Connect with us

Rareș Bogdan

INTERVIU Rareș Bogdan: Pentru prima oară, planurile de dezvoltare a României nu sunt fanteziste. Infrastructura, educația, sănătatea primesc șansa de a așeza țara noastră în rândul țărilor dezvoltate

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Relația României cu Statele Unite ale Americii va continua pe drumul consolidării, în vreme ce noua administrație de la Casa Albă condusă de democratul Joe Biden va relansa și relațiile cu Uniunea Europeană, a afirmat eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro privind viitorul relației Europa-SUA, parcursul european al Republicii Moldova, dar și oportunitățile pe care cele 80 de miliarde de euro fonduri europene le vor genera pentru România.

Bogdan, membru al Delegației PE pentru relațiile cu SUA și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe, a subliniat că o relație transatlantică armonioasă este crucială pentru pacea mondială.

De asemenea, el a vorbit despre oportunitățile relației strategice București – Washington, insistând asupra faptului ca Parteneriatul Strategic bilateral este gândit într-o formulă pe termen lung, “pentru secolul al XXI-lea”.

Referitor la parcursul european al Chișinăului, Rareș Bogdan s-a arătat optimist că relațiile cu România vor fi consolidate în epoca Maia Sandu, președinta aleasă a Republicii Moldova.

Singurul eurodeputat român membru în Comisia specială privind dezinformarea, acesta a mai spus că Uniunea Europeană și Partidul Popular European au soluții pentru a-i contracara pe populiștii care amenință construcția europeană, manifestându-și speranța că Polonia și Ungaria vor renunța în cele din urmă la blocarea bugetului UE pe fondul criteriilor privind statul de drept.

În ce privește România și oportunitățile generate de fonduri europene, Rareș Bogdan a spus că planurile gândite de Guvern și de președinte asigură că “infrastructura medicală, de transport, învățământ, cercetare, agricultură, utilități primesc șansa de a așeza România acolo unde așteaptă de prea mulți ani să fie, și anume în rândul țărilor dezvoltate”.

CaleaEuropeană.ro: Dincolo de zgomotul politic generat de rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA și acuzațiile de fraudă ale președintelui american în exercițiu, Europa și lumea se pregătesc să conlucreze cu o administrație Joe Biden. Ce înseamnă pentru viitorul relației transatlantice, pentru Uniunea Europeană și pentru România alegerea lui Joe Biden la Casa Albă?

Rareș Bogdan: O relație transatlantică armonioasă este crucială pentru menținerea liniștii acestei planete. Chiar dacă unii o trimit în derizoriu, sintagma „pacea mondială” trebuie să rămână obiectivul global al omului. Trăim vremuri atât de complicate încât sunt convins că șefii de state și de guverne s-au gândit în ce fel va fi restartat ceasul enonomiei mondiale astfel încât să nu mai fie posibilă deteriorarea relațiilor. Pandemia a arătat omenirii încă o dată că, fără înțelegerea punctului de vedere al interlocutorului cu care dorești să colaborezi, să rezolvi o situație complicată, dialogul este o discuție care nu duce nicăieri. Joe Biden are de gând să relanseze relația cu Uniunea Europeană, iar armonia dintre SUA și UE este esențială pentru acel obiectiv a păcii. În ceea ce privește România, noi ne-am dovedit a fi un partener onest indiferent de culoarea administrației americane, administrație care are nevoie de aliați serioși în această parte de lume. Vom rămâne un partener onest. Prin urmare, cred că relația noastră cu SUA, acest prieten de peste mări și țări, va continua pe drumul consolidării, în beneficiul tuturor.

CaleaEuropeană.ro: Președintele Klaus Iohannis s-a numărat printre primii lideri care l-au felicitat pe viitorul său omolog american, existând din această privință și o istorie interesantă: Joe Biden era vicepreședintele SUA când România și Statele Unite semnau, în 2011, Declarația Comună de Parteneriat Strategic, document fundamental pentru relațiile bilaterale care va împlini un deceniu anul viitor. Cum ar putea fi fructificată această oportunitate de aniversare dintr-o perspectivă strategică? În ce direcții ar trebui să se dezvolte în continuare parteneriatul dintre România și SUA?

Rareș Bogdan: Vreau să remarc faptul că formula Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, lansat în iulie 1997, a fost consacrată în septembrie 2011 prin introducerea, chiar în numele Declarației respective, a formulei „pentru secolul 21”. Fac sublinierea asta deoarece formula denotă un angajament pe termen lung. În domeniile asumate, adică apărare, securitate energetică, investiții, comerț, bună guvernare, securitatea rețelelor 5G și sectorul nuclear civil am observat progrese semnificative. Remarc, de exemplu, acordul interguvernamental parafat în octombrie la Washington între ministrul Economiei, Virgil Popescu, și secretarul Energiei, Dan Brouillette, care anunță investiții puternice. SUA au avansat o componentă de finanțare de 7 miliarde de dolari. Eu aș apăsa, în continuare, pe educație, știință și tehnologie. Mai vreau să spun ceva: Parteneriatul se referă și lupta împotriva corupției. În 2014, Joe Biden, pe atunci vicepreședinte, afirma la București așa:„Corupția este doar o altă formă de tiranie, un pericol prezent nu doar pentru economie, ci și pentru securitatea națională. Există țări care exploatează corupția pentru a putea exercita influențe nefaste și să submineze independența țărilor înconjurătoare”. Extrem de interesant, nu?

CaleaEuropeană.ro: Alegerile prezidențiale din SUA nu au fost unicul scrutin prezidențial de interes major pentru România și pentru Europa. Pe 15 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova i-au acordat un vot covârșitor Maiei Sandu, candidata pro-europeană care s-a opus președintelui socialist pro-rus Igor Dodon, devenind prima femeie președinte din istoria țării. Cum vă așteptați să evolueze relațiile dintre Republica Moldova și România, pe de o parte, și dintre Chișinău și Bruxelles, pe de altă parte?

Rareș Bogdan: Am speranțe foarte mari că Republica Moldova își va normaliza relațiile cu Uniunea Europeană, care nu va mai trebui să facă pe polițistul, adică să verifice în permanență ca niște oligarhi să nu înhațe ajutoarele decise de instituțiile din Bruxelles, pentru că ele trebuie utilizate pentru dezvoltarea comunităților. Frații noștri de peste Prut așteaptă reforme, mai ales în materie de justiție, care trebuie să fie independentă și să sanționeze derapajele de la bunele moravuri politice. Fără o justiție independentă nu este posibil statul de drept. Maia Sandu are nevoie, însă, de un parlament-partener, nu ostil. Dar… sunt optimist. Mă aștept ca relația cu România să fie consolidată. Există în sfârșit premisa ca România să nu mai fie considerată de către Chișinău un adversar. Igor Dodon spunea la un moment dat că „există riscul major ca dușmanul numărul 1 al Republicii Moldova să fie românii”. Ei bine, zodia nemerniciei cred că a apus! Exemplul României și apropierea de Uniunea Europeană sunt garanțiile că nivelul de trai al fraților noștri poate crește. Sub semnul colaborării frățești, nu al terorii.

CaleaEuropeană.ro: Acordul istoric privind bugetul de 1,82 trilioane de euro, precedat de un alt acord istoric privind condiționarea fondurilor UE de statul de drept, pare să atârne de un fir de ață după blocada impusă de Polonia și de Ungaria, care și-au exprimat dreptul de veto. Care ar fi soluțiile pentru deblocarea acestei situații și adoptarea bugetului?

Rareș Bogdan: Deblocarea acestei situații nu va surveni în niciun caz de pe poziții de forță. Unul dintre românii care îmi scriu în privat, pe o rețea de socializare, sugera că ar fi bine să fie activat Art. 7 din Tratat, adică Polonia și Ungaria să-și piardă dreptul de vot, prin urmare bugetul să fie adoptat în unanimitate. Într-un film artistic, ar fi o variantă de scenariu senzațional. În lumea reală, însă, dialogul constructiv este totul. Există colegi care avansează varianta de a se construi bugetul fără Ungaria și Polonia, dar eu sper să nu se ajungă aici. Polonia și Ungaria ar beneficia de sume consistente din bugetul multianual și planul de redresare, 130 de miliarde de euro, respectiv 40, dar nu cred că vor recurge la penalizarea propriilor cetățeni. În definitiv, peste 70% dintre unguri și polonezi sunt de acord cu condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, arată un sondaj comandat de Parlamentul European.

CaleaEuropeană.ro: Dintr-o perspectivă politică, mai ales având în vedere că partidul premierului maghiar încă este parte a PPE, cum ar trebui să gestioneze popularii europeni, cea mai mare familie politică din Europa, acest asalt al populismului și al atacurilor la valorile sacrosancte europene?

Rareș Bogdan: PPE a fost în pielea unui detectiv care investighează o crimă, să zicem Hercule Poirot, că tot avem epicentrul la Bruxelles, dar acum are toate datele problemei, căci i-a înțeles mintea. Știe cine e criminalul, știe cum să-l prindă. Veți vedea în perioada următoare că acești populiști care amenință eurosistemul vor obține exact ceea ce merită, adică nimic. Cunoaștem instrumentele folosite pentru a dinamita Uniunea Europeană și nu avem de gând să lăsăm casa noastră comună în mâinile unor aventurieri. Avem ac de cojocul celor care, prin dezinformare și fake-news, subminează UE. Pentru a nu da naștere la interpretări, căci e plină lumea de teorii ale conspirației, de la vaccin care ar urmări să ne modifice genetic, la controlul minții și alte prostii monumentale, precizez că instrumentele pe care le va folosi principala forță politică a UE, și după mine singura cu adevărat responsabilă, adică PPE, vor fi democratice. Cineva a reușit, subminând UE, să o facă să strângă rândurile.

CaleaEuropeană.ro: Nu în ultimul rând, trenul de aproape 80 de miliarde de euro care ar trebui să sosească în România începând de anul viitor pare o ultimă șansă pentru o dezvoltare istorică a țării noastre. Ce ar trebui să facă România, Guvern, Președinte și forțe politice, pentru ca această oportunitate să fie fructificată?

Rareș Bogdan: Ar trebui să facă exact ceea ce fac: o strategie care însumează planuri bune, coerente, interconectate, generoase cu oamenii. Este o oportunitate extraordinară de a repara efectele lipsei de strategie ale adversarilor noștri, care aproape au adus România în stare de nefuncționare. Într-un limbaj diplomatic, acestea se numesc „vulnerabilități”, dar eu le numesc exact așa cum sunt: crime împotriva poporului român. Toată această strategie este bazată pe calcule ce urmăresc ca, în 2025, PIB pe cap de locuitor să ajungă la 87% din media UE27. Pentru prima oară, aceste planuri nu sunt fanteziste, iar infrastructura medicală, de transport, învățământ, cercetare, agricultură, utilități primesc șansa de a așeza România acolo unde așteaptă de prea mulți ani să fie, și anume în rândul țărilor dezvoltate. Nu este o utopie, sunt calcule! Modelul există deja, este reprezentat de administrațiile liberale. Acest model va fi extins la nivel național.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE, i-a solicitat miercuri președintelui francez Emmanuel Macron să rămână avocatul parcursului european al României în buna tradiție a prieteniei dintre România și Franța și să sprijine aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.

Bogdan a vorbit în plenul Parlamentului European în cadrul dezbaterii dintre eurodeputați și Macron pe marginea priorităților președinției franceze a Consiliului UE, care și-a propus reformarea spațiului Schengen.

El și-a început discursul cu un recurs la istorie și la momentele în care Franța a sprijinit România.

“Încep prin a spune răspicat că România datorează enorm Franței, încă din veacul 19. De la istoricii Edgar Quinet și Julles Michelet, prieteni și susținători ai României, până la Napoleon al III-lea, fără de care nu am fi avut o dinastie. Fără Franța, modernitatea și modernizarea României ar fi durat mai mult. Vă suntem recunoscători. Generalul Henri Berthelot, i-a numit pe români „familie” și a contribuit la reorganizarea Armatei Române, iar asta ne-a ajutat să ne salvăm nu doar teritoriul, ci si identitatea națională. În ultimele 2 decenii, Franța a fost avocatul permanent al aderării României la UE. Vă mulțumim pentru sprijin!”, a spus Rareș Bogdan.

“Domnule președinte, interveniți încă o dată în istoria noastră! Îndatorați-ne încă o dată! Continuați tradiția prieteniei țărilor noastre și deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Spațiul Schengen!”, a insistat prim-vicepreședintele PNL.

Rareș Bogdan a amintit că România îndeplinește din 2011 toate condițiile tehnice de aderare, “dar este blocată pe criterii politice de neînțeles, este ținută, practic, la ușa Schengen”. Mai mult, a atenționat că “această situație nedreaptă față de români accentuează virulența manifestărilor extremiste” în România.

“Până anul trecut, România era excepția pozitivă, fără formațiuni parlamentare ostile UE. Astăzi, lucrurile se schimbă, din păcate. Situații vădit nedrepte, precum aceasta, alimentează din plin retorica antioccidentală. România devine un poligon de încercare pentru populism extremist antieuropean, pentru antisemitism. Noi, românii, vă cerem sprijinul și contăm pe el! Fiți fratele nostru mai mare, așa cum a fost în istorie, țara dvs pentru noi, într-o Europă a valorilor și a solidarității! Schengen este prioritatea zero pentru România Europeană. Nu abandonați România în afara zonei Schengen. Vive la France! Vive la Roumanie! Vive L’Europe!”, a adăugat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

„Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din PPE, va trimite scrisori tuturor liderilor UE pentru a afla “de ce România este ținută în afara Spațiului Schengen”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Rareș Bogdan a anunțat luni, prin intermediul unui comunicat de presă, că va ridica problema situației României legată de Spațiul Schengen în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, care începe luni, 13 decembrie și se încheie joi, 16 decembrie.

Acesta a precizat că va trimite scrisori tuturor șefilor de stat și de guvern pentru a afla care este explicația blocajului politic ce menține România în afara Spațiului Schengen, deși îndeplinește criteriile de aderare de mai bine de zece ani.

Parlamentul European a adoptat în iulie 2021 Raportul anual privind Spațiul Schengen și a cerut respectarea Rezoluției din 2018 prin care se cere integrarea României și Bulgariei. Membrilor Consiliului European li s-a cerut „să ia imediat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene și să permită acestor țări să se alăture, cu drepturi depline, spațiului de liberă circulație fără controale la frontierele interne, se arată în comunicatul lui Rareș Bogdan.

Reacția sa vine după ce Consiliul Uniunii Europene a concluzionat joia trecută că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

Continue Reading

PPE

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE: A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința și tradițiile și a lupta pentru ele. Aceasta e misiunea PPE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele, iar aceasta este misiunea Popularilor Europeni, a declarat europarlamentarul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro pe marginea obiectivelor Conferinței privind viitorul Europei.

Potrivit lui Bogdan, cetățenii europeni trebuie să se simtă în siguranță în orice moment al vieții lor.

Cea mai bună dovadă o reprezintă valorile asumate de PPE: demnitate umană, solidaritate, drepturile omului, stat de drept. Iar acestea nu sunt invenții apărute acum 2, 3 ani, ci sunt repere pentru care omenirea a făcut sacrificii. A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele. Aceasta este misiunea Popularilor Europeni”, a declarat eurodeputatul PPE.

CaleaEuropeană.ro: Din punct de vedere instituțional, calitatea de membru în comisii precum LIBE sau INGE relaționează cu câteva teme consonante privind COFOE (valori, drepturi, stat de drept sau democrație europeană). Cum analizați noile dispute ideologice, adesea pe axa est-vest, dar mai cu seamă între dimensiunile liberale și progresiste occidentale și cele mai tradiționale, conservoare și naționaliste din răsărit? Dețin ele un potențial de a altera viitorul Europei?

Rareș Bogdan: Potențial există, iar exemplele de ingerințe în procesele democratice din Uniunea Europeană sunt relevante. De asta există INGE, pentru a investiga și găsi soluții pe care să le discutăm cu Comisia Europeană și Consiliul European. Vremurile pe care le traversăm de când există pandemia ne-au învățat cât de importantă este siguranța cetățeanului, iar tensiunile despre care vorbiți au funcționat ca o hârtie de turnesol. Am aflat cât de mari sunt eforturile de a pune dinamită în eurosistem. Dar n-aș delimita dimensiunea tradițională la răsărit. Cea mai bună dovadă o reprezintă valorile asumate de PPE: demnitate umană, solidaritate, drepturile omului, stat de drept. Iar acestea nu sunt invenții apărute acum 2, 3 ani, ci sunt repere pentru care omenirea a făcut sacrificii. A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele. Aceasta este misiunea Popularilor Europeni.

CaleaEuropeană.ro: Există o dimensiune în egală măsură importantă pentru securitatea Europei – capacitatea UE de a fi un actor global concomitent cu a găsi soluții la asediul dezinformării dinspre est. Având în vedere calitatea pe care o dețineți de membru în Comisia specială INGE sau în Delegația pentru relațiile cu SUA, ce rezultate ar trebui să aducă această Conferință pentru viitorul global al Uniunii Europene?

Rareș Bogdan: Cetățenii europeni trebuie să se simtă în siguranță în orice moment al vieții lor. Este un deziderat pe care îl afirmă mereu. Nesiguranța pe care o sădește dezinformarea, transformarea minciunilor sfruntate în adevăruri pretins infailibile, cu concursul unor forțe cu bugete enorme, este o crimă. Priviți ce devastatoare este campania împotriva vaccinurilor, pe care autorii o derulează cu un singur scop: subminarea încrederii în decidenți, frica, panica. Cred că după consultarea cetățenilor, care au venit deja cu mii de idei, va deveni și mai limpede ce avem de făcut: să combatem aceste campanii mizerabile cu toate forțele. Simplu, logic, aproape de sentimentele lor, spunând mereu adevărul. Adevărul își găsește mereu calea și construiește. Drumul este uneori greu, sinuos, dar adevărul își croiește drum. Iar autorii minciunilor legate de pandemie, ca să nu uităm ce a declanșat asaltul teribil asupra eurosistemului, vor fi demascați, unul câte unul. Este mult prea are miza sănătății, a digitalizării, a economiei verzi, sustenabile, a educației pentru a lăsa aceste obiective în mâinile unor ticăloși care se joacă de-a Dumnezeu!


Rareș Bogdan este membru al Parlamentului European din iulie 2019, el conducând delegația europarlamentarilor români din Grupul PPE, a treia cea mai mare delegație națională din cadrul celei mai influente familii politice europene.

Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare și cel mai vechi grup din Parlamentul European. Ca și în trecut, Grupul PPE continuă să se afle în prima linie a viitorului european. Astfel, ca parte a eforturilor pentru Conferința privind viitorul Europei, popularii europeni au lansat propria platformă “FutureofEurope“.

“Europenii se pot mândri cu realizările lor. Am fost martorii celei mai lungi perioade de pace, am creat și consolidat democrații acolo unde au existat cândva regimuri comuniste și fasciste, ne-am îmbunătățit sistemele de protecție socială, am gestionat provocările economice, creând milioane de locuri de muncă și am ridicat ștacheta pentru standardele mondiale de mediu. (…) Credem într-o Europă puternică și unită și dorim să o îmbunătățim pentru generațiile viitoare. Alăturați-vă nouă și aveți un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei” este îndemnul manifestului promovat de grupul PPE.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă o ocazie unică și oportună pentru cetățenii europeni de a dezbate provocările și prioritățile Europei. Indiferent de locul de proveniență sau de activitate, acesta este locul în care să reflectați la viitorul pe care îl doriți pentru Uniunea Europeană. Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetățenii europeni și să dea curs, în limitele competențelor lor, recomandărilor formulate. Se preconizează că, până în primăvara anului 2022, conferința își va prezenta concluziile astfel încât să ofere orientări privind viitorul Europei.

Continue Reading

Facebook

NATO13 mins ago

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

ROMÂNIA35 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN54 mins ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

GENERAL1 hour ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA3 hours ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.3 hours ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending