniat Breton.

Responsabil și pentru componenta Fondului European de Apărare în cadrul portofoliului său de comisar, Thierry Breton a spus, cu privire la proiectele mobilității militare din România, că vrea să se asigure că “vom putea dezvolta împreună nu doar infrastructura potrivită, ci și tehnologia potrivită pentru mâine”.

În final, comisarul european pentru piață internă a semnalat prioritatea îmbunătățirii rezilienței lanțului aprovizionare strategic în contextul unui parteneriat între Comisia Europeană și industrie. El a citat în acest sens criza semiconductorilor, dar și lecțiile învățate din această criză pe partea domeniului sănătății. “Ca să vă spun adevărul, cine ar fi crezut acum 18 luni că Europa va deveni farmacia lumii? Noi am reușit. Am făcut-o pentru cetățenii noștri europeni și pentru lumea întreagă“, a conchis Thierry Breton.

 

CaleaEuropeană.ro: Domnule comisar Breton, vizita dumneavoastră la București este prima de când președintele von der Leyen a dat undă verde Planului național de redresare și reziliență pentru România. Și a făcut acest lucru într-unul dintre cele mai importante spitale în lupta împotriva COVID. Care este evaluarea dumneavoastră după discuțiile de astăzi cu oficialii români despre situația îngrijorătoare în ceea ce privește pandemia?

Thierry Breton: Sunt îngrijorat, ca să vă spun adevărul. Ne aflăm într-o situație dificilă. În primul rând, avem un nou val al acestei pandemii care se apropie. Acesta se numește al cincilea val și vine peste tot, dar, desigur, țările în care există deja o rată bună de vaccinare sunt mult mai bine protejate și oamenii nu merg la spital. Ar putea să se îmbolnăvească, dar nu se duc la spital. Din nefericire, pentru țările care au sub 50% din populație, ca în România, care este vaccinată, atunci vedem un număr în creștere. Și asta este groaznic, pentru că știm că este o boală periculoasă. Și știm, de asemenea, că avem soluția. Iar soluția este vaccinarea. Astăzi, Europa este la peste 72-73% și este adevărat că în România suntem sub 50%. De aceea, vin aici să ajut, să sprijin. Bineînțeles că este responsabilitatea țării și nu vreau să intervin, dar suntem europeni, suntem prieteni, suntem împreună, ne înțelegem. Iar mesajul meu este că vă rog să abordați acest aspect, în special pentru generația tânără. Știți că vaccinul funcționează. Știți că astăzi avem deja 3 miliarde de locuitori ai planetei noastre care au fost vaccinați și că funcționează. Nu are efecte secundare – Explicați acest lucru părinților voștri, dacă aceștia ezită, explicați-le bunicilor voștri! Pentru că, până la urmă, poate salva vieți și ne poate salva pe noi. Așadar, mesajul este foarte simplu. Avem instrumentul, trebuie să accelerăm. Dozele sunt aici, nu ne lipsește vaccinul. Suntem foarte norocoși în Europa. Trimitem peste tot pe planetă pentru că avem mai multe doze decât ne trebuie. Dar trebuie să îl folosim. Va fi foarte trist să avem oameni care să moară doar pentru că nu au făcut efortul de a merge să se vaccineze. Faceți-o! Este în mâinile voastre!

CaleaEuropeană.ro: Deși este a șasea țară din UE ca mărime, România are a doua cea mai mică rată de vaccinare împotriva COVID-19, doar 7 milioane de persoane fiind vaccinate. Unde am greșit și care ar trebui să fie următorii pași pentru a stimula campania de vaccinare, inclusiv combaterea dezinformării?

Thierry Breton: Ei bine, dezinformarea este peste tot. Și știm că dezinformarea se află pe rețele. Adică, alte platforme. Adică, trebuie să educăm tânăra noastră generație, dar și pe toată lumea să spună: “Nu pentru că vedeți o informație, un Instagram sau orice altceva, pe Twitter, nu înseamnă că este adevărat”. Adică, ar trebui să aveți propria voastră judecată. Și astăzi, în domeniul vaccinării, suntem capabili să avem propria noastră judecată, pentru că avem acum 3 miliarde de persoane care au fost vaccinate fără niciun efect secundar, cu excepția faptului că funcționează și nu mai merg la spital. Deci, funcționează. Aceasta este o informație adevărată. Orice altceva este, bineînțeles, fake news și dezinformare. Dar este adevărat peste tot, nu doar în România. Așadar, ce ar trebui să facem? Este un singur lucru de făcut. În primul rând, nu este responsabilitatea mea să spun asta, este responsabilitatea statelor membre. Dar, din nou, sunt aici pentru a vedea dacă putem sprijini, dacă aveți nevoie de mai multe vaccinuri, dacă aveți nevoie de mai multă logistică. Din păcate, știm că, din cauza ratelor sale scăzute de vaccinare, vedem spitalele (n.r. – din România) într-o situație foarte dificilă. Probabil una dintre cele mai tensionate situații din Europa. Așa că trimitem ajutoare pentru a sprijini. Este comun, suntem europeni suntem toți împreună în solidaritate europeană. Dar, desigur, vreau să spun, a fi european înseamnă că trebuie să acționăm ca europeni ajutându-ne unii pe alții. Dar știți, când te duci să te vaccinezi, o faci pentru tine, o faci pentru alții, o faci pentru familia ta, pentru prietenii tăi. O faci și pentru Europa, pentru că suntem europeni. Bineînțeles, atunci când doar 50% din populație este vaccinată și există un val, atunci este un cluster mare, potențial într-o țară mare ca România. Deci asta este o problemă. Deci, faceți-o și pentru Europa, pentru că, în cele din urmă, știm că ceea ce ne salvează împotriva virusului este cu siguranță ca toți europenii să fie vaccinați în același timp.

CaleaEuropeană.ro: În același timp, ați cerut curaj politic pentru dezbaterea parlamentară în curs privind implementarea certificatului digital COVID – vă simțiți asigurat după întâlnirile de astăzi?

Thierry Breton: Ei bine, știți, spun acest lucru în general, cred că este important pentru că știu că uneori, mai ales în această situație foarte specială, trebuie să luăm o decizie dificilă. Bineînțeles, am prefera să nu folosim certificatul digital. Dar știm că trebuie să o facem pentru câteva săptămâni. Avem un certificat digital astăzi în 27 de state membre, un certificat digital european care funcționează atât de bine păstrând în același timp drepturile noastre fundamentale. Vreau să vă ofer o informație: 75 de țări au acceptat certificatul nostru digital. Așadar, nu numai Europa a făcut-o, dar funcționează atât de bine încât, păstrând, bineînțeles, drepturile noastre, suveranitatea, autonomia și identitatea noastră, și alte țări l-au adoptat. Așa că eu cred că da, poate că unii spunem că este puțin împotriva libertății mele, dar fac acest efort pentru câteva săptămâni, pentru că știu că este un instrument care ne va ajuta să fim solidari, să ne asigurăm că ne protejăm, că vom putea continua să trăim, că vom continua să garantăm că nu suntem o cauză de risc și că economia va putea continua să funcționeze. Pentru că, dacă vom intra într-un nou lockdown, nu numai că va fi o tragedie pentru noi ca persoane, dar ar putea fi o tragedie și din punct de vedere economic pentru noi ca și continent.

CaleaEuropeană.ro: Discuțiile dumneavoastră cu oficialii români au avut loc în mijlocul unei crize politice și guvernamentale. Este Comisia Europeană îngrijorată de peisajul general din România? De asemenea, unele dintre ideile apărute în urma negocierilor dintre familiile politice a fost redeschiderea negocierilor PNRR. Care este mesajul Comisiei Europene în această privință?

Thierry Breton: Cred că nu trebuie să ne amestecăm în politica statelor membre. Suntem democrații mari și de aceea Europa este ceea ce este. Este extrem de important. Este adevărat că avem un moment democratic deosebit acum în România. Sperăm că vom avea foarte curând un guvern stabil, un lucru care este extrem de important pentru noi și pentru țară. Este important, de asemenea, inclusiv pentru ceea ce am vorbit, despre campania de vaccinare și pentru toate reformele. Dar știți, planul a fost adoptat.

CaleaEuropeană.ro: Deci, nu se redeschid negocierile PNRR?

Thierry Breton: Nu se redeschid, bineînțeles că nu, dar (n.r. – planul) trebuie să fie aplicat acum foarte repede. Și sperăm că, da, România, cu un nou guvern, va fi într-o poziție mai bună să pună în aplicare acest lucru cât mai repede posibil, pentru că, până la urmă, este vorba doar de interesul poporului român. Și cu cât România va fi mai puternică, cu atât va fi mai bine pentru România și mai bine pentru Europa.

CaleaEuropeană.ro: La nivelul Comisiei Europene, gestionați un portofoliu foarte larg, cu piața unică în frunte, dar cu piloni distincți și clari: Europa digitală, reziliența cibernetică, industria, mobilitatea militară. Ce așteptări aveți de la România în ceea ce privește tranziția digitală și cu găzduirea centrului cibernetic al UE?

Thierry Breton: În primul rând, sunt foarte fericit și mândru că România va găzdui Centrul Cyber al UE, pentru că demonstrează ceea ce știam, inclusiv înainte de a fi comisar, forța României, cu ingineri fantastici, extrem de buni în domeniul digital, companii foarte bune, inclusiv unicorni. Am vizitat unul foarte faimos în această dimineață în București. De aceea suntem foarte bucuroși că România va fi centrul resurselor noastre cibernetice și poate și al apărării. Așa că nu am nicio așteptare. Am o oarecare speranță că vom reuși să consolidăm. Sunt convins că vom putea să o facem, pentru că acesta este un mare punct forte al României. Unii nu știu că România este atât de bună în acest domeniu. Eu știu acest lucru mai ales că în viața mea am fost ministru de finanțe, dar și CEO într-o companie digitală. Și întotdeauna am admirat calitatea inginerilor de aici. Așa că sunt foarte fericit și sunt convins că este începutul unui lucru foarte, foarte mare.

CaleaEuropeană.ro: Iar în ceea ce privește mobilitatea militară, ați discutat acest subiect cu ministrul Apărării, domnul Ciucă. Ce poate face Comisia Europeană pentru a sprijini proiectele de infrastructură ale României, în special pentru regiunea Mării Negre?

Thierry Breton: Știu că este un proiect foarte important. Adică, tot ceea ce este aici face parte din marele plan pentru România. Așa că eu cred că este un lucru bun. Dar, bineînțeles, aceasta este prioritatea României. Iar misiunea mea, în calitate de comisar responsabil cu apărarea în cadrul Comisiei, în special cu Fondul European de Apărare, este, de asemenea, să mă asigur că vom putea dezvolta împreună nu doar infrastructura potrivită, ci și tehnologia potrivită pentru mâine, iar acesta este, de asemenea, un lucru care este, probabil, la fel de important ca și infrastructura.

CaleaEuropeană.ro: Piața unică, industria și lanțul de aprovizionare au fost afectate în timpul acestei crize. De asemenea, urgența medicală – de la echipamente medicale la tratamente și vaccinuri – a demonstrat cât de important este parteneriatul dintre factorii de decizie și industrie pentru reziliența noastră. Ce este pregătită să facă Comisia Europeană pentru a consolida în continuare acest parteneriat în vederea atingerii acestui obiectiv de reziliență?

Thierry Breton: Așa cum știți, în strategiile industriei noastre avem foarte multe lucruri în joc. Dar să spunem că cel mai important lucru pentru mine astăzi, pe care l-am învățat din această criză, care, desigur, nu s-a încheiat, este să îmbunătățim reziliența lanțului nostru de aprovizionare strategic. Iar astăzi avem câteva lanțuri de aprovizionare strategice care ar putea fi puțin în pericol. Desigur, am vorbit despre sănătate, dar acum am fost capabili să facem tot ce este necesar. Ca să vă spun adevărul, cine ar fi crezut acum 18 luni că Europa va deveni farmacia lumii? Noi am reușit. Nu era cazul acum 18 luni. Am făcut-o pentru cetățenii noștri europeni și pentru lumea întreagă. Avem, de asemenea, o problemă a lanțului de aprovizionare în domeniul semiconductorilor. Lucrăm din greu pentru a ne asigura că suntem capabili să relocalizăm unele activități și să fim acoperiți, deci exportator net de cipuri, ceea ce este extrem de important. Avem multe alte domenii în care lucrăm, dar ne străduim să ne asigurăm lanțul de aprovizionare. Aceasta este o lecție pe care am învățat-o din criză și, apropo, nici o singură țară nu poate câștiga în lumea de astăzi. Acesta este motivul pentru care suntem atât de norocoși să fim toți împreună ca europeni.

CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumim, domnule comisar Breton, pentru acest interviu.

Thierry Breton: Vă mulțumesc.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu de la Aachen. Ambasadorul Germaniei în România: Nu există o alegere mai bună pentru premiul Carol cel Mare decât președintele Iohannis. A susținut un discurs fantastic despre Europa

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Noul ambasador al Germaniei la București, Peer Gebauer, a declarat sâmbătă, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că nu există o alegere mai bună pentru decernarea Premiului Carol cel Mare decât președintele român Klaus Iohannis, cel care a fost laureat sâmbătă cu prestigiosul premiu care onorează contribuțiile personalităților politice la unitatea Europei.

Este un premiu foarte apreciat, iar faptul că este acordat aici, la Aachen, care este un centru de integrare europeană, este foarte important. Mă bucur foarte mult că un mare lider european, precum președintele Iohannis, a primit astăzi acest premiu. Nu există o alegere mai bună. Dumnealui a ținut un discurs fantastic despre viziunea sa pentru Europa și pentru integrarea europeană“, a spus Gebauer, într-un scurt interviu acordat la Aachen.

Diplomatul german a subliniat că modul în care România a evoluat în ultimii 30 de ani se datorează curajului poporului român și a arătat că țara sa apreciază expertiza României în cadrul procesului de integrare europeană.

Interviul poate fi urmărit mai jos, începând de la minutul 30.

Într-o postare separată publicată pe Facebook, Ambasada Germaniei la București l-a felicitat “călduros” pe președintele Klaus Iohannis pentru premiul „Carol cel Mare”.

Premiul internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen este cel mai vechi și mai cunoscut premiu, conferit anual, începând cu anul 1950, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea Europei și unității europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

Published

on

© Print screen Live Video

 

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-o Uniune Europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună. CaleaEuropeană vă prezintă în interviul realizat cu Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu principalele obstacole din sistemul de sănătate din România, atunci când vine vorba de îmbunătățirea calității vieții în rândul pacienților bolnavi de cancer, dar și la ce soluții lucrează autoritățile pentru ca România să recupereze decalajul față de statele din Vestul Europei.

În ultimul an și jumătate am putut observa cum instituțiile UE, de la Comisia Europeană, la Parlament European, au lucrat împreună, au purtat negocieri dure, doar ca să facă sănătatea și lupta împotriva cancerului priorități politice și financiare pentru următorii ani. 

Cancerul devine un subiect acordat cu responsabilitate și în România

După ani de zile în care cancerul nu a fost o prioritate comună pe agenda autorităților; profesioniștii din sănătate, asociațiile de pacienți, industria și alți parteneri în lupta împotriva cancerului au făcut toate eforturile pentru a aduce în lumină problematica neoplaziilor maligne și în primul rând a pacienților din țara noastră. Trăim un moment bun în care avem în Parlamentul României o Comisie dedicată luptei împotriva cancerului. Avem sprijinul președintelui României pentru a realiza și implementa un Plan Național de combatere a cancerului. Este pentru prima dată când cancerul devine un subiect abordat cu responsabilitate și, sper eu să fie abordat și cu consecvența de care este nevoie pentru a lupta cu el”, a declarat Patriciu-Achimaș Cadariu pentru CaleaEuropeană. 

Recuperarea decalajelor, problematică, dar nu imposibilă

Pacienții bolnavi de cancer din Uniunea Europeană beneficiază de servicii medicale diferite. Motivul principal pentru care pacienții de România nu beneficiază de aceleași servicii medicale de calitate ca pacienții din Vestul Europei, ar fi decalajul pe care nu mai reușeste să îl recupereze țara noastră față de restul statelor membre. Va reuși să recupereze România prin noul Plan național de cancer decalajul față de statele membre? Mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și tratamentele de specialitate?

Sunt domenii în care ne plasăm în acest moment în situația țărilor din Vestul Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, de exemplu cancerul de col uterin. Având în vedere că a trecut peste jumătate de secol, acest decalaj nu va fi recuperat peste noapte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm pași concreți și rapizi în acest sens. Dispunem cu totul și cu totul de alte tehnologii și abordare. A apărut vaccinul pentru cancerul de col uterin, în combinație cu examinarea citologică (test PAP) și tipizarea HPV. Noile tehnologii, inteligența artificală, ne-ar putea ajuta mult în a recupera acest decalaj în anumite localizări. În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și a tratamentelor este, din nou o chestiune complexă, care pornește cu pregătirea specialiștilor și merge în continuare cu evaluarea serviciilor pacienților. De asemenea, aprobarea de noi tratamente și evident, medicina personalizată care se apropie de noi, ne vor ajuta să mai recuperăm din decalaj”, a mai menționat președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Eradicarea cancerului de col uterin, imposibilă fără implementarea unei campanii de vaccinare anti-HPV, care să aibă și succes

Făcând referire și la contextul actual pandemic, de aproape un an de zile se derulează la nivel european o campanie de vaccinare anti-COVID-19. Statisticile arată că România este codașă și la această imunizare în rândul populației. România a eșuat și cu alte patru campanii de vaccinare anti-HPV, reușind astfel să avem cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE. Cum va putea eradica România cancerul e col uterin și în cât timp? Va avea România vreodată o campanie de succes pentru vaccinarea anti-HPV?

„În acest moment, acoperirea populației la risc este undeva de 5%. Chiar dacă ne-am fixa o țintă mare în Planul Național de cancer pentru viitorii 4-5 ani, s-ar putea să nu o putem acoperi. În contextul în care se vorbește foarte mult despre vaccinare, este un moment foarte bun să aducem în discuție vaccinarea anti-HPV. Este esențial să construim o campanie de informare și vaccinare după modelul celor din Europa de Vest, cu o targetare corectă a fiecărui grup țință. Fără o campanie corect făcută și concepută, nu vom avea succes în eradicarea cancerului de col uterin, chiar dacă vom cumpăra suficiente doze de vaccin anti-HPV”, a explicat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Citiți și: România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Noua cale de urmat a Ministerului Sănătății și prioritățile viitorului ministru

Reamintim faptul că sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 16. Ce priorități ar trebui să aibă pe agendă viitorul ministru al sănătății? Cum putem garanta un dialog constant cu oficialii europeni pentru implementarea unei Uniuni a Sănătății, dacă România nu are constanță în propria guvernare?

„Fiind parte a unei Uniuni, ar fi ideal ca toți cetățenii UE să beneficieze de servicii asemănătoare de sănătate, dar există probleme și la acest capitol, precum finanțarea. Atunci când finanțarea este de câteva ori mai mică decât statele din Vest, nu putem să ne așteptăm la minuni. Fără o pregătire corectă a personalului, degeaba facem investiții în achiziții de aparatură dacă nu vor fi corect utilizate. Un Pact pe sănătate ar trebui să existe, mai ales o concordanță de idei în lupta împotriva cancerului și să hotărâm varianta care să ne aducă cele mai bune beneficii pentru pacienți și să construim cu consecvență noua cale de urmat a sistemului de sănătate din România”, a conchis Patriciu Achimaș-Cadariu în interviul pentru CaleaEuropeană.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Urmăriți și reuniunea de astăzi, 27 septembrie, a Comisiei interparlamentare BECA, unde Parlamentele Naționale din UE au avut un schimb de opinii cu privire la Planul European de Combatere a Cancerului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SUA8 hours ago

Secretarul Apărării din SUA: Activitatea militară a Chinei în apropierea Taiwanului pare a fi o „repetiție” pentru operațiuni viitoare

RUSIA9 hours ago

Joe Biden și Vladimir Putin vor discuta telefonic despre masarea forțelor Rusiei la granița cu Ucraina. Casa Albă pregătește o serie de inițiative menite să descurajeze o invazie rusă

U.E.12 hours ago

Liderii partidelor naționaliste și de extremă dreapta din UE nu au reușit să formeze alianța suveranistă în PE după reuniunea de la Varșovia

U.E.14 hours ago

Orașul Luxemburg câștigă premiul “2022 Access City Award” pentru angajamentul său de a fi mai accesibil pentru persoanele cu dizabilități

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Din perspectiva guvernanților din Republica Moldova, viitorul poporului de pe ambele maluri are Prutului este în UE

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor, concluzii după vizita în R. Moldova: Opțiunea pentru Europa, sprijinită de o largă majoritate parlamentară, iar viteza cu care se încearcă schimbările, extrem de mare

U.E.1 day ago

Înaintea părăsirii funcției de cancelar, Angela Merkel face un ultim apel la germani să se vaccineze împotriva COVID-19

U.E.1 day ago

Global Gateway: UE și partenerii din G7 stabilesc o nouă abordare și măsuri concrete pentru reducerea decalajului în materie de investiții în infrastructura de la nivel mondial

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron anunță eforturi concertate la nivelul UE pentru deschiderea unei misiuni diplomatice comune în Afganistan

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.6 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending