Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Interviu | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE pentru bugetul UE: Ungaria nu va putea bloca facilitatea pentru Ucraina de 50 de miliarde de euro. Putem avea un acord și în numele a 26 de țări membre

Published

on

Corespondență din Strasbourg

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pentru 2024, responsabilitate pe care a mai avut-o și pentru bugetul pentru 2018, este convins că ”Ungaria nu va putea bloca ajutorul european pentru Ucraina” ce urmează să fie asigurat prin facilitatea de 50 de miliarde de euro nou creată, deoarece celelalte 26 de țări membre dispun de pârghiile legale pentru a adopta acest mecanism.

”Ungaria nu va putea bloca ajutorul european pentru Ucraina. Dacă Ungaria nu va dori să facem împreună, în numele tuturor celor 27 de țări membre, vom face în numele a 26 de state membre. Acest lucru este posibil din punct de vedere legal. Cred că vom avea până la finalul acestui an un acord privind crearea acestei facilități de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Cred că Ungaria va fi parte a acestui acord. Dacă Ungaria dorește să nu fie parte a acestui acord, opinia mea este că vom avea facilitatea, vom avea acordul făcut de celelalte 26 de țări”, și-a exprimat convingerea Siegfried Mureșan într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în contextul sesiunii plenare a Parlamentului European, desfășurată, la Strasbourg, care a prilejuit adoptarea unei variante îmbunătățite a facilității pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, bani ce vor fi furnizați Kievului sub formă de granturi și împrumuturi cu dobânzi avantajoase.

Comisia Europeană ar urma să contracteze aceste împrumuturi de pe piețele financiare pentru a se asigura că Ucraina dispune în următorii patru ani – 2024-2027 – de fondurile necesare pentru funcționare și modernizare.

Pentru a se asigura că sumele vor fi cheltuite responsabil, Parlamentul European a solicitat ca planul în care Kievul va detalia reformele și investițiile care urmează să fie sprijinite prin aceste 50 de miliarde de euro să fie conceput cu ajutorul Radei Supreme a Ucrainei.

Citiți și: PE adoptă o propunere îmbunătățită a mecanismului de 50 de miliarde de euro pentru a sprijini redresarea și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027, punând accent pe transparență

Vă invităm în continuare să parcurgeți interviul complet:

CaleaEuropeană.ro: Anul 2023 n-a fost unul caracterizat de războiul din Ucraina, războiul declanșat acum de Hamas, inflație, criză energetică. Există fonduri pentru aceste situații neprevăzute stipulate în bugetul UE pe 2024?

Siegfried Mureșan: Mereu când Uniunea Europeană a fost lovită de crize în ultimii 10-15 ani, a ajutat. În 2008-2010, a fost lovită de criza economică și financiară, care nu a fost cauzată de UE, ci a venit dinspre SUA, dar fiecare stat aflat în dificultate atunci a fost ajutat de Uniunea Europeană. Grecia, Spania, Portugalia, Cipru, Irlanda, toate au fost ajutate. După aceea a fost criza migației și a refugiaților și apoi a venit pandemia generată de COVID-19 în cadrul căreia UE a achiziționat vaccin la comun, l-a pus la dispoziție în mod egal tuturor statelor membre și a fost lansat cel mai mare pachet de ajutor economic, Mecanismul european de redresare și reziliență din care România primește aproximativ 30 de miliarde de euro pentru PNRR.

Dup aceea, din prima zi a invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, UE a fost unită, a ajutat Ucraina, a sancționat Federația Rusia și a ajutat statele din vecinătatea imediată a conflictului care au dus greul conflictului. Ne-am propus să reducem dependența de Federația Rusă, să ne conectăm mai bine între noi astfel încât energia să poată fi montată acolo unde este nevoie de ea. Am creat o platformă europeană comună pentru achiziția și stocarea gazului astfel încât să cumpărăm gazul de pe piețele internaționale cu toată puterea de cumpărare comună a UE, să stocăm împreună, să punem la dispoziția celor care au nevoie atunci când e nevoie.

Achiziționăm acum gaz de la statele în care avem încredere într-o măsură mult mai mare, de la SUA, Norvegia, decât de la state conduse de lideri autoritari. Accelerăm tranziția spre energie verde căci avem suficient soare și vânt în UE, nu trebuie să fim dependenți de gazul dictatorilor.

Multe dintre acestei lucruri au fost făcute cu fonduri europene. Chiar anul acesta am creat un fond european de 20 de miliarde de euro numit RePowerEU pentru măsuri care duc la reducerea dependenței de gazul rusesc, creșterea eficienței energetice, interconectarea infrastructurii energetice, reducerea emisiilor de carbon și facilitarea tranziției spre o economie verde.

Am făcut multe lucruri care chiar nu au fost prevăzute în acest buget multianual al UE pe 7 ani, 2021-2027. Tocmai de aceea ajungem oarecum la limită în sensul în care marjele, rezervele existente în bugetul UE pe perioada 2021-2027 sunt oarecum epuizate.

Încercăm să folosim banii europeni cât se poate de eficient, să obținem cât mai mult de pe urma fiecărui euro cheltuit, dar realitatea este că, dacă aștepți ca UE să facă mai mult, trebuie să îi și dai instrumentele necesare, iar bugetul este un instrument esențial. Nu putem aștepta ca UE să facă mai mult cu un buget mai mic.

De aceea este necesară o revizuire și o adaptare a acestui buget multianual în sensul alocării mai multor fonduri în domenii ce țin de siguranța cetățeanului, apărare, mobilitate militară, controlul frontierelor externe ale UE, căci situația instabilă din Orientul Mijlociu riscă să genereze presiune migraționistă la frontiera externă a UE.

Am reușit să ajutăm Republica Moldova mai mult decât oricând, în ultimii doi ani de zile, cu 1,2 miliarde de euro, mult mai mult decât în orice perioadă anterioară. Suntem pregătiți să continuăm sprijinul pentru Republica Moldova și să-l creștem dacă este necesar și Comisia Europeană  a propus crearea unei facilități speciale pentru Ucraina de 50 de miliarde de euro pe următorii 4 ani, 2024-2027, proiect susținut de PE. Chiar ieri am votat în plenul PE mandatul de negociere al PE pentru negocierile viitoare cu Comisia Europeană și Consiliul UE pe acest subiect.

Cred că vom avea 50 de miliarde de euro pentru Ucraina pe 4 ani, o treime fonduri nerambursabile, două treimi în condiții avantajoase, vom avea o creștere a alocării pentru Republica Moldova, o creștere a alocării pentru controlul frontierei externe a UE, pentru gestionarea fluxului migraționist, pentru Vecinătatea Sudică, pe lângă cea estică și pentru domeniile ce țin de apărare: mobilitate militară, cercetare, industria de apărare, achiziții.

CaleaEuropeană.ro: Războiul din Ucraina a avut un impact puternic și asupra sectorului agricol din această țară și nu doar. A pus presiune inclusiv pe țările care se află în proximitatea Ucrainei și mă refer aici la necesitatea de a facilita exportul de cereale și în contextul în care Rusia a ieșit din inițiativa privind exportul prin Marea Neagră, și pe fondul faptului că bombardează facilitățile cerealiere de pe Dunăre. Există cumva fonduri specificate în buget care să ajute țările, în special România pentru că este hub, să faciliteze acest export de cereale?

Siegfried Mureșan: Comisia Europeană a ajuta România până acum și o va ajuta în continuare cu fonduri din rezerva fondurilor ce țin de agricultură unde am văzut, s-a propus o compensare pentru fermierii români afectați, după care acea compensare a fost chiar sporită, crescută. România, este, după Polonia, statul care primește cel mai mare sprijin european pentru fermierii săi.

Putem folosi fondurile pentru transport și ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pentru anul următor am reușit să obțin sprijinul Parlamentului European pentru o creștere cu 100 de milioane de euro a fondurilor pentru mari proiecte de infrastructură, adică infrastructură portuară, fluvială, deci putem folosi banii pentru cale ferată, pentru drumuri pentru diferite legături, pentru extinderea capacităților portuare, la Dunăre sau la Marea Neagră, pentru a facilita exportul cât mai rapid al cerealelor din Ucraina spre piețele pe care este nevoie, în special în Orientul Mijlociu și Nordul Africii.

România a câștigat simpatia UE în ultimele luni prin faptul că a fost singurul stat din regiune care a reacționat în deplin spirit european. Am spus că dorim, că nu avem de cereale din Ucraina la noi, dar că dorim să facilităm tranziția cât mai rapidă prin România pentru a ajunge acolo unde este nevoie de ele.

Alte state, în special Ungaria și Polonia condusă de guvernul antieuropean de până acum, au luat unilateral măsuri de blocare a cerealelor, ceea ce afectează fermierii din Ucraina care oricum se află în situații dificile și au pierdut încrederea UE guvernele eurosceptice din Ungaria. Nu doar din acest motiv, dar și din acesta. Nu au mai fost văzute ca parteneri și România a fost de departe statul care a câștigat cea mai multă încredere din partea instituțiilor europene, acționând în deplin spirit european spunând că dorește o soluție europeană, dar că are nevoie de sprijin. Sunt convins că Comisia Europeană, pe lângă sprijinul acordat fermierilor de până acum și a unor fonduri deja acordate pentru infrastructura de transport, ne va aloca mai multe fonduri.

M-ați întrebat dacă există bani special destinați. Sunt banii din această facilitate de transport pe care am crescut-o acum și pe care îi putem accesa. Condițiile ne favorizează și sprijinul politic din partea Comisiei Europene ca răspuns la atitudinea proeuropeană a României cred că va cântări, de asemenea, și va fi de bun augur.

CaleaEuropeană.ro: Menționați Facilitatea pentru Ucraina care funcționează la fel ca un PNRR. Se oferă granturi, se oferă împrumuturi contractate de Comisia Europeană cu dobânzi avantajoase. Cum anticipați că se vor derula discuțiile cu țările membre? Știm deja poziția cumva recurentă a Ungariei? În că măsură vor fi aceste discuții line?

Siegfried Mureșan: Ungaria nu va putea bloca ajutorul european pentru Ucraina. Dacă Ungaria nu va dori să facem împreună, în numele tuturor celor 27 de țări membre, vom face în numele a 26 de state membre. Acest lucru este posibil din punct de vedere legal. Ungaria este unul dintre statele membre ale UE cel mai puternic dependent de UE. Ungaria este profund integrată economic în piața europeană. Parte covârșitoare a exporturilor din Ungaria merg spre alte țări europene, Ungaria importă foarte mult din alte țări europene. Tranzitul de mărfuri prin Ungaria este semnificativ. Și noi, din România, știm că cea mai mare parte a exporturilor noastre către piețele europene trec prin Ungaria. Ungaria însăși ar avea cel mai mult de suferit dacă continuă să se izoleze economic. Izolarea înseamnă sărăcie, pierderea încrederii investitorilor, înseamnă recesiune economică, pierderi de locuri de muncă și șomaj pentru oamenii din Ungaria. Din cauza încălcărilor statului de drept, Ungaria are blocate mare parte dintre fondurile europene ce i se cuvin. Asta înseamnă lipsa investițiilor, mai puțini bani în țară și înseamnă și pierderea încrederii investitorilor privați. Ungaria se împrumută acum pe piețele internaționale la dobânzi mai mari decât oricând în ultimii ani. Este un semn al pierderii încrederii investitorilor în Ungaria. Aceste împrumuturi sunt mai scumpe pentru poporul maghiar. Ungaria este statul membru al UE cu cea mai mare rată a inflației și cu cea mai mare rată a inflației la produsele agroalimentare, rezultat tocmai ca urmare a politicilor primitive și naționaliste ale premierului Orban care a îngreunat importurile de alimente în Ungaria spunând în mod primitiv că promovează patriotismul maghiar și protecționismul economic maghiar. Asta a făcut producătorii din alte țări să nu mai exporte către Ungaria și în această țară lipsesc produse. Când oferta este mai mică și cererea e la fel de mare prețul crește în mod automat. Sună bine când spui ”haideți să consumăm toți lucruri produse la noi în țară”, dar dacă nu producem suficient, e penurie și dacă e penurie, crește prețul și sunt afectați tocmai oamenii cu venituri mici.

Pe scurt: Ungaria merge în direcția greșită și nu își va permite mult timp de acum înainte, cred, să saboteze, să atace statul de drept și să aibă fondurile europene blocate pe termen lung de acum încolo.

CaleaEuropeană.ro: Putem vedea o reașezare a poziției Ungariei?

Siegfried Mureșan: Cred că vom avea până la finalul acestui an un acord privind crearea acestei facilități de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Cred că Ungaria va fi parte a acestui acord. Dacă Ungaria dorește să nu fie parte a acestui acord, opinia mea este că vom avea facilitatea, vom avea acordul făcut de celelalte 26 de țări.

Cred că la final, acest stat membru, Ungaria, care a încercat să obstrucționeze și alte decizii europene luate de la începutul războiului din Ucraina, la final va fi de acord.

CaleaEuropeană.ro: Aminteați de Cadrul Financiar Multianual. În ce condiții ar putea fi afectat bugetul UE pentru 2024 în eventualitatea în care revizuirea Cadrului Financiar Multianual nu va fi obținută până la finalul anului?

Siegfried Mureșan: Banii pentru prioritățile tradiționale ale UE există în bugetul UE. Sunt suficienți și nu sunt puși niciun fel în pericol. Fondurile pentru fermieri, pentru construcția de autostrăzi, anveloparea blocurilor, rețele de apă-canalizare, electricitate, iluminat în orașe și comune, fonduri pentru cercetare, inovare, întreprinzători sunt bugetate în mod suficient în bugetul UE.

Însă, în ultimii ani s-au întâmplat lucruri neprevăzute. A trebuit să ajutăm, să facem lucruri neprevăzute și să facem mai mult, mai ales în domeniul siguranței cetățeanului. Aici este nevoie de fonduri suplimentare. Realitatea este și acesta este mesajul meu: banii pe care beneficiarii de fonduri europene din România îi așteaptă nu sunt puși în niciun fel în pericol, dar avem nevoie de această revizuire a bugetului multianual pentru a avea bani și pentru noile priorități apărute recent, dar și pentru a crea o rezervă de fonduri pentru situații neprevăzute de ce pot apărea de acum până la finalul exercițiului multianual, la 31 decembrie 2027. Nu știu ce situații neprevăzute vor apărea, dar sunt sigur că vor apărea cum au apărut și în ultimii ani. Trebuie să avem și o rezervă, parte care în mod normal nu i-am cheltui, dar pe care să îi putem accesa în cazul în care se întâmplă ceva.

CaleaEuropeană.ro: Rămânem în aceeași zonă a Cadrului Financiar Multianual și aș face trimitere la exercițiul din 214-2020. Știu că există acea derogare de a cheltui acești bani din această perioadă până în 2023. În eventualitatea în care banii nu vor fi cheltuiți, aceștia se vor întoarce la contribuabili, adică țările membre. Există posibilitatea ca acești bani să fie utilizați pentru achiziții comune în domeniul energiei, securității?

Siegfried Mureșan: Poziția PE a fost întotdeauna aceea că fondurile necheltuite din bugetul UE să rămână în bugetul UE pentru noi priorități sau situații neprevăzute. Din păcate, guvernele țărilor membre s-au opus. Modul în care funcționează bugetul UE este următorul: este planificat pe o perioadă de 7 ani. Am avut perioada 2014-2020, unde, printr-o derogare, banii pot fi absorbiți până la 31 decembrie 2023. Dacă nu sunt absorbiți până atunci, ei sunt practic pierduți pentru bugetul UE, trebuie plătiți înapoi guvernelor țărilor membre. PE a spus întotdeauna țărilor membre să lase banii în bugetul UE pentru noi priorități europene pe care Comisia, Consiliul și Parlamentul au decis să le facem. Țările membre, întotdeauna, au preferat să primească ele însele fondurile înapoi.

Adevărul este următorul: din 2014 până acum am făcut din acel buget multianual ceea ce era planificat, dar am și flexibilizat mult regulile, mai ales în situații de criză pentru a da statelor membre posibilitatea de a folosi acele fonduri acolo unde au avut nevoie. Am flexibilizat complet regulile la politica de coeziune la începutul pandemiei astfel încât statele membre au putut folosi fonduri europene pentru achiziția de echipamente medicale, măști de protecție sau pentru plata șomajului tehnic. România crease atunci un program pentru plata șomajului tehnic, inclusiv cu fonduri europene. Mulți oameni care au primit șomaj tehnic l-au primit din fonduri europene.

Ce încerc să spun este că s-au flexibilizat regulile și majoritate țărilor membre, când se vor închide conturile la 31 decembrie, vor fi absorbit toți banii. Suma finală nu o știm încă, am să o pot spune după 31 decembrie, dar evaluarea mea este că banii ce vor rămâne necheltuiți, când se vor închide conturile, vor fi puțini, o sumă modică. Poziția PE este de a încerca să convingem țările membre să lase acești bani în bugetul UE, până acum nu am reușit acest lucru.

CaleaEuropeană.ro: Este posibil pentru exercițiul financiar multianual în curs?

Siegfried Mureșan: Guvernele țărilor membre nu doresc automatism în ceea ce privește bugetul UE, doresc ca banii să rămână în pușculița lor și ele să decidă politic, conform voinței lor, cât transferă UE și cum se cheltuiește ceea ce eventual rămâne necheltuit la nivel UE, regula fiind că banii automat se întorc la țările membre și ele preferă să păstreze acest automatism și după aceea să decidă ele, politic, dacă plătesc din nou, banii în bugetul UE pentru un nou scop. Eu mi-aș dori să avem acest automatism, banii să rămână automat în bugetul UE, dar țările membre nu vor acest lucru, nu cred că își vor schimba poziția. Ca atare, nu cred că banii necheltuiți vor rămâne automat în buget nici în perioada 2027. Cred că, în cadrul negocierilor politice de acum privind revizuirea bugetului multianual, țările membre au înțeles nevoia de a revizui acest buget, de a crea o rezervă, de a aloca aceste 50 de miliarde pentru Ucraina și de a aloca niște fonduri pentru securitate, apărare, mobilitate militară, gestionarea migrației și ajutarea vecinătății imediate.

CaleaEuropeană.ro: Aș încheia cu o întrebare legată de Consiliul JAI. Executivul european a lăudat România și Bulgaria pentru implementarea proiectelor-pilot. Cel mai probabil, tema aderării României la Schengen va fi discutată în luna decembrie, după alegerile din Olanda, din noiembrie, în speranța că se vor schimba aspectele politice în această țară și, astfel să vedem și o repoziționare a Olandei față de Bulgaria, să-și ridice veto-ul. Ne ajută și pe noi acest lucru. În contextul acesta, Austria, văzându-se izolată, este posibil să-și schimbe votul?

Siegfried Mureșan: Cred că România a procedat foarte bine de la începutul acestui an, având ca obiectiv principal păstrarea sprijinului celorlalte 25 de țări membre. Sunt 26 din 27 de țări membre ale UE care susțin aderarea României la spațiul Schengen. România a procedat foarte bine de la începutul anului, păstrând sprijinul larg pe care îl avem: sprijinul Comisiei Europene, sprijinul Parlamentului European, acționând corect, în spirit european, astfel încât se vede foarte clar astăzi că izolați pe plan european nu suntem noi, ci este cancelarul Austriei. Este evident că presiunea pe domnia sa crește fiindcă România a reușit să păstreze sprijinul tuturor celorlalți, România a fost din nou partener serios în ceea ce privește gestionarea fluxului migraționist – a implementat acel proiect pilot la frontiera externă a României care este un succes, lucru confirmat de instituțiile europene. Toată lumea vede că problema migrației care există în Austria nu își are originea în România și nici măcar nu am fost rute de tranzit pentru persoanele care solicită azil în Austria. Toate argumentele sunt în favoarea noastră, iar faptul că Olanda are în vedere să își schimbe poziția în aceea ce privește Bulgaria este, de asemenea, un lucru de bun augur. Guvernul Olandei a fost foarte corect față de România anul trecut în sensul în care la momentul în care noi ne-am îndeplinit toate angajamentele pe plan european, inclusiv cele care au ținut de ridicarea MCV, Guvernul Olandei a spus că susține aderarea României la spațiul Schengen și a cerut un mandat din partea Parlamentului Olandei pentru a putea vota pozitiv la Consiliul JAI. Din păcate, Bulgaria atunci a avut o perioadă mai lungă de instabilitate politică – patru rânduri de alegeri anticipate în afara unui rând de alegeri la termen și nu un guvern stabil. Din fericire, situația politică din Bulgaria a fost stabilizată. Bulgaria reușește să implementeze ultimele măsuri în ceea ce privea, în principal, securizarea frontierei și combaterea corupției. Dacă Olanda, pe baza progreselor din Bulgaria, va avea un mandat, va vota pozitiv și pentru Bulgaria, la fel cum are acest mandat pentru România, atunci realmente presiunea pe Austria va crește, dar nu aș specula public momentul de față când și cum Austria și-ar schimba poziția.

Cred că România a acționat înțelept muncind serios, discret, transmițând mesajele pe canalele diplomatice și oficiale, nu prin intermediul presei, către guvernele celorlalte țări membre, inclusiv către guvernul ultimului stat care ni se opune.

Ca atare, aș evita să creăm un nivel publica la așteptării similare celui din decembrie 2023. Haideți să muncim, să lăsăm autoritățile să își facă treaba și să vedem în luna decembrie dacă există această oportunitate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PPE

PNL: Congresul PPE de la București va reuni 2.000 de delegați din 40 de țări, inclusiv președinții Comisiei Europene și Parlamentului European și liderii de stat din PPE

Published

on

© EPP

Peste 2.000 de delegaţi din peste 40 de ţări, printre care se vor număra preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Parlamentului European, şefi de state şi de guverne, preşedinţii de partide din partea Popularilor Europeni, dar şi comisarii europeni care fac parte din familia politică a PPE, se vor reuni săptămâna viitoare la Bucureşti, a transmis miercuri Partidul Național Liberal, co-gazdă a evenimentului politic.

Congresul Partidului Popular European (PPE) se va desfăşura pe 6 şi 7 martie, la Romexpo.

“Venirea PPE la Bucureşti reprezintă un semn de solidaritate al întregii Uniuni Europene cu România şi statele aflate în vecinătatea războiului declanşat de Rusia în Ucraina”, precizează PNL.

Congresul PPE are pe agendă pregătirea alegerilor din 6-9 iunie pentru Parlamentul European, adoptarea manifestului Partidului Popular European și alegerea candidatului cap de listă pentru alegerile europene și, implicit, a candidatului pentru șefia Comisiei Europene.

Principalul eveniment al Congresului va fi desemnarea candidatului pentru șefia Comisiei Europene, în persoana Ursulei von der Leyen, actuala șefă a executivului european, care este singura candidată.

Reuniunea de la Bucureşti este găzduită de Partidul Naţional Liberal în parteneriat cu Partidul Popular European.

Bucureştiul a mai fost gazda unui congres al Partidului Popularilor Europeni în octombrie 2012.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele român Klaus Iohannis vor fi liderii care vor susține discursurile de final ale Congresului Partidului Popular European de la București, unde cea mai mare familie politică din UE își va stabili strategia și manifestul electoral pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie și va desemna candidatul său cap de listă pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Anunțul a fost făcut la începutul acestei luni de liderul formațiunii, germanul Manfred Weber, care este totodată și președintele grupului PPE din Parlamentul European, în cadrul unei discuții cu jurnaliștii români.

De asemenea, este de așteptat ca manifestul electoral al PNL să fie prezentat în contextul Congresului PPE de la București.

Lucrările Congresului vor fi deschise de președintele PPE Manfred Weber și președintele PNL Nicolae Ciucă, iar pe parcursul acestuia vor lua cuvântul toți șefii de stat și de guvern din partidele membre ale PPE care vor fi prezenți la București.

Continue Reading

Victor Negrescu

Victor Negrescu pledează pentru finanțarea adecvată a bugetului UE în 2025: Cu o rată de absorbție de 96%, România demonstrează utilitatea și necesitatea instrumentelor europene de finanțare

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Avem nevoie de fonduri europene pentru a face față actualelor provocări, dar trebuie să fim, totodată, abili în a le utiliza în mod eficient, a declarat marți, în plenul Parlamentului European, eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pentru 2025. 

 

Din această poziție, eurodeputatul a propus „investiții masive în dezvoltarea industriilor noastre, în agricultură sau în sectoarele inovative, în securitatea și reziliența societăților noastre sau în formarea adecvată a cetățenilor pe tot parcursul vieţii”.

Marți seară, Victor Negrescu anunța pe pagina sa de Facebook că a purtat ultimele discuții cu grupurile politice cu privire la orientările Parlamentului European pentru bugetul european de anul viitor. 

„Sunt onorat pentru că din această postură importantă am reușit să includem multe din prioritățile bugetare ale României, să avem sprijinul Parlamentului European pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen, dar și să fim fermi în a susține creșterea fondurilor pentru agricultură și mediu rural, zonele de inovare și educație, sănătate sau transporturi”, a afirmat negociatorul-șef. 

Totodată, el a arătat că „România a devenit astăzi, prin eforturile Guvernului condus de premierul Marcel Ciolacu, un exemplu de succes în absorbția banilor europeni”. Cu o rată de absorbție de 96% pentru perioada de finanțare anterioară și peste 20 miliarde de euro deja angajate din cadrul bugetului multianual actual, țara noastră demonstrează utilitatea și necesitatea instrumentelor europene de finanțare”, a subliniat Victor Negrescu.

Reprezentantul României în Parlamentul European a precizat, în încheierea intervenției sale, că viitorul nostru comun depinde de bugetul european, explicând necesitatea de a continua ajutorul financiar pentru Ucraina. 

 „Trebuie să alocăm fondurile necesare pentru ca Ucraina să nu piardă acest război. Dacă Rusia ajunge la frontierele României, situația o să fie tot mai dificilă. Dacă noi nu vom demonstra unitate, costurile actuale o să pară infime comparativ cu prețul pe care o să-l plătim dacă Putin este lăsat să învingă, încălcând legile internaționale și drepturile omului. Fără să folosesc cuvinte mari, de bugetul european depinde viitorul nostru comun”, a conchis Victor Negrescu.

 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Potrivit studiului EUMatrix.eu, care măsoară influența pe care deputații din Parlamentul European o exercită asupra politicilor UE, liberalul Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport și se află între primii 20 cei mai influenți europarlamentari în politicile de energie, respectiv buget. De asemenea, în ceea ce privește activitatea sa globală, acesta ocupă poziția 30 în clasament (din 705). 

România a avut o prezență mai mare în actual Parlament European, în special în ceea ce privește pozițiile de conducere, dar și când vine vorba de construirea unor rețele puternice în legislativul european, fiind a patra țară, cu 8%, după Germania (14%), Spania (9%) și Franța (8%), cu cei mai mulți eurodeputați care se află în top 100 cei mai influenți europarlamentari, relevă cea mai recentă analiză realizată de EUmatrix.eu.

Românii au avut o influență destul de mare în chestiuni bugetare (cu 4 români în top 20: Siegfried Mureșan, Marian-Jean Marinescu, Claudiu Manda, Ramona Strugariu) și o influență puternică asupra chestiunilor instituționale (Top europarlamentari: Ramona Strugariu & Loránt Vincze).

Citiți și: EUmatrix: România, a patra țară, după Germania, Spania și Franța cu cei mai mulți eurodeputați influenți în Parlamentul European. Cine sunt românii care contribuie cel mai mult la modelarea legislației UE?

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

U.E.11 hours ago

Donald Tusk face apel la trezirea capitalelor din UE după discursul lui Putin: Europa trebuie să egaleze potențialul militar al Rusiei

U.E.11 hours ago

UE îl compară pe Putin cu Stalin după ce dictatorul rus a amenințat NATO și Europa cu arme nucleare: Putin este responsabil de toate consecințele războiului din Ucraina

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis a aprobat numirea a patru noi ambasadori: Ovidiu Raețchi – Japonia, Daniela Gîtman – Portugalia, Daniela Cămărășan – Croația și Sebastian Mitrache – Arabia Saudită

ROMÂNIA16 hours ago

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu subliniază rolul cheie al investițiilor din fonduri europene, dar și al unei piețe de capital mature și competitive pentru creșterea economică

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine active opoziția democratică a Rusiei

NATO17 hours ago

Grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE18 hours ago

În plin proces de aderare la OCDE, Guvernul României face toate eforturile de a implementa cu succes reformele și țintele pe care și le-a asumat la nivel de țară și prin PNRR, subliniază Mircea Abrudean

ROMÂNIA18 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

PARLAMENTUL EUROPEAN19 hours ago

Parlamentul European solicită UE să furnizeze Ucrainei tot ce are nevoie pentru a învinge Rusia: Aliații UE și NATO ar trebui să sprijine militar Ucraina cu nu mai puțin de 0,25% din PIB-ul lor anual

ROMÂNIA19 hours ago

Marcel Ciolacu, la Congresul PES de la Roma, unde va fi desemnat candidatul comun pentru preşedinţia Comisiei Europene

ROMÂNIA18 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA2 days ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA2 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO6 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.7 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA1 week ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending