Interviu realizat de Robert Lupițu
În contextul discuțiilor la nivel european cu privire la noul pachet legislativ farmaceutic, dar și în contextul național al situațiilor de criză din ultima vreme semnalate de pacienții români, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în parteneriat cu CaleaEuropeana.ro, au organizat în data de 22 noiembrie, evenimentul „Sănătatea românilor între speranțe, provocări, investiții și inovație: o viziune europeană”.
Cu acest prilej, Vasile Dîncu, Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senat, a discutat, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, despre importanța integrării politicii medicamentului într-o strategie generală a sănătății, dar și în politicile de securitate ale Europei.
„Am formulat observațiile care sunt în acest moment nucleul discuțiilor. Unele observații sunt făcute în baza comunicării cu Comisii de Afaceri Europene din alte țări, pentru că încercăm să ne armonizăm pozițiile și să lucrăm împreună atunci când facem opinii, pentru că trebuie găsită o formulă de negociere. În opinia dată de Comisia pentru Afaceri Europene am încercat să marcăm mai multe lucruri importante. Cea legată de protecția cercetării și a inovării în România, dar și în Europa. Am încercat să protejăm pe cât se poate investițiile industriei farmaceutice. Recuperarea avantajului Europei față de Asia sau SUA nu trebuie să afecteze o țară precum România, care este defavorizată din punct de vedere al accesului la inovație. Unul dintre obiective a fost să transformăm România într-un important hub de producție de medicamente în UE. Ca fost ministru al Apărării, privesc această industrie din perspectiva unei infrastructuri critice pentru Europa și pentru România. Industria farmaceutică face parte din domeniul de apărare și încerc să îl integrez mereu în deciziile strategice pe care România le ia în viitor. Am încercat să integrăm problematica medicamentului în politicile naționale și de securitate ale Europei”, a precizat senatorul Vasile Dîncu pentru CaleaEuropeană.ro.
Potrivit fostului ministru al Apărării, una dintre posibilitățile de a sprijini inovatorii este aceea de a accesa fondurile NATO pentru inovație.
Referitor la formularea opiniilor Parlamentului României cu privire la pachetul de modificări legislative în sectorul farmaceutic, senatorul român a explicat că România a împărtășit obiective comune cu mai multe țări: „Există compatibilități de structură pe care le avem cu Cehia, Polonia și Ungaria, dar și Franța și Germania, care înțeleg problematica României. Sunt două țări care au producători în țara noastră și care vor să își extindă colaborări cu producătorii români de medicamente. Temerile cele mai mari sunt cele de costuri, la echilibrul dintre generice și inovative.”
„Avem nevoie să introducem politica medicamentului într-o strategie generală a sănătății. Este nevoie de un pact de voință politică. Să reușim să facem un pact pentru sănătatea românilor în care să stabilim indicatori cheie”, a conchis acesta.
Sănătatea rămâne în anul 2023 principala sursă de îngrijorare a românilor, iar în spatele acestei îngrijorări există numeroase motive: accesul foarte întârziat la medicamente, subfinanțarea sistemului de sănătate, până la una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din Uniunea Europeană. Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice și ai asociațiilor de pacienți au participat la Forumul Român de Inovatie: „Sănătatea românilor între speranțe, provocări, investiții și inovație: o viziune europeană”, eveniment organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și CaleaEuropeană.
Puteți urmări aici întregul eveniment:
Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2022” arată că pacienții din România au acces la un număr mai mare de medicamente inovatoare față de studiile realizate în perioada 2020-2021, dar timpul de așteptare continuă să crească, lucru esențial în parcursul de vindecare al pacientului pentru a-i crește rata de supraviețuire.
Astfel, în prezent, din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%. Pentru aceste medicamente timpul de așteptare a ajuns la 918 zile.
România, o țară aflată pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților români la medicamente inovatoare, în continuare departe de standardele europene de acces la tratament, are o șansă unică în context european. Propunerea Comisiei Europene de revizuire a legislației UE în domeniul farmaceutic este un proiect care poate răspunde unor preocupări majore de politică publică din România.
