Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE și negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (2028–2034), a vorbit, într-un amplu interviu pentru Calea Europeană, despre direcțiile de negociere privind bugetul Uniunii Europene, prioritățile României și provocările negocierilor interinstituționale aflate în desfășurare.

„Bugetul UE este întotdeauna planificat în mare pentru șapte ani, tocmai pentru a da predictibilitate autorităților locale și centrale, beneficiarilor de fonduri, fermierilor, oamenii să știe câți bani vor veni, în ce condiții și în ce domenii, pe ce tipuri de proiecte. Ne aflăm acum în exercițiul bugetar 2021-2027 și am început munca, începem negocierile pe exercițiul 2028-2034. Eu sunt negociator șef al Parlamentului European, având obligația de a elabora poziția Parlamentului European pe această lege și de a negocia în numele Parlamentului European cu Comisia Europeană și cu Consiliul în care sunt grupate guvernele statelor membre”, a explicat Siegfried Mureșan.

Predictibilitate și stabilitate în viitorul CFM 2028-2034. Mizele României

El a precizat că proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană în iulie include atât aspecte pozitive, cât și propuneri care pot dezavantaja România și „pe care trebuie să le corectăm”.

Eurodeputatul a salutat, astfel, decizia Comisiei de a majora fondurile pentru securitate, apărare și competitivitate economică.

„Ce este corect? Corect este faptul că Comisia Europeană propune o creștere semnificativă a fondurilor pentru securitate și apărare și pentru creșterea competitivității. Securitatea și apărarea, pe de o parte, și o economie puternică, competitivă, de partea cealaltă, sunt noile priorități ale Uniunii Europene. Dacă acestea sunt priorități, e firesc să investim și mai multe fonduri aici, pentru a ne proteja frontiera externă, a ne proteja spațiu cibernetic, a investi în apărare, în cercetare, în domeniul apărării, astfel încât echipamentele militare pe care statele membre le-au la dispoziție să fie noi, moderne, competitive. Și, în al doilea rând, în competitivitate, o economie puternică, competitivă, digitală, eficientă din punct de vedere energetic. Acestea sunt noile priorități. Aici vor fi mai multe fonduri. E bine, e în interesul României, e corect”, a detaliat Mureșan.

Pe de altă parte, eurodeputatul a criticat ferm ideea Comisiei de a diminua ponderea fondurilor destinate agriculturii și coeziunii.

„Comisia Europeană a propus o slăbire a celor două priorități tradiționale ale Uniunii Europene – politica agricolă comună și politica de coeziune. Acestea și-au dovedit viabilitatea și utilitatea în timp”, a subliniat el. „Politica agricolă comună înseamnă subvenții pentru fermieri, garantează securitatea alimentară și milioane de locuri de muncă. Din politica de coeziune construim autostrăzi, modernizăm școli, spitale, grădinițe, rețele de apă, canalizare și iluminat public. Aceste două politici nu trebuie slăbite”, a explicat Siegfried Mureșan, respingând propunerea Comisiei Europene de a contopi politica agricolă comună și politica de coeziune într-un singur fond.

„Comisia propune contopirea acestor două programe într-un singur fond. Asta ar însemna că, în viitor, primarii și fermierii vor trebui să concureze pe aceleași fonduri. Nu e corect. Nevoile fermierilor și nevoile comunităților sunt două chestiuni diferite și nu trebuie să se bată cap în cap”, a evidențiat eurodeputatul.

Negociatorul-șef al Parlamentului European a adăugat că o asemenea măsură ar duce la pierderea coerenței și la lipsa de predictibilitate:

„Comisia mai propune ca fiecare stat membru să decidă singur cum împarte banii între coeziune și agricultură. În practică, asta ar însemna renaționalizarea politicilor europene. Fermierii ar primi atât cât dorește guvernul. Iar dacă se schimbă guvernul, se schimbă și subvențiile. Asta înseamnă lipsă de stabilitate și de reguli comune.”

Protejarea politicilor tradiționale ale UE – coeziune și agricultură

„Noi, în Parlamentul European, vrem politici europene, o politică agricolă comună și o politică de coeziune distincte, cu bugete clare și reguli stabilite la nivel european”, a adăugat Mureșan, subliniind și necesitatea implicării administrației locale în procesul decizional:

„Dacă deciziile se iau doar între Comisia Europeană și guverne, vocea oamenilor nu e auzită. Administrațiile locale sunt cele mai apropiate de cetățeni, știu cel mai bine care sunt nevoile. De aceea, noi, Partidul Popular European, care ne vedem a fi un partid al fermierilor și al regiunilor, vom lupta și pentru un rol puternic al regiunilor în viitor la alocarea de fonduri europene.”

Mureșan a explicat că cele două politici trebuie menținute la nivelul actual de finanțare, ajustat la inflație, dar trebuie să fie și modernizate, aceasta reprezentând o cerință din partea grupului PPE.

„Practic, Politica de Coeziune s-a modernizat în ultimii ani. Facem în acest domeniu mai multe proiecte digitale, mai multe proiecte care reduc poluarea, contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice. Și, practic, dacă anvelopezi un bloc, factura la energie e mai mică. Ai îmbunătățit eficiența energetică. Ai costuri mai mici, economisești pe viitor. La fel cu transportul public; autobuzele, troleibuzele noi, moderne, electrice, cumpărate în multe orașe din România din fonduri europene, înseamnă reducerea poluării în oraș, reducerea consumului de energie, implicit și reducerea costurilor. Deci aceste politici trebuie să continue să fie modernizate. Există o viziune de modernizare a lor, să fie finanțate în mod suficient. Asta cerem noi din partea grupului Partidului Popular European. Și sigur, Comisia Europeană a făcut o propunere. Niciunui guvern nu-i place să i se schimbe propunerea când solicită Parlamentul, dar realitatea este că guvernul propune și Parlamentul decide”, a explicat eurodeputatul.

În calitatea sa de negociator-șef al Parlamentului European, Siegfried Mureșan a explicat că discuțiile actuale între instituții au ca scop definirea unui echilibru între noile priorități europene — apărare, competitivitate, tranziție digitală — și menținerea sprijinului pentru domeniile tradiționale.

„Este clar că nu vom putea aloca mai mulți bani în toate domeniile și e clar că trebuie să alocăm mai mulți bani pentru securitate și apărare. Dar nu vom avea mai mulți bani pentru Politica Agricolă Comună și pentru Politica de Coeziune. Ele vor rămâne finanțate la cam același nivel ca până acum. E important să nu fie reduceri, să fie la nivelul de până acum plus rata inflației”, a explicat eurodeputatul.

Potrivit acestuia, Parlamentul European este pregătit să își folosească prerogativele legislative pentru a apăra aceste obiective. „Guvernul propune și Parlamentul decide. Așa e la nivel național, așa e și la nivel european, unde Parlamentul, împreună cu Consiliul, decid. Ca atare, dacă Parlamentul European solicită ca aceste politici să continue să rămână importante, cred că și Comisia trebuie să țină cont.”

Negocieri interinstituționale tensionate

Mureșan a subliniat că negocierile aflate acum în derulare la Bruxelles vor continua în următoarele săptămâni, iar Parlamentul European se așteaptă ca Executivul european să vină cu modificări legislative care să reflecte cerințele majorității eurodeputaților.

„Comisia Europeană va propune în următoarele zile niște modificări legislative care să corespundă așteptărilor Parlamentului European. Nu avem încă textele oficiale, dar Comisia și-a luat angajamentul de a veni cu propuneri care ne vor satisface.”

Vicepreședintele PPE a explicat și că actualele negocieri nu sunt doar tehnice, ci și politice, întrucât bugetul pe 2028–2034 va defini viitorul proiectului european.

„Ceea ce propune Comisia Europeană este o chestiune fără precedent. Practic, ei propun ca jumătate din buget, 44%, să fie comasat în aceste planuri naționale. Ca atare, respingerea unui lucru fără precedent, evident că nu are precedent de asemenea”, a spus Mureșan, adăugând că Parlamentul European nu va ezita să respingă propunerile care nu respectă principiile de solidaritate și echilibru între statele membre.

„Am transmis aceste solicitări oficial, printr-o scrisoare semnată de președinții celor patru grupuri politice pro-europene și de noi, raportorii privind bugetul multianual. Comisia Europeană a înțeles solicitările Parlamentului și și-a luat angajamentul de a veni cu propuneri legislative care să ne satisfacă. Dacă aceste propuneri vor corespunde așteptărilor noastre, vom începe negocierile. Dacă nu, ne vom vedea nevoiți să respingem actul legislativ și să cerem Comisiei un nou proiect de lege”, a afirmat Siegfried Mureșan.

Obiectivul: un acord bugetar finalizat până la sfârșitul anului 2026

Eurodeputatul a arătat că obiectivul Parlamentului este adoptarea rapidă a bugetului, pentru a evita întârzierile din trecut, care au afectat statele membre în contextul exercițiului financiar actual.

„Obiectivul nostru este să încheiem negocierile pe tot bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 până la finalul anului 2026. Astfel încât în anul 2027 autoritățile centrale și locale să poată pregăti programele, ghidurile, să pregătească licitațiile, încât de la 1 ianuarie 2028 să poată fi absorbiți banii fără întârzieri. Pentru bugetul 2021-2027 deciziile s-au luat în decembrie 2020 cu două săptămâni înainte de intrarea în vigoare. Ca atare, la 1 ianuarie 2021 când bugetul a intrat în vigoare, nimic n-a fost pregătit și au trecut aproape doi ani de zile până au fost pregătite ghidurile, până oamenii au putut absorbi fonduri. Deci de aceea noi vrem să ajungem la un acord până la finalul anului 2026 pentru ca în anul 2027 să fie totul pregătit”, a spus Mureșan.

Mureșan a precizat că există un sprijin politic consistent în Parlamentul European pentru apărarea celor două politici fundamentale.

„Ca vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European am reușit, împreună cu președintele grupului, să formăm o majoritate foarte clară în Parlamentul European, să convingem grupul Socialiștilor, grupul pro-european de centru Renew și grupul Verzilor să solicităm împreună Comisiei Europene creșterea rolului regiunilor, apărarea acestor două politici tradiționale și un buget transparent, cu un rol puternic al Parlamentului European în procesul legislativ”, a declarat el.

Menținerea finanțării europene pentru coeziune și agricultură – prioritatea zero a României

În ceea ce privește interesele României în negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, negociatorul-șef al Parlamentului a subliniat că menținerea finanțării pentru politicile tradiționale, agricultura și coeziunea, reprezintă obiectivul central.

„De când am aderat la Uniunea Europeană până astăzi, am absorbit aproximativ 105 miliarde de euro fonduri europene și am contribuit cu 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Am primit, așadar, peste 75 de miliarde de euro în plus față de ceea ce am contribuit”, a spus Mureșan, subliniind că „fondurile europene au schimbat România” și au fost „principala sursă de investiții și de dezvoltare”.

Eurodeputatul a arătat că aceste rezultate s-au datorat în principal politicii de coeziune și politicii agricole comune, care trebuie apărate în viitorul buget.

„Prioritatea zero a României este să avem în continuare cât mai multe fonduri prin politica agricolă comună și prin politica de coeziune, în domenii care să corespundă nevoilor noastre”, a declarat el.

În opinia sa, România trebuie să valorifice și creșterea alocărilor pentru apărare și securitate: „E evident că alocarea unor fonduri semnificative în domeniul securității și al apărării este un lucru bun. Este un lucru care este și în interesul României. Noi va trebui să ne propunem să accesăm cât mai multe dintre aceste fonduri de asemenea”, a spus eurodeputatul.

El a atras, însă, atenția că România trebuie să evite o strategie unilaterală concentrată exclusiv pe infrastructură și proiecte tradiționale pentru a nu rămâne în urma altor state membre în materie de dezvoltare.

„Sigur că mai trebuie să recuperăm niște decalaje: infrastructură, autostrăzi, modernizări de căi ferate. Însă, dacă ne vom ocupa doar de asta, în timp ce în alte țări membre ale Uniunii Europene se investește în inteligența artificială, în digitalizare, în cercetare, în inovare, atunci decalajul dintre noi și ceilalți va crește. Nu va scădea. Ca atare, ce încerc să spun este că trebuie să ne ocupăm de prioritățile tradiționale, dar trebuie să investim și în noile priorități, în chestiuni ce țin de digitalizare, inteligența artificială, creșterea competitivității, fiindcă asta fac celelalte state membre ale Uniunii Europene și noi nu vrem să crească decalajele între alții și noi. Noi vrem să scadă. Deci, noi trebuie să ne concentrăm atât pe prioritățile tradiționale, care continuă să fie importante pentru noi, dar trebuie să vedem să nu rămânem în urmă nici pe aceste domenii legate de viitor”, a mai explicat Siegfried Mureșan.

Politica de Coeziune, în serviciul securității europene

Referindu-se la modul de utilizare a fondurilor, Mureșan a explicat că investițiile din politica de coeziune pot fi concepute astfel încât să servească și obiectivelor de securitate.

„Va trebui să avem și o îmbinare a Politicii de Coeziune și a fondurilor pe securitate-apărare, în sensul în care va trebui să vedem ca investițiile pe care le facem din Politica de Coeziune să ajute oamenii în viața de zi cu zi, să aibă o întrebuințare civilă, dar să facă și România mai sigură în același timp, să o facă mai competitivă, să avem drumuri, autostrăzi, în așa fel încât să putem călători mai rapid, să putem transporta bunuri și produse mai rapid, să avem un câștig în viața de zi cu zi, să facă România mai modernă, dar să facă România și mai sigură în caz de nevoie, să putem transporta echipamente militare, să aibă o întrebuințare duală, civilă și militară. Și la multe proiecte de infrastructură va trebui să vedem cum pot contribui și la creșterea siguranței cetățeanului, deci e clar că va fi o îmbinare între aceste domenii”, a concluzionat Siegfried Mureșan.

Reducerea decalajului de competitivitate al UE

Abordând și tema competitivității economice, Siegfried Mureșan a arătat că Uniunea Europeană trebuie să răspundă decalajului față de economiile Statelor Unite și Chinei prin investiții masive, reforme și stimularea investițiilor private.

„Uniunea Europeană are un decalaj de competitivitate față de alte regiuni ale lumii. (…) Mereu când am fost loviți de un șoc extern, ne-am concentrat pe acea temă, am reușit să ajutăm oamenii, dar am neglijat poate lucrurile care erau importante și nu erau urgente. Cum, de exemplu, este competitivitatea. Și, ca atare, am avut o eroziune a competitivității Uniunii Europene”, a explicat eurodeputatul, care a indicat necesitatea mai multor surse de finanțare în completarea alocărilor din bugetul european pentru reducerea decalajului de competitivitate.

„Raportul elaborat de fostul prim-ministru al Italiei, Mario Draghi, spune că avem nevoie de investiții de 800 miliarde de euro pe an pentru reducerea decalajului de competitivitate. (…) Trebuie să investim 800 miliarde de euro pe an în plus pentru a reduce acest decalaj. O parte din acești bani să vină din bugetul Uniunii Europene, o altă parte din bugetele statelor membre și o a treia parte din investiții private”, a precizat el.

Potrivit lui Mureșan, bugetul UE trebuie să joace un rol de catalizator pentru aceste investiții: „Trebuie să alocăm cât mai mulți bani pentru proiecte de cercetare, inovare, modernizare, digitalizare, care să îmbunătățească competitivitatea și să stimulăm cât mai multe investiții private în acest domeniu.”

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un obiectiv realist pe termen mediu

În ceea ce privește procesul de extindere, eurodeputatul a evidențiat progresele semnificative ale Republicii Moldova și a transmis că aderarea sa la Uniunea Europeană este un obiectiv realist în următorii ani.

„Cea mai bună garanție pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este modernizarea, reformarea Republicii Moldova și îndeplinirea de către Republica Moldova a tuturor criteriilor de aderare. Republica Moldova se află pe drumul cel bun (…). Consider că aderarea se poate concretiza în următorii ani”, a declarat Mureșan.

Acesta a precizat că „Republica Moldova va primi fonduri de preaderare începând cu 1 ianuarie 2028, iar la momentul la care va adera va primi și fonduri structurale de coeziune, fonduri pentru fermieri, la fel ca România și la fel ca oricare alt stat membru”.

În opinia sa, aderarea Chișinăului nu presupune obstacole majore din punct de vedere financiar pentru Uniune.

„Integrarea ei ar însemna costuri adiționale pentru Uniunea Europeană care reprezintă doar o mică pondere din buget și care pot fi ușor acoperite. Extinderea cu Republica Moldova aduce doar câștig de cauză – pentru Republica Moldova, pentru România și pentru toată Uniunea Europeană, din punct de vedere al stabilității, al securității și al dezvoltării economice.”

În plan politic, eurodeputatul a subliniat sprijinul larg din Parlamentul European pentru continuarea și definitivarea procesului de aderare.

„Nu există niciun fel de opoziție față de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vedem mereu că adoptăm rapid și cu majoritate largă deciziile care o privesc. (…) Republica Moldova trebuie judecată pe baza propriilor merite. E clar că îndeplinește acum criteriile pentru începerea negocierilor tehnice și mă aștept ca acestea să înceapă cât mai curând”, a conchis vicepreședintele grupului PPE, Siegfried Mureșan.