Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Interviu | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE pentru bugetul UE: Ungaria nu va putea bloca facilitatea pentru Ucraina de 50 de miliarde de euro. Putem avea un acord și în numele a 26 de țări membre

Published

on

Corespondență din Strasbourg

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pentru 2024, responsabilitate pe care a mai avut-o și pentru bugetul pentru 2018, este convins că ”Ungaria nu va putea bloca ajutorul european pentru Ucraina” ce urmează să fie asigurat prin facilitatea de 50 de miliarde de euro nou creată, deoarece celelalte 26 de țări membre dispun de pârghiile legale pentru a adopta acest mecanism.

”Ungaria nu va putea bloca ajutorul european pentru Ucraina. Dacă Ungaria nu va dori să facem împreună, în numele tuturor celor 27 de țări membre, vom face în numele a 26 de state membre. Acest lucru este posibil din punct de vedere legal. Cred că vom avea până la finalul acestui an un acord privind crearea acestei facilități de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Cred că Ungaria va fi parte a acestui acord. Dacă Ungaria dorește să nu fie parte a acestui acord, opinia mea este că vom avea facilitatea, vom avea acordul făcut de celelalte 26 de țări”, și-a exprimat convingerea Siegfried Mureșan într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în contextul sesiunii plenare a Parlamentului European, desfășurată, la Strasbourg, care a prilejuit adoptarea unei variante îmbunătățite a facilității pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, bani ce vor fi furnizați Kievului sub formă de granturi și împrumuturi cu dobânzi avantajoase.

Comisia Europeană ar urma să contracteze aceste împrumuturi de pe piețele financiare pentru a se asigura că Ucraina dispune în următorii patru ani – 2024-2027 – de fondurile necesare pentru funcționare și modernizare.

Pentru a se asigura că sumele vor fi cheltuite responsabil, Parlamentul European a solicitat ca planul în care Kievul va detalia reformele și investițiile care urmează să fie sprijinite prin aceste 50 de miliarde de euro să fie conceput cu ajutorul Radei Supreme a Ucrainei.

Citiți și: PE adoptă o propunere îmbunătățită a mecanismului de 50 de miliarde de euro pentru a sprijini redresarea și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027, punând accent pe transparență

Vă invităm în continuare să parcurgeți interviul complet:

CaleaEuropeană.ro: Anul 2023 n-a fost unul caracterizat de războiul din Ucraina, războiul declanșat acum de Hamas, inflație, criză energetică. Există fonduri pentru aceste situații neprevăzute stipulate în bugetul UE pe 2024?

Siegfried Mureșan: Mereu când Uniunea Europeană a fost lovită de crize în ultimii 10-15 ani, a ajutat. În 2008-2010, a fost lovită de criza economică și financiară, care nu a fost cauzată de UE, ci a venit dinspre SUA, dar fiecare stat aflat în dificultate atunci a fost ajutat de Uniunea Europeană. Grecia, Spania, Portugalia, Cipru, Irlanda, toate au fost ajutate. După aceea a fost criza migației și a refugiaților și apoi a venit pandemia generată de COVID-19 în cadrul căreia UE a achiziționat vaccin la comun, l-a pus la dispoziție în mod egal tuturor statelor membre și a fost lansat cel mai mare pachet de ajutor economic, Mecanismul european de redresare și reziliență din care România primește aproximativ 30 de miliarde de euro pentru PNRR.

Dup aceea, din prima zi a invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, UE a fost unită, a ajutat Ucraina, a sancționat Federația Rusia și a ajutat statele din vecinătatea imediată a conflictului care au dus greul conflictului. Ne-am propus să reducem dependența de Federația Rusă, să ne conectăm mai bine între noi astfel încât energia să poată fi montată acolo unde este nevoie de ea. Am creat o platformă europeană comună pentru achiziția și stocarea gazului astfel încât să cumpărăm gazul de pe piețele internaționale cu toată puterea de cumpărare comună a UE, să stocăm împreună, să punem la dispoziția celor care au nevoie atunci când e nevoie.

Achiziționăm acum gaz de la statele în care avem încredere într-o măsură mult mai mare, de la SUA, Norvegia, decât de la state conduse de lideri autoritari. Accelerăm tranziția spre energie verde căci avem suficient soare și vânt în UE, nu trebuie să fim dependenți de gazul dictatorilor.

Multe dintre acestei lucruri au fost făcute cu fonduri europene. Chiar anul acesta am creat un fond european de 20 de miliarde de euro numit RePowerEU pentru măsuri care duc la reducerea dependenței de gazul rusesc, creșterea eficienței energetice, interconectarea infrastructurii energetice, reducerea emisiilor de carbon și facilitarea tranziției spre o economie verde.

Am făcut multe lucruri care chiar nu au fost prevăzute în acest buget multianual al UE pe 7 ani, 2021-2027. Tocmai de aceea ajungem oarecum la limită în sensul în care marjele, rezervele existente în bugetul UE pe perioada 2021-2027 sunt oarecum epuizate.

Încercăm să folosim banii europeni cât se poate de eficient, să obținem cât mai mult de pe urma fiecărui euro cheltuit, dar realitatea este că, dacă aștepți ca UE să facă mai mult, trebuie să îi și dai instrumentele necesare, iar bugetul este un instrument esențial. Nu putem aștepta ca UE să facă mai mult cu un buget mai mic.

De aceea este necesară o revizuire și o adaptare a acestui buget multianual în sensul alocării mai multor fonduri în domenii ce țin de siguranța cetățeanului, apărare, mobilitate militară, controlul frontierelor externe ale UE, căci situația instabilă din Orientul Mijlociu riscă să genereze presiune migraționistă la frontiera externă a UE.

Am reușit să ajutăm Republica Moldova mai mult decât oricând, în ultimii doi ani de zile, cu 1,2 miliarde de euro, mult mai mult decât în orice perioadă anterioară. Suntem pregătiți să continuăm sprijinul pentru Republica Moldova și să-l creștem dacă este necesar și Comisia Europeană  a propus crearea unei facilități speciale pentru Ucraina de 50 de miliarde de euro pe următorii 4 ani, 2024-2027, proiect susținut de PE. Chiar ieri am votat în plenul PE mandatul de negociere al PE pentru negocierile viitoare cu Comisia Europeană și Consiliul UE pe acest subiect.

Cred că vom avea 50 de miliarde de euro pentru Ucraina pe 4 ani, o treime fonduri nerambursabile, două treimi în condiții avantajoase, vom avea o creștere a alocării pentru Republica Moldova, o creștere a alocării pentru controlul frontierei externe a UE, pentru gestionarea fluxului migraționist, pentru Vecinătatea Sudică, pe lângă cea estică și pentru domeniile ce țin de apărare: mobilitate militară, cercetare, industria de apărare, achiziții.

CaleaEuropeană.ro: Războiul din Ucraina a avut un impact puternic și asupra sectorului agricol din această țară și nu doar. A pus presiune inclusiv pe țările care se află în proximitatea Ucrainei și mă refer aici la necesitatea de a facilita exportul de cereale și în contextul în care Rusia a ieșit din inițiativa privind exportul prin Marea Neagră, și pe fondul faptului că bombardează facilitățile cerealiere de pe Dunăre. Există cumva fonduri specificate în buget care să ajute țările, în special România pentru că este hub, să faciliteze acest export de cereale?

Siegfried Mureșan: Comisia Europeană a ajuta România până acum și o va ajuta în continuare cu fonduri din rezerva fondurilor ce țin de agricultură unde am văzut, s-a propus o compensare pentru fermierii români afectați, după care acea compensare a fost chiar sporită, crescută. România, este, după Polonia, statul care primește cel mai mare sprijin european pentru fermierii săi.

Putem folosi fondurile pentru transport și ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pentru anul următor am reușit să obțin sprijinul Parlamentului European pentru o creștere cu 100 de milioane de euro a fondurilor pentru mari proiecte de infrastructură, adică infrastructură portuară, fluvială, deci putem folosi banii pentru cale ferată, pentru drumuri pentru diferite legături, pentru extinderea capacităților portuare, la Dunăre sau la Marea Neagră, pentru a facilita exportul cât mai rapid al cerealelor din Ucraina spre piețele pe care este nevoie, în special în Orientul Mijlociu și Nordul Africii.

România a câștigat simpatia UE în ultimele luni prin faptul că a fost singurul stat din regiune care a reacționat în deplin spirit european. Am spus că dorim, că nu avem de cereale din Ucraina la noi, dar că dorim să facilităm tranziția cât mai rapidă prin România pentru a ajunge acolo unde este nevoie de ele.

Alte state, în special Ungaria și Polonia condusă de guvernul antieuropean de până acum, au luat unilateral măsuri de blocare a cerealelor, ceea ce afectează fermierii din Ucraina care oricum se află în situații dificile și au pierdut încrederea UE guvernele eurosceptice din Ungaria. Nu doar din acest motiv, dar și din acesta. Nu au mai fost văzute ca parteneri și România a fost de departe statul care a câștigat cea mai multă încredere din partea instituțiilor europene, acționând în deplin spirit european spunând că dorește o soluție europeană, dar că are nevoie de sprijin. Sunt convins că Comisia Europeană, pe lângă sprijinul acordat fermierilor de până acum și a unor fonduri deja acordate pentru infrastructura de transport, ne va aloca mai multe fonduri.

M-ați întrebat dacă există bani special destinați. Sunt banii din această facilitate de transport pe care am crescut-o acum și pe care îi putem accesa. Condițiile ne favorizează și sprijinul politic din partea Comisiei Europene ca răspuns la atitudinea proeuropeană a României cred că va cântări, de asemenea, și va fi de bun augur.

CaleaEuropeană.ro: Menționați Facilitatea pentru Ucraina care funcționează la fel ca un PNRR. Se oferă granturi, se oferă împrumuturi contractate de Comisia Europeană cu dobânzi avantajoase. Cum anticipați că se vor derula discuțiile cu țările membre? Știm deja poziția cumva recurentă a Ungariei? În că măsură vor fi aceste discuții line?

Siegfried Mureșan: Ungaria nu va putea bloca ajutorul european pentru Ucraina. Dacă Ungaria nu va dori să facem împreună, în numele tuturor celor 27 de țări membre, vom face în numele a 26 de state membre. Acest lucru este posibil din punct de vedere legal. Ungaria este unul dintre statele membre ale UE cel mai puternic dependent de UE. Ungaria este profund integrată economic în piața europeană. Parte covârșitoare a exporturilor din Ungaria merg spre alte țări europene, Ungaria importă foarte mult din alte țări europene. Tranzitul de mărfuri prin Ungaria este semnificativ. Și noi, din România, știm că cea mai mare parte a exporturilor noastre către piețele europene trec prin Ungaria. Ungaria însăși ar avea cel mai mult de suferit dacă continuă să se izoleze economic. Izolarea înseamnă sărăcie, pierderea încrederii investitorilor, înseamnă recesiune economică, pierderi de locuri de muncă și șomaj pentru oamenii din Ungaria. Din cauza încălcărilor statului de drept, Ungaria are blocate mare parte dintre fondurile europene ce i se cuvin. Asta înseamnă lipsa investițiilor, mai puțini bani în țară și înseamnă și pierderea încrederii investitorilor privați. Ungaria se împrumută acum pe piețele internaționale la dobânzi mai mari decât oricând în ultimii ani. Este un semn al pierderii încrederii investitorilor în Ungaria. Aceste împrumuturi sunt mai scumpe pentru poporul maghiar. Ungaria este statul membru al UE cu cea mai mare rată a inflației și cu cea mai mare rată a inflației la produsele agroalimentare, rezultat tocmai ca urmare a politicilor primitive și naționaliste ale premierului Orban care a îngreunat importurile de alimente în Ungaria spunând în mod primitiv că promovează patriotismul maghiar și protecționismul economic maghiar. Asta a făcut producătorii din alte țări să nu mai exporte către Ungaria și în această țară lipsesc produse. Când oferta este mai mică și cererea e la fel de mare prețul crește în mod automat. Sună bine când spui ”haideți să consumăm toți lucruri produse la noi în țară”, dar dacă nu producem suficient, e penurie și dacă e penurie, crește prețul și sunt afectați tocmai oamenii cu venituri mici.

Pe scurt: Ungaria merge în direcția greșită și nu își va permite mult timp de acum înainte, cred, să saboteze, să atace statul de drept și să aibă fondurile europene blocate pe termen lung de acum încolo.

CaleaEuropeană.ro: Putem vedea o reașezare a poziției Ungariei?

Siegfried Mureșan: Cred că vom avea până la finalul acestui an un acord privind crearea acestei facilități de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Cred că Ungaria va fi parte a acestui acord. Dacă Ungaria dorește să nu fie parte a acestui acord, opinia mea este că vom avea facilitatea, vom avea acordul făcut de celelalte 26 de țări.

Cred că la final, acest stat membru, Ungaria, care a încercat să obstrucționeze și alte decizii europene luate de la începutul războiului din Ucraina, la final va fi de acord.

CaleaEuropeană.ro: Aminteați de Cadrul Financiar Multianual. În ce condiții ar putea fi afectat bugetul UE pentru 2024 în eventualitatea în care revizuirea Cadrului Financiar Multianual nu va fi obținută până la finalul anului?

Siegfried Mureșan: Banii pentru prioritățile tradiționale ale UE există în bugetul UE. Sunt suficienți și nu sunt puși niciun fel în pericol. Fondurile pentru fermieri, pentru construcția de autostrăzi, anveloparea blocurilor, rețele de apă-canalizare, electricitate, iluminat în orașe și comune, fonduri pentru cercetare, inovare, întreprinzători sunt bugetate în mod suficient în bugetul UE.

Însă, în ultimii ani s-au întâmplat lucruri neprevăzute. A trebuit să ajutăm, să facem lucruri neprevăzute și să facem mai mult, mai ales în domeniul siguranței cetățeanului. Aici este nevoie de fonduri suplimentare. Realitatea este și acesta este mesajul meu: banii pe care beneficiarii de fonduri europene din România îi așteaptă nu sunt puși în niciun fel în pericol, dar avem nevoie de această revizuire a bugetului multianual pentru a avea bani și pentru noile priorități apărute recent, dar și pentru a crea o rezervă de fonduri pentru situații neprevăzute de ce pot apărea de acum până la finalul exercițiului multianual, la 31 decembrie 2027. Nu știu ce situații neprevăzute vor apărea, dar sunt sigur că vor apărea cum au apărut și în ultimii ani. Trebuie să avem și o rezervă, parte care în mod normal nu i-am cheltui, dar pe care să îi putem accesa în cazul în care se întâmplă ceva.

CaleaEuropeană.ro: Rămânem în aceeași zonă a Cadrului Financiar Multianual și aș face trimitere la exercițiul din 214-2020. Știu că există acea derogare de a cheltui acești bani din această perioadă până în 2023. În eventualitatea în care banii nu vor fi cheltuiți, aceștia se vor întoarce la contribuabili, adică țările membre. Există posibilitatea ca acești bani să fie utilizați pentru achiziții comune în domeniul energiei, securității?

Siegfried Mureșan: Poziția PE a fost întotdeauna aceea că fondurile necheltuite din bugetul UE să rămână în bugetul UE pentru noi priorități sau situații neprevăzute. Din păcate, guvernele țărilor membre s-au opus. Modul în care funcționează bugetul UE este următorul: este planificat pe o perioadă de 7 ani. Am avut perioada 2014-2020, unde, printr-o derogare, banii pot fi absorbiți până la 31 decembrie 2023. Dacă nu sunt absorbiți până atunci, ei sunt practic pierduți pentru bugetul UE, trebuie plătiți înapoi guvernelor țărilor membre. PE a spus întotdeauna țărilor membre să lase banii în bugetul UE pentru noi priorități europene pe care Comisia, Consiliul și Parlamentul au decis să le facem. Țările membre, întotdeauna, au preferat să primească ele însele fondurile înapoi.

Adevărul este următorul: din 2014 până acum am făcut din acel buget multianual ceea ce era planificat, dar am și flexibilizat mult regulile, mai ales în situații de criză pentru a da statelor membre posibilitatea de a folosi acele fonduri acolo unde au avut nevoie. Am flexibilizat complet regulile la politica de coeziune la începutul pandemiei astfel încât statele membre au putut folosi fonduri europene pentru achiziția de echipamente medicale, măști de protecție sau pentru plata șomajului tehnic. România crease atunci un program pentru plata șomajului tehnic, inclusiv cu fonduri europene. Mulți oameni care au primit șomaj tehnic l-au primit din fonduri europene.

Ce încerc să spun este că s-au flexibilizat regulile și majoritate țărilor membre, când se vor închide conturile la 31 decembrie, vor fi absorbit toți banii. Suma finală nu o știm încă, am să o pot spune după 31 decembrie, dar evaluarea mea este că banii ce vor rămâne necheltuiți, când se vor închide conturile, vor fi puțini, o sumă modică. Poziția PE este de a încerca să convingem țările membre să lase acești bani în bugetul UE, până acum nu am reușit acest lucru.

CaleaEuropeană.ro: Este posibil pentru exercițiul financiar multianual în curs?

Siegfried Mureșan: Guvernele țărilor membre nu doresc automatism în ceea ce privește bugetul UE, doresc ca banii să rămână în pușculița lor și ele să decidă politic, conform voinței lor, cât transferă UE și cum se cheltuiește ceea ce eventual rămâne necheltuit la nivel UE, regula fiind că banii automat se întorc la țările membre și ele preferă să păstreze acest automatism și după aceea să decidă ele, politic, dacă plătesc din nou, banii în bugetul UE pentru un nou scop. Eu mi-aș dori să avem acest automatism, banii să rămână automat în bugetul UE, dar țările membre nu vor acest lucru, nu cred că își vor schimba poziția. Ca atare, nu cred că banii necheltuiți vor rămâne automat în buget nici în perioada 2027. Cred că, în cadrul negocierilor politice de acum privind revizuirea bugetului multianual, țările membre au înțeles nevoia de a revizui acest buget, de a crea o rezervă, de a aloca aceste 50 de miliarde pentru Ucraina și de a aloca niște fonduri pentru securitate, apărare, mobilitate militară, gestionarea migrației și ajutarea vecinătății imediate.

CaleaEuropeană.ro: Aș încheia cu o întrebare legată de Consiliul JAI. Executivul european a lăudat România și Bulgaria pentru implementarea proiectelor-pilot. Cel mai probabil, tema aderării României la Schengen va fi discutată în luna decembrie, după alegerile din Olanda, din noiembrie, în speranța că se vor schimba aspectele politice în această țară și, astfel să vedem și o repoziționare a Olandei față de Bulgaria, să-și ridice veto-ul. Ne ajută și pe noi acest lucru. În contextul acesta, Austria, văzându-se izolată, este posibil să-și schimbe votul?

Siegfried Mureșan: Cred că România a procedat foarte bine de la începutul acestui an, având ca obiectiv principal păstrarea sprijinului celorlalte 25 de țări membre. Sunt 26 din 27 de țări membre ale UE care susțin aderarea României la spațiul Schengen. România a procedat foarte bine de la începutul anului, păstrând sprijinul larg pe care îl avem: sprijinul Comisiei Europene, sprijinul Parlamentului European, acționând corect, în spirit european, astfel încât se vede foarte clar astăzi că izolați pe plan european nu suntem noi, ci este cancelarul Austriei. Este evident că presiunea pe domnia sa crește fiindcă România a reușit să păstreze sprijinul tuturor celorlalți, România a fost din nou partener serios în ceea ce privește gestionarea fluxului migraționist – a implementat acel proiect pilot la frontiera externă a României care este un succes, lucru confirmat de instituțiile europene. Toată lumea vede că problema migrației care există în Austria nu își are originea în România și nici măcar nu am fost rute de tranzit pentru persoanele care solicită azil în Austria. Toate argumentele sunt în favoarea noastră, iar faptul că Olanda are în vedere să își schimbe poziția în aceea ce privește Bulgaria este, de asemenea, un lucru de bun augur. Guvernul Olandei a fost foarte corect față de România anul trecut în sensul în care la momentul în care noi ne-am îndeplinit toate angajamentele pe plan european, inclusiv cele care au ținut de ridicarea MCV, Guvernul Olandei a spus că susține aderarea României la spațiul Schengen și a cerut un mandat din partea Parlamentului Olandei pentru a putea vota pozitiv la Consiliul JAI. Din păcate, Bulgaria atunci a avut o perioadă mai lungă de instabilitate politică – patru rânduri de alegeri anticipate în afara unui rând de alegeri la termen și nu un guvern stabil. Din fericire, situația politică din Bulgaria a fost stabilizată. Bulgaria reușește să implementeze ultimele măsuri în ceea ce privea, în principal, securizarea frontierei și combaterea corupției. Dacă Olanda, pe baza progreselor din Bulgaria, va avea un mandat, va vota pozitiv și pentru Bulgaria, la fel cum are acest mandat pentru România, atunci realmente presiunea pe Austria va crește, dar nu aș specula public momentul de față când și cum Austria și-ar schimba poziția.

Cred că România a acționat înțelept muncind serios, discret, transmițând mesajele pe canalele diplomatice și oficiale, nu prin intermediul presei, către guvernele celorlalte țări membre, inclusiv către guvernul ultimului stat care ni se opune.

Ca atare, aș evita să creăm un nivel publica la așteptării similare celui din decembrie 2023. Haideți să muncim, să lăsăm autoritățile să își facă treaba și să vedem în luna decembrie dacă există această oportunitate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Op-ed | Dolors Montserrat și Marian-Jean Marinescu: Cea mai bună pregătire pentru următoarea criză? Consolidarea industriei de sănătate

Published

on

© colaj foto: European Union - Source : EP

Articol de opinie co-semnat de Dolors Montserrat, eurodeputat și autor al raportului Comisiei speciale pentru pandemia de COVID-19, și de Marian-Jean Marinescu, eurodeputat

Pandemia COVID-19 ne-a reamintit că orice pregătire pentru o criză ar trebui să înceapă cu trei întrebări:

  1. Cum pot face față?
  2. Ce trebuie să am la îndemână pentru a putea face față?
  3. Cum pot asigura tot ce am nevoie pentru a face față?

Sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem și în cazul unui război sau a unui dezastru natural, de pildă. Dacă nu vă puteți imagina următoarea criză, sarcina va fi mai grea. Cu toții am depășit însă crize în trecut, care ne-au învățat lecții valoroase.   Aceasta este exact situația în care se află Uniunea Europeană după pandemia COVID-19.

În Parlamentul European, lucrăm de mai bine de un an la o listă de învățăminte pe care Uniunea Europeană le-a acumulat în timpul recentei crize din domeniul sănătății. Uniunea Europeană a reacționat cu toate instrumentele pe care le avea la dispoziție iar rolul său de lider, în special în ceea ce privește stimularea cercetării și dezvoltării de vaccinuri, precum și coordonarea la nivelul Uniunii în toate domeniile sănătății, a fost decisiv în salvarea a milioane de vieți în ultimii trei ani.

Principala noastră recomandare este ca UE să devină mai autonomă în domeniul sănătății, inclusiv în producția de medicamente. Uniunea trebuie să evite dependența de țările terțe si să își mărească capacitatea de producție. În acelasi timp, UE trebuie să își diversifice lanțul global de aprovizionare asigurând o mai bună coordonare a strategiilor naționale de sănătate. Aceasta este ce trebuie să avem la îndemână atunci când ne vom confrunta cu următoarea criză. Reindustrializarea Europei cu un sector farmaceutic competitiv va consolida și mai mult autonomia strategică deschisă a UE în domeniul sănătății. Acesta trebuie să fie planul nostru pentru a evita repetarea greșelilor din trecut.

Este esențial ca UE să stabilească reguli clare – reguli care să nu presupună că trebuie să închidem din nou școlile sau parlamentele pentru o perioadă lungă de timp. Mediul de afaceri trebuie protejat de restrictii prea dure sau neanunțate din timp. Nu trebuie să-i expunem pe cei mai vulnerabili unor situații în care să se simtă și mai slabi, și mai speriați și incapabili să înțeleagă măsurile pe care le ia țara lor. Din acest motiv, este, de asemenea, foarte important să învățăm din răspândirea dezinformării, care a avut un impact extrem de nociv în timpul crizei. Avem nevoie de o protecție sporită împotriva campaniilor de dezinformare, inclusiv împotriva atacurilor cibernetice care vizează serviciile fundamentale.

Parlamentul European adoptat în plen lista sa de recomandări în luna iulie. Dar nu ne vom opri aici. Vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că majoritatea sugestiilor sunt puse în aplicare cât mai repede posibil.

Ne dorim ca Raportul final COVI să fie o cale pentru viitorul Europei – o Europă capabilă să facă față oricărei amenințări, nu doar asupra sănătății noastre, securității noastre, bunăstării noastre și modelului nostru de viață.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisia ITRE din PE a adoptat regulamentul privind o infrastructură interoperabilă de servicii publice digitale transeuropene pentru care Gheorghe Falcă a fost responsabil ca raportor al Grupului PPE

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European a adoptat regulamentul Europa Interoperabilă, adică un Schengen online pentru serviciile de administrație publică locală de care eurodeputatul Gheorghe Falcă s-a ocupat din calitatea de raportorul al Grupului PPE din legislativul european.

Acesta a anunțat într-un mesaj pe Facebook că a obținut un rezultat foarte bun pentru România în cadrul acestui dosar.

”Am participat astfel direct la trilogul, adică negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, pentru definitivarea Regulamentului pentru stabilirea unor măsuri de promovare a interoperabilității transfrontaliere a rețelelor și a sistemelor informatice care sunt utilizate pentru furnizarea sau gestionarea serviciilor publice în UE”, a detaliat acesta.

El a ținut să explice că față de o directivă, care se dezbate în parlamentele naționale, regulamentele adoptate la Bruxelles se aplică întocmai în toate statele membre.

”Pe scurt, am obținut dezvoltarea unei infrastructuri interoperabile de servicii publice digitale transeuropene, în beneficiul cetățenilor”, a precizat Falcă.

Acesta s-a declarat foarte mulțumit de faptul că ”amendamentele și propunerile mele la acest dosar, atât în calitate de raportor cât și ulterior, la negocieri, au fost adoptate, fapt ce aduce beneficii pentru România”.

”Mai întâi, pentru că am reușit să consolidez rolul agenției UE înființate la București – prima găzduită de țara noastră. Astfel, Centrul și Rețeaua europeană de competențe în materie de securitate cibernetică (ECCC) beneficiază de statutul de observator în cadrul Comitetului pentru o Europă interoperabilă (un organism consultativ strategic al Comisiei Europene). Dar mai mult decât atât, sunt mulțumit de faptul că am reușit să obțin consolidarea rolului autorităților locale și regionale în punerea în aplicare cu succes a prezentului Regulament”, a precizat Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului și, implicit, fost membru al Comitetului European al Regiunilor.

Eurodeputatul a explicat că regulamentul este important în contextul în care ”autoritățile locale furnizează o serie de servicii publice, dar dispun adesea de resurse limitate în ceea ce privește finanțarea, resursele umane și instrumentele de punere în aplicare a prezentului regulament, acestea trebuie să primească orientări și resurse adecvate”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu, cu elemente cheie pentru aderarea României la spațiul Schengen, a fost aprobat în Comisia pentru afaceri constituționale din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Raportul realizat de eurodeputatul Victor Negrescu, ce are ca obiect procedurile legislative speciale la nivel european, ce cuprinde elemente cheie pentru aderarea României la spațiul Schengen, a fost aprobat, cu o largă majoritate, în Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European. Raportul prevede condiționarea votului din Consiliu de prezentarea argumentelor legale și include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe tratatele europene.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European a aprobat raportul cu 14 voturi pentru din 16 eurodeputați prezenți. Voturile împotrivă au venit din partea unui eurodeputat PPE și a unui eurodeputat anti-european, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul raportului, se subliniază faptul că blocarea deciziilor europene la nivelul Consiliului UE pe rațiuni pur politice este regretabilă și cere Comisiei Europene revizuirea Acordului interinstituțional pentru o mai bună legiferare în vederea restabilirii echilibrului instituțional și cooperării sincere în cazul procedurilor legislative speciale, acordând o atenție sporită justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu și posibilității invalidării acestuia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Prin acest raport, Parlamentul European pune presiune asupra Austriei și Olandei în perspectiva Consiliului de Justiție și Afaceri Interne de la începutul lunii decembrie. Solicitând justificarea din punct de vedere legal pentru veto-urile aplicate, raportate la tratatele și valorile europene, dar și la drepturile cetățenești, legislativul european arată că nu mai tolerează blocarea procesului legislativ prin politizarea deciziilor din Consiliu. Totodată, mecanismul de răspuns al Parlamentului European prevede atacarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a deciziilor care contravin normelor europene putând să conducă inclusiv la anularea votului, măsură aplicabilă și în cazul unui eventual nou veto politic cu privire la aderarea țării noastre la zona de liberă circulație. Rezultatul obținut în Comisia pentru Afaceri Constituționale arată sprijinul de care beneficiază România în procesul de aderarea la spațiul Schengen și transmite un mesaj puternic către liderii statelor membre privind necesitatea unui vot pozitiv pentru țara noastră” a explicat chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu.

Paragrafele cheie din raportul aprobat:

“Art 21: […] Solicită Consiliului să prezinte o explicație din punct de vedere juridic pentru nerespectarea recomandării Comisiei și a Parlamentului și solicită aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.  

Art 24b: Consideră că, atunci când principiul cooperării loiale nu este respectat, Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să fie sesizată și trebuie aplicată o soluție imediată, inclusiv, acolo unde este cazul, anulând votul.

Art 25: Solicită Comisiei să lanseze imediat o propunere de revizuire a Acordului interinstituțional pentru o mai bună legiferare, cu scopul de a defini procedurile legislative speciale; subliniază că, acordul interinstituțional revizuit trebuie să acorde o atenție specială procedurilor în care Parlamentul se bucură de dreptul de inițiativă, justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu și să promoveze respectarea deplină a drepturilor de participare (a instituțiilor) și principiilor echilibrului instituțional și cooperării loiale […]; 

Art 26: Subliniază necesitatea de a defini cerințe precise privind termenul pentru adoptarea sau refuzul unui act de către Consiliu, inclusiv termene, pentru a asigura respectarea principiului cooperării loiale și pentru a evita blocajele instituționale; regretă că, Consiliul a amânat cu 12 ani o decizie privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în ciuda recomandărilor pozitive ale Comisiei privind îndeplinirea criteriilor;

Art 27: Insistă asupra apelului său repetat de a publica pozițiile statelor membre în momentul adoptării unui act de către Consiliu; insistă, de asemenea, ca, Consiliul să înregistreze în mod sistematic identitatea statelor membre atunci când își exprimă pozițiile în cadrul Consiliului; solicită ca justificările (voturilor) să se raporteze la dispozițiile tratatului, la drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor UE și ale statelor membre și la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în toate cazurile în care statele membre aplică dreptul de veto asupra unei anumite decizii; solicită și subliniază că, atunci când un vot nu este justificat din punct de vedere juridic sau încalcă dispozițiile tratatului, Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să fie sesizată și trebuie aplicată o soluție imediată, inclusiv anularea votului […];  

Art 29: Reiterează solicitarea ca tratatele să fie modificate de urgență pentru a extinde aplicarea procedurii legislative ordinare […] la chestiuni legate de spațiul Schengen sau de MFF; constată, totodată, că unanimitatea și ratificările naționale ar trebui în general depășite”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA8 hours ago

România ”este pregătită să joace un rol de lider în efortul global” de triplare a capacității de producție a energiei regenerabile până în 2030, anunță Sebastian Burduja

ROMÂNIA9 hours ago

Raport testare PISA: Elevii din România, cu mult sub nivelul european la cunoștințele de matematică, citit și științe

CONSILIUL UE10 hours ago

România sprijină extinderea competențelor Parchetului European, instituție cu rol important în combaterea criminalității organizate, a punctat Alina Gorghiu în cadrul reuniunii cu omologii din UE

CHINA10 hours ago

Înaintea summitului UE-China, ministrul de externe Wang Yi pledează în fața ambasadorilor țărilor UE pentru ”dialog și cooperare reciproc avantajoasă” pentru a evita ”o confruntare a blocurilor”

POLITICĂ11 hours ago

Lansarea Institutului de Studii Populare. Dan Motreanu: Istoria PNL a fost marcată de modernizarea României, alianța țării cu statele democratice, apartenența la Europa. Avem misiunea să apărăm aceste valori

ROMÂNIA12 hours ago

Marcel Ciolacu: Cooperarea cu SUA a transformat securitatea energetică într-unul din principalii piloni ai Parteneriatului nostru Strategic

U.E.12 hours ago

Actul privind infrastructura Gigabit: Statele membre adoptă o poziție pentru implementarea mai rapidă a rețelelor de mare viteză în UE

ENERGIE12 hours ago

George Agafiței, director pentru afaceri instituționale și sustenabilitate al PPC, a fost ales președinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană

COMUNICATE DE PRESĂ13 hours ago

Reprezentanții ICI București au susținut un curs de Cyber Diplomacy în cadrul Interregional CyberDrill pentru Europa și Asia-Pacific, eveniment dedicat îmbunătății capacităților de răspuns la incidente de securitate informatică

COMUNICATE DE PRESĂ13 hours ago

eMAG aniversează 22 de ani. Oricine intră pe site sau în aplicație în perioada 5-7 decembrie și ”învârte” roata aniversară poate câștiga garantat, în fiecare zi, timp de trei zile

ROMÂNIA15 hours ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO1 week ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

PARLAMENTUL EUROPEAN2 weeks ago

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Trending