INTERVIURI

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

Published

1 year ago

March 27, 2024

Obiectivul grupului PPE din Parlamentul European este ca până la data de 30 iunie să fie aprobate cadrele de negociere și să înceapă tratativele de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Europarlamentarul liberal a subliniat că sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova este în interesul Uniunii Europene și că propunerea Comisiei Europene de a asigura o integrare graduală a Ucrainei și a Republicii Moldova în piața unică va semnifica “libertate totală de mișcare pe piața europeană” a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor.

“Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani”, a afirmat Siegfried Mureșan, precizând că “este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene”.

Europarlamentarul PPE a subliniat că sprijinul UE pentru Ucraina și Republica Moldova este elocvent, iar cifrele ajută la combaterea dezinformării și propagandei.

“Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene”, a spus negociatorul-șef al bugetului UE pentru 2024 din partea Parlamentului European.

Tot la capitolul sprijin, vicepreședintele grupului PPE a evocat că discuțiile la nivel european vor continua privind utilizarea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a susține Ucraina. “Susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina”, a explicat Mureșan,

Referindu-se la problemele fermierilor și sprijinul pentru sectorul agricol, Siegfried Mureșan a insistat că PNL și PPE ca forțe de centru-dreapta susțin tranziția verde, însă “nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia”.

CaleaEuropeană.ro: Domnule Siegfried Mureșan, sunteți în egală măsură vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al familiei politice europene a PPE, aveți o activitate intensă atât în ce ține de vecinătatea estică pentru că gestionați în calitate de președinte Comisia de Asociere parlamentară UE – Republica Moldova, ați negociat și bugetul UE pentru anul în curs, un buget important din perspectiva vecinătății estice, dar și multor priorități bugetare. Pentru interviul de astăzi vă propun să ne concentrăm pe Ucraina, Republica Moldova și problemele fermierilor. Având în vedere faptul că grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, am dori să știm, în contextul evoluțiilor geopolitice, pe care le putem numi dramatice, din vecinătatea estică prin războiul la scară largă pe care Federația Rusă l-a declanșat și îl poartă împotriva Ucrainei, care sunt prioritățile grupului PPE din Parlamentul European în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, dar pentru că este important pentru România, dar și pentru dvs. ca activitate europarlamentară, și sprijinul pentru Republica Moldova?

Siegfried Mureșan: În primul rând, în ultimii doi ani de zile, Uniunea Europeană a înțeles în sfârșit că putem trăi în siguranță în interiorul granițelor Uniunii Europene, doar dacă suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediate, de state care sunt sigure și stabile. Putem să fim siguri doar dacă vecinii noștri sunt siguri. Uniunea Europeană a înțeles acest lucru și Uniunea Europeană înțelege în momentul de față că a ajuta Ucraina și Republica Moldova este chiar în interesul Uniunii Europene. Ca atare, în momentul de față este mult mai ușor să mobilizăm sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova decât era în trecut, evident și din cauza invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse.

În ceea ce privește Republica Moldova, ajută foarte mult faptul că Republica Moldova este condusă de o președintă proeuropeană și de un Guvern proeuropean care se sprijină pe o majoritate proeuropeană transparentă la vedere. În Ucraina oamenii luptă pentru apărarea valorilor europene, a democrației, a libertății și merită tot sprijinul nostru. Luptă chiar și în interesul Uniunii Europene, căci cu cât trupele ucrainene țin trupele de invazie ale Rusiei mai departe de granița Uniunii Europene, cu atât mai bine. Cred că toți ne-am simți mult mai nesiguri dacă Rusia s-ar afla la frontiera noastră.

Cred că Ucraina merită ajutor, deoarece luptă pentru valori europene și pentru siguranța noastră, iar Republica Moldova merită ajutor, fiindcă la ultimele două rânduri de alegeri în Republica Moldova, prezidențiale și parlamentare, oamenii au votat pentru reformare, pentru modernizare, au susținut politicieni proeuropeni. Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale în Republica Moldova, învingându-l pe președintele pro-rus Igor Dodon. Republica Moldova merită sprijin fiindcă de la începutul războiului din Ucraina, oamenii din Republica Moldova au deschis casele pentru oameni din Ucraina care aveau nevoie de ajutor, pentru refugiați din Ucraina, iar autoritățile au accentuat spiritul european, stabilizând situația de la frontiera estică a Uniunii Europene.

Ceea ce Republica Moldova a făcut de la începutul războiului a fost important pentru toată Uniunea Europeană. Ca atare, a ajuta aceste două state este în interesul Uniunii Europene. Ele merită și au dovedit că își doresc integrare europeană.

Atât Republica Moldova, cât și Ucraina respectă în momentul de față angajamente asumate în relația cu Uniunea Europeană. Toate reformele pe care înțelegem că Republica Moldova și Ucraina le vor face, se fac. Ca atare, Uniunea Europeană are posibilități tehnice, politice, financiare de a ajuta Republica Moldova. Ne-ar fi mult mai greu să ajutăm Republica Moldova în perioada actuală, dacă Republica Moldova ar fi condusă de un președinte pro-rus care nu ar respecta ceea ce ne înțelegem cu el și ar izola Republica Moldova pe plan internațional. Faptul că Republica Moldova este condusă de Maia Sandu, președintă credibilă la nivel internațional și european, ajută ca Republica Moldova să poată obține beneficii concrete pentru cetățenii Republicii Moldova de la nivel european.

Cum am ajutat? Cifrele sunt importante, fiindcă ne ajută să informăm corect oamenii și să combatem propaganda și dezinformarea. Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene. Sunt multe exemple concrete.

CaleaEuropeană.ro: Pe aceste exemple concrete aș vrea să insistăm un pic. Dvs. sunteți un susținător al ideii că așa cum ajutăm Ucraina trebuie să ajutăm și Republica Moldova, două fețe ale aceleiași monede de integrare. Le-aș separa ca mesaje de sprijin și mesaje politice și instituționale pentru că în timp ce știm că Ucraina necesită un sprijin colosal, Republica Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de consecințele războiului declanșat de Rusia. De asemenea, România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a spus recent că este foarte important să existe acest sprijin european pentru Republica Moldova, inclusiv în contextul pre-electoral afectat de acțiunile hibride ale Rusiei. Este și o mențiune în concluziile Consiliului European de săptămâna trecută pe această chestiune. Astfel, ce forme concrete de sprijin european pot ajunge anul acesta la Chișinău și ce va face grupul PPE în acest sens?

Siegfried Mureșan: Grupul PPE a fost întotdeauna principalul promotor al Ucrainei și al Republicii Moldova, în timp ce forțele anti-europene nu vor să ajutăm Ucraina și Republica Moldova. În trecut, socialiștii erau mult mai slabi în ceea ce privea sprijinul pentru Ucraina, ei având legături istorice dubioase cu Federația Rusă. Totuși, grupul PPE a fost de la început un grup care a spus clar sprijin pentru Ucraina, sprijin pentru Republica Moldova.

Ce facem? În primul rând, vom crește ajutorul financiar. La fiecare ocazie pe care o avem creștem ajutorul financiar pentru Ucraina și Republica Moldova. În bugetul Uniunii Europene pe anul acesta pe care eu l-am negociat, ca negociator șef din partea Parlamentului European ca raportor, am reușit să creștem banii alocați Republicii Moldova. Ne asigurăm că cele 50 de miliarde de euro votate pentru Ucraina pe următorii patru ani vor ajunge cât mai repede în Ucraina.

Doi la mână, vom investi mai mult la nivel european în securitate și apărare. Aceasta este o temă distinctă, dar cu cât Uniunea Europeană investește ea însăși mai mult în securitate, apărare, este mai puternică, este mai rezilientă, cu atât putem ajuta mai mult și Ucraina în această situație. Cum vom investi mai mult în securitate, apărare? Imediat după alegerile europarlamentare, se va înființa o poziție a unui comisar european pentru securitate, apărare, care nu va drept rol comandarea unei armate europene care nu există, ci care va avea drept rol următorul lucru: să optimizeze toate cheltuielile de inovare, cercetare, domeniu industriei apărării pentru a cheltui o singură dată, pentru a inventa cele mai moderne echipamente, a le achiziționa apoi în cantități mari, la un preț per unitate mic și a le pune la dispoziția statelor care au nevoie, atunci când au nevoie. Cu cât toate statele membre ale Uniunii Europene au mai multe echipamente similare, cu atât pot acționa mai rapid și mai eficient împreună. Asta înseamnă că vom putea ajuta mai mult și Ucraina în situația actuală.

Cum mai ajutăm în rest Ucraina și Republica Moldova? În mai puțin de doi ani de zile am reușit să acordăm Republicii Moldova și Ucrainei statutul de state candidate, să luam cu unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene decizia de a începe negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Timp record. Pentru România au trecut mai mult de patru ani de la momentul la care am depus cererea de aderare până la momentul la care s-a decis începerea negocierilor. Pentru Ucraina și Republica Moldova au trecut mai puțin de doi ani. Au depus cerere de aderare în martie 2022, li s-a acordat statut de stat candidat în iunie 2022. A fost acordată o listă de nouă reforme de implementat Republicii Moldova și șapte Ucrainei, iar imediat ce acestea au fost implementate, la solicitarea Parlamentului European, cu recomandarea Comisiei Europene, Consiliul European a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare.

CaleaEuropeană.ro: Se poate întâmpla ca în iunie 2024, la împlinirea a doi ani de la dobândirea statutului de țări candidate, să avem primele conferințe interguvernamentale pentru deschiderea formală a negocierilor pentru Ucraina și Republica Moldova? Cum vedeți dvs. și PPE acest lucru?

Siegfried Mureșan: Acesta este obiectivul nostru. În decembrie 2023 s-a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare. Acum aceste negocieri trebuie pregătite, trebuie stabilit cadrul de negociere. Negocierile vor avea loc pe aproximativ 30 de capitole, vom negocia despre economie, apărare, mediu, agricultură, fiscalitate, comerț. Aceste negocieri trebuie pregătite și vor trebui să înceapă. Pregătirea, în momentul de față, are loc în următorul fel: Comisia Europeană a finalizat acum pregătirea acestui cadru de negocieri și acum statele membre trebuie, în Consiliul European în unanimitate, să aprobe acest cadru de negociere. Următorul Consiliu European va avea loc în luna iunie. Obiectivul nostru trebuie să fie ca acest cadru de negociere, practic mandatul de negociere, să fie aprobat în luna iunie și negocierile să înceapă. Partidul Popular European, președintele Partidului Popular European și eu ca vicepreședinte, credem că înainte de finalul președinției belgiene a Uniunii Europene, înainte de 30 iunie, aceste negocieri trebuie să aibă loc. Acestea sunt foarte importante nu doar pentru Ucraina și Republica Moldova, ci și pentru Uniunea Europeană, fiindcă negocierile de aderare înseamnă adaptarea legislației din Ucraina și din Republica Moldova la legislația europeană și înseamnă, de fapt, implementarea foarte multor măsuri de reformă, măsuri de modernizare. Cu cât Republica Moldova și Ucraina se modernizează mai mult, cu atât mai bine și pentru noi – Uniunea Europeană. De fapt, aceste negocieri sunt cel mai complex instrument pe care îl avem pentru a ajuta, încuraja, facilita și implementa modernizarea Republicii Moldova. Aceste negocieri trebuie să înceapă.

În plus, Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani. Însă, este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene. De aceea, în ultimii doi ani, Uniunea Europeană a integrat Ucraina și Republica Moldova în programe europene, în programul european privind infrastructura mare, facilitatea de interconectare a Europei, de programul european privind finanțarea IMM-urilor, programul european de digitalizare, programul european de sănătate. Republica Moldova poate participa la aceste programe, inclusiv obține finanțări din fonduri europene la fel ca oricare stat membru al Uniunii Europene. Vrem ca oamenii din Republica Moldova să beneficieze de programele europene chiar și înainte de aderare.

CaleaEuropeană.ro: Mai este și exemplul legat de interconectarea rețelelor electrice. Actualmente, în Republica Moldova, cetățenii de peste Prut aprind lumina cu sprijinul României și al Uniunii Europene. Din această perspectivă, pentru că ați abordat apropierii și simțirii beneficilor concrete ale integrării, Comisia Europeană a prezentat recent, înainte de Consiliul European de săptămâna trecută, o comunicare către Consiliu și către Parlament pentru o reformă pro-extindere a Uniunii Europene. Știm foarte bine care este deviza de la Bruxelles, se merge în paralel și cu reforma internă pentru că ne pregătim pentru o Uniune mai mare, dar să dăm și impuls pentru extindere ca investiție geostrategică. Acolo este inclusă și o propunere privind integrarea graduală a țărilor candidate, precum Ucraina și Republica Moldova în piața unică. Este un lucru pe care dvs. l-ați propus și l-ați solicitat Comisiei Europene în ceea ce privește integrarea graduală a Republicii Moldova la piața unică. Concret, cum s-ar putea realiza acest lucru până la aderarea efectivă și ce beneficii ar aduce această chestiune atât Uniunii Europene, cât și Republicii Moldova și a altor țări candidate?

Siegfried Mureșan: Ceea ce a propus Comisia Europeană săptămâna trecută este un lucru extrem de important. Este o premieră și arată că Uniunea Europeană este serioasă, angajată în ceea ce privește statele din vecinătatea imediată, statele candidate. Comisia Europeană spune să integrăm gradual, pas cu pas, statele candidate în piața unică europeană, chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Ce înseamnă piață unică europeană? Înseamnă cel puțin patru libertăți de mișcare: libertatea de mișcare a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Asta înseamnă că oamenii din Republica Moldova să poată lucra simplu, fără bariere, fără permise de muncă în statele membre ale Uniunii Europene. Ei o pot face, în momentul de față, cu pașaportul românesc, dar nu o pot face cu pașaportul moldovenesc. Înseamnă libertate totală de mișcare a bunurilor pe piața europeană, înseamnă că producătorii din Republica Moldova vor putea exporta mai rapid, mai simplu, mai ieftin, fără limite, fără bariere, fără cote pe piața europeană. De asemenea, înseamnă că investitorii europeni vor putea investi mai simplu, mai rapid, fără bariere în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că se vor crea locuri de muncă stabile, bine plătite și pe termen lung în sectoare cu valoare adăugată ridicată în Republica Moldova.

Noi, Parlamentul European, cerem acest lucru de doi ani. În luna aprilie 2022, ședința comitetului parlamentar de asociere UE – Republica Moldova, sub conducerea mea și al actualului ministru al afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, am introdus pentru prima dată această solicitare într-un document oficial al Parlamentului European. Am spus că dorim integrarea Republicii Moldova în piața internă înainte de aderare. După aceea, am introdus acest lucru în două rezoluții adoptate de către plenul Parlamentului European, cu o majoritate de peste 80%. Mă bucur că, în sfârșit, Comisia Europeană a preluat acest lucru. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre integrarea graduală a Ucrainei în piața unică începând cu septembrie 2022 în discursul dumneaei privind starea Uniunii Europene. Eu am reacționat atunci imediat și am spus că tot ceea ce se oferă Ucrainei, trebuie să se ofere și Republicii Moldova. Am avut multe discuții, inclusiv cu președinta Comisiei Europene, căreia i-am spus că tot ceea ce oferim Ucrainei, trebuie să oferim și Republicii Moldova. Mă bucur că acum se oferă un plan transparent pentru Ucraina, Republica Moldova și toate statele candidate.

Obiectivul este să existe libertate totală de mișcare între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Asta va ajuta oamenii, consumatorii, întreprinderile și va aduce toate beneficiile integrării europene oamenilor din Republica Moldova, va aduce legislație europeană, standarde de protecție a mediului, de protecție a calității, de protecție a consumatorilor, deci standarde europene în Republica Moldova. Concret, înseamnă cp Republica Moldova trebuie să adopte legislație europeană, să adere la legislația europeană. Tehnic, vor fi multe schimbări legislative pe care trebuie să le facem în următoarele luni, în următorii unu-doi ani, dar le vom face. Rezultatul va fi clar și practic. Chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova va avea toate beneficiile unui stat membru cu excepția reprezentării în instituțiile Uniunii Europene. Le va avea și pe acestea și vreau să le aibă cât de curând. Ele vin după ce aderă, dar chiar și înainte de aderare va avea toate beneficiile, cu excepția celor instituționale.

CaleaEuropeană.ro: Merită să menționăm și faptul că, odată cu aceste beneficii care sunt foarte importante, ne referim și la reformele pe care și Republica Moldova și Ucraina trebuie să le facă în acest sens, reforme care vor ajuta cele două țări să se dezvolte, având exemplele altor țări care au aderat. Anul acesta împlinim 20 de ani de la marele val de extindere în Uniunea Europeană și cred că merită menționate și aceste aspecte pe care cetățenii din Republica Moldova să le conștientizeze, mai ales că toate statele din Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța, sunt la fel ca și România și restul, beneficiare de pe urma existenței pieței unice. Este o piață unică din care toată lumea beneficiază. Corect?

Siegfried Mureșan: De când am aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Atât am plătit în bugetul Uniunii Europene. Am primit în aceeași perioadă peste 90 de miliarde de euro, mai precis 92. Am plătit 30, am primit 92. Am plătit cu 60 de miliarde mai puțin decât am primit. Pentru fiecare euro plătit, am primit 3 euro înapoi. Scopul bugetul Uniunii Europene este să ne ajute pe noi, statele mai puțin bogate să ne dezvoltăm. Chiar pentru statele bogate ale Uniunii Europene, care plătesc mai mult în bugetul Uniunii Europene decât primesc, apartenența la piața unică este un câștig, fiindcă economia lor se poate dezvolta mai bine. De exemplu, în Marea Britanie, 4% din Produsul Intern Brut a existat doar datorită apartenenței la Uniunea Europeană și la piața internă. De când Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană vedem că economia sa crește mai încet decât creștea înainte, crește mai încet decât media europeană și vedem cum ieșirea din piața unică europeană a afectat Marea Britanie. De pe urma acestei pieței unice europene, oamenii pot decide să lucreze unde vor în Uniunea Europeană, să crească unde vor, să studieze unde vor, capitalurile se pot muta rapid, putem avea acces la tot felul de servicii, întreprinzătorii din România, de exemplu, pot exporta rapid în toată piața europeană. De pe urma acestei libertăți câștigă toată lumea în Uniunea Europeană.

CaleaEuropeană.ro: Pe același subiect, o întrebare scurtă cu un răspuns scurt pentru că ne interesează poziția politică și din Parlamentul European chiar dacă nivelul de decizie merge către statele membre. Cum vedeți dvs. și grupul PPE propunerile privind distribuirea profiturilor generate de activele înghețate ale Federației Rusiei către Ucraina, inclusiv această distribuție procentuală, 90% pentru arme și 10% pentru reconstrucție? Fac această mențiune pentru că grupul PPE susține sprijinirea Ucrainei din perspectivă de apărare, dar și perspectiva reconstrucției Ucrainei.

Siegfried Mureșan: Sunt mai multe lucruri importante pe care le-ați spus. În primul rând, Uniunea Europeană a rămas unită de la începutul războiului din Ucraina. Doi la mână, ajutăm Ucraina cu tot ce putem. Trei la mână, sancționăm Federația Rusă și știm că sancțiunile aplicate Federației Ruse vor afecta semnificativ Federația Rusă pe termen lung. Acestea nu duc la colaps imediat al economiei Federației Ruse, însă fără tehnologia europeană, fără investiții europene, Rusia va deveni tot mai săracă, oamenilor din Rusia le va merge tot mai rău. Nu este dorința noastră să le meargă rău oamenilor din Rusia, dar dacă ei susțin un dictator care izolează Rusia pe plan internațional, scăderea nivelului lor de trai este o consecință a deciziilor pe care oamenii din Rusia le iau și a voturilor pe care ei le dau. Trebuie spus acest lucru foarte clar, cu toată părerea de rău. Suntem uniți să ajutăm Ucraina și să sancționăm Federația Rusă. Decizia de a îngheța acele active ale Băncii Naționale a Rusiei este corectă. Din punct de vedere legal, utilizarea acelor active este complicată, însă utilizarea profiturilor obținute de pe urma înghețării acelor active a dobânzilor este, din punct de vedere legal, mai simplă. De aceea, susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina. În momentul de față, Ucraina are nevoie mai mult decât orice altceva de arme pentru a ține agresorul departe. Este justificat ca acele profituri să fie folosite într-o pondere semnificativă echiparea, înzestrarea armatei ucrainene, astfel încât să poată scoate agresorul din țară. Cu cât armata ucraineană este mai bine înzestrată, mai bine echipată și poate face față acestei agresiuni, cu atât și populația civilă este mai bine protejată și astfel reușim să reducem numărul de vieți pierdute în Ucraina.

CaleaEuropeană.ro: În timp ce se uită către extindere, Uniunea Europeană are de gestionat și propriile provocări interne. Spre finalul interviului doresc să ne îndreptăm spre un subiect care și astăzi are ramificații la Bruxelles, pentru că fermierii încă protestează, fiind reuniuni de resort ale miniștrilor din țările membre. Având în vedere importanța sectorului agricol în Uniunea Europeană, știm că aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene merge către această politică emblematică, politica agricolă comună, fiind una dintre primele politici puse în comun la nivel european. Grupul PPE s-a poziționat mereu ca un susținător al fermierilor europeni, ca un grup politic și ca un partid care este și al fermierilor. În același timp, ați întâmpinat inclusiv critici de la celelalte grupuri politice privind o abordare diferită legată de obiectivele de mediu. Astfel, cum intenționează grup PPE să sprijine fermierii din statele membre în fața acestor provocări, cum ar fi schimbările climatice pe care le recunoașteți, dar și chestiile legate de competitivitate și de funcționarea per ansamblu a unui sector care este vital pentru lanțul de aprovizionare și securitate alimentară în Europa?

Siegfried Mureșan: Vă răspund direct: noi, Partidul Național Liberal și toate partidele pro-europene de centru dreapta din Uniunea Europeană, grupate în Partidul Popular European, dorim un mediu curat, dorim reducerea poluării, dorim emisiile de dioxid de carbon, dorim combaterea schimbărilor de climă. Am votat foarte multe lucruri în acest sens, unu la mână. Doi la mână, dorim să realizăm tranziția spre o economie verde, curată, investind în sursele generabile de energie. Dorim să facem această tranziție pe bază de cercetare, inovare, investiții, creând locuri de muncă în domenii noi, de viitor. Dorim să facem această tranziție ajutând economia, ajutând industria, nu afectând-o. Există politicieni extremiști, ideologici de stânga extremă, chiar și fundamentaliști verzi care spun că dacă industria europeană nu se adaptează, atunci să moară. Noi spunem că vrem să apărăm zecile de milioane de locuri de muncă din industria din România și Uniunea Europeană. Între timp, cred că industria este hotărâtă să realizeze tranziția spre economie verde. În orice fabrică în care merg în momentul de față, conducerea fabricii îmi spune mândră: „uite cu cât am reușit să reducem emisiile, cum am reușit să reducem poluarea, câte panouri fotovoltaice am instalat”. Cred că toți vrem tranziția către o economie verde, dar întrebarea este cum o facem. Sunt oameni care o vor într-o manieră ideologică, spunând că trebuie să se întâmple acum, imediat, iar dacă nu se întâmplă, dacă industria nu se adaptează, atunci să moară și să se piardă milioane de locuri de muncă. Noi, partidele responsabile de centru dreapta pro-europene, spunem că vrem tranziția, dar o vrem împreună cu industria, nu împotriva ei, împreună cu fermierii, nu împotriva lor. Vrem să stabilim ținte pe care să știm că le putem îndeplini, iar dacă cineva trebuie să se adapteze, să fie ajutat, inclusiv financiar. Acest lucru se întâmplă deja la nivel european și vrem să știm că țintele sunt realiste. De aceea, spunem foarte clar că nu trebuie luată nicio decizie pe agricultură cu impact asupra fermierilor, fără ca fermierii să fie ascultați în viitor, fără a exista studii de impact, fără ca impactul asupra fermierilor să fie cunoscut, iar dacă impactul este negativ, dacă există costuri, atunci să știm cum sunt ajutați fermierii. Susținem această tranziție, însă nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia. Agricultura este astăzi mai importantă decât oricând. Securitatea alimentară este extrem de importantă. Cu războiul în Ucraina aproape de frontieră, trebuie să ne asigurăm că producem suficient în Uniunea Europeană. Avem cele mai înalte standarde de calitate la hrană în Uniunea Europeană și trebuie să avem și cantitatea necesară. Prețul trebuie să fie stabil, să nu existe volatilitate mare a prețului. Dacă prețul crește prea mult, cumpărătorul suferă. Dacă prețul scade, suferă fermierul. Dacă piața este invadată cu produse cu cereale din afara Uniunii Europene, suferă fermierul. De aceea este nevoie de reducerea volatilității, de un echilibru de sprijin pentru consumatori în primul rând, dar și pentru fermieri în egală măsură.

CaleaEuropeană.ro: Cum ar trebui să răspundă Uniunea Europeană în perioada următoare la aceste proteste care continuă? Avem diferențe mari de subvenție între țările din vestul Europei și cele din est, precum România și Polonia, simt această presiune legată de cerealele din afara Uniunii Europene, dar este și o discuție despre viitor dacă ne gândim că extinderea Uniunii Europene va însemna și integrarea unui potențial agrar impresionant pe care o țară precum Ucraina îl are.

Siegfried Mureșan: Ați spus din nou multe lucruri importante. În primul rând, oamenii din România trebuie să știe că, de când România a aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am primit 40 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru agricultura din România. În această perioadă, valoarea producției agricole a României s-a dublat de la 10 miliarde de euro pe an la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura din România se dezvoltă, calitatea pe care o producem este foarte bună, cantitatea este tot mai mare, valoarea a crescut de la 10 la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura României este mai mare, nu este mai mică decât a fost la momentul aderării. Uniunea Europeană ne ajută cu peste 40 de miliarde de euro fonduri europene. Doi la mână, am votat deja o creștere graduală a subvenției la hectar pentru fermierii din România, astfel încât să ajungă până în anul 2027 la nivelul subvenției medii de la nivelul Uniunii Europene și este cel mai important lucru. Trei la mână, am votat măsuri de reducere a birocrației, fiindcă mai ales fermierii mici au fost afectați de birocrația mare din agricultură. Locul fermierului este pe câmp, nu într-un birou să completeze formulare pentru fondurile europene pe care le primește. Patru la mână, Uniunea Europeană, chiar în aceste săptămâni, a spus următorul lucru: „vrem să absorbim pe piața europeană”. Toate produsele din Republica Moldova și Ucraina pe care le putem absorbi, mai ales cele din Ucraina, dacă vin în cantități mai mari decât putem absorbi ar fi incorect să promitem Ucrainei că absorbim toate aceste cantități. Nu am face decât să afectăm fermierii noștri și să facem o promisiune pe care nu o putem respecta Ucrainei. Uniunea Europeană spune că primim ce putem din Ucraina, iar dacă vin cantități mai mari decât putem absorbi, cantități care perturbă piața europeană, atunci vom limita accesul lor pe piața europeană și vom redirecționa aceste cantități spre țările din lume care au nevoie de importurile din Ucraina, precum țări din Africa sau Orientul Mijlociu. În plus, avem mecanisme de criză la nivel european prin care ajutăm în fiecare an fermierii în caz de condiții meteorologice extreme. Avem mai multe măsuri în tranziția spre economia verde care au căpătat derogări, mai ales pentru fermierii mici până la 10 hectare. Anumite măsuri de înverzire pe care fermierii mari trebuie să le facă, cei mici nu mai trebuie să le facă. Am reușit, datorită muncii Partidului Popular European, să eliminăm o propunere de reducere a consumului de pesticide la nivel european propusă de Comisia Europeană. Comisia Europeană a spus următorul lucru: „Vrem să reducem consumul de pesticide la nivel european”. În principiu, este un lucru bun și eu vreau să consumăm cât mai puține pesticide, însă propunerea legislativă a Comisiei Europene nu era bine făcută pentru că propunea reducerea tuturor pesticidelor cu 50%, ori în Franța și în Olanda se folosesc cantități de zece ori mai mari la hectar de pesticide decât în cazul României. Ca atare, dacă reduci de la 7000 de unități la 3500 poți, dar dacă reduci de la 700 la 350, cu 350 de unități de grame de pesticide la hectar nu va mai crește nimic. Acea propunere era prost făcută. Trebuie reduse pesticidele dăunătoare, păstrate cele sănătoase și trebuie redus mai mult acolo unde este consumat mai mult și mai puțin la noi unde se consumă mai puțin decât în alte state. Propunerea aceea legislativă a fost prost făcută de Comisia Europeană. Noi am propus să eliminăm multe dintre aceste măsuri nesănătoase. La final, Comisia Europeană a înțeles că propunerea afecta fermierii, afecta cantitatea produsă în Uniunea Europeană și a retras complet acea propunere legislativă. A spune Comisiei Europene stop când afectează fermierii este un lucru pe care noi, PPE ca familie politică, îl facem. Partidul Național Liberal a fost întotdeauna în cadrul familiei politice, în cadrul PPE, un puternic apărător al agriculturii, al fermierilor. În încheiere, vă spun că în ultimii cinci ani, la nivel european, Partidul Popular European a fost singura familie politică care a apărat cu adevărat fermierii. Partidele de stânga, partidele verzi își au votanții în multe țări membre ale Uniunii Europene, în principiu, la oraș. Nu le pasă de sate, nu le pasă de fermieri. Noi, partidele membre ale PPE suntem partidele europene cărora le pasă de sat și de oraș. Ne pasă de fermieri, dar ne pasă de mediul rural în ansamblu. Vrem în mediul rural investiții, vrem reducerea decalajelor a standardelor de viață dintre sat și oraș, vrem investiții în școli, în infrastructură digitală, în infrastructură de transport și la sate și vom continua să apărăm agricultura, fermierii și mediul rural și în următorii cinci ani.

Up Next

Siegfried Mureșan, vice-liderul grupului PPE: Susținem ca profiturile din activele înghețate ale rușilor să fie utilizate pentru ca ucrainenii să scoată agresorul din țară

Don't Miss

Siegfried Mureșan propune rectificarea bugetului UE 2024 pentru a include Facilitatea pentru Ucraina: Obiectivul meu este să obținem un vot final înainte de începerea campaniei pentru alegerile europene

Robert Lupițu

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Click to comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERVIURI

INTERVIU Kurt Sievers, președinte și CEO al NXP: NXP are un portofoliu unic de hardware și software, iar NXP România contribuie la consolidarea suveranității Europei în materie de semiconductori

Published

1 month ago

April 2, 2025

Diana Zaim

Kurt Sievers, președinte și CEO al NXP Semiconductors, a discutat, într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, despre portofoliul unic hardware și software al NXP, dar și despre realizările importante înregistrate de NXP România prin cele două centre ale sale din București și Sibiu. Kurt Sievers a efectuat o vizită în România în perioada 1-2 aprilie cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea NXP România.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: NXP are o prezență puternică în România prin centrele sale din București și Sibiu, unul dintre cele mai importante hub-uri de dezvoltare software și hardware din Europa. Care sunt cele mai importante realizări ale NXP în România până în prezent și cum evaluați impactul acestei prezențe asupra operațiunilor globale ale companiei?

Kurt Sievers: NXP România este cel mai mare hub de software în domeniul auto al companiei. De asemenea, România contribuie semnificativ la domeniile Industriale și IoT ale NXP. Numărul de angajați al echipei noastre din România a crescut de la 550 la aproximativ 1.100 în ultimii cinci ani. Am dublat și dimensiunea ecosistemului nostru local. Beneficiem de co-localizare cu mai mulți parteneri și clienți cheie în România, inclusiv Continental: cel mai mare angajator din România în industria noastră. Partenerii noștri în alte proiecte UE, cum ar fi partenerul nostru Bosch în cadrul joint venture-ului ESMC, Bosch având și ei o prezență puternică în România.

Echipele NXP România dezvoltă soluții software de importanță majoră, esențiale pentru succesul NXP. Software-ul și soluțiile pe care le dezvoltăm în România sunt implementate în diverse domenii ale Vehiculului Definit de Software: Networking, Electrificare (Electrification), Radar (ADAS), calculatorul de bord (Vehicle Compute), toate aliniate la arhitectura centralizată a mașinii. Echipa noastră din România dezvoltă, de asemenea, software și soluții în arii de activitate precum IoT și sectorul Industrial, inclusiv Automatizarea Clădirilor și a Casei, Automatizarea unităților de producție, Sănătate, Electrocasnice Inteligente.

NXP România Sibiu/ © NXP

Avem, de asemenea, o prezență semnificativă în universitățile de top din țară, sprijinind adaptarea curriculei pentru a ține pasul cu avansul tehnologic din ce în ce mai rapid. Parteneriatele noastre universitare din România creează oportunități pentru studenți și cercetători de a accesa tehnologia noastră de ultimă generație în cadrul laboratoarelor NXP și susțin un mediu inovator prin intermediul competițiilor academice, precum NXP Cup și hackathoane, experiență practică în Innovation Labs, stagii de practică la NXP și multe altele.

CaleaEuropeană.ro: Ce planuri concrete aveți pentru extinderea investițiilor în cercetare și dezvoltare ale NXP în România în următorii ani?

NXP București/ © NXP

Kurt Sievers: Având în vedere complexitatea în creștere, informațiile și natura interconectată a dispozitivelor și a rețelelor, nevoia de software va continua să crească. Prin urmare, vedem un potențial continuu de creștere aici. România este, de asemenea, un hub unde NXP își consolidează eforturile în zona de cercetare și dezvoltare prin granturile europene IPCEI. Anul trecut, NXP România a semnat un contract de finanțare SENTHICOM IPCEI care va finanța eforturile a aproximativ 300 de ingineri timp de 5,5 ani. Avem planuri ambițioase de a ne extinde contribuția la Chips Joint Undertaking (Chips JU), care își propune să consolideze industria semiconductorilor din Europa prin promovarea colaborării între UE, statele membre și sectorul privat. NXP a fost, de asemenea, un mare contribuitor la proiectele UE Tristan și Isolde, care au promovat un ecosistem deschis de procesare RISC-V în Europa.

CaleaEuropeană.ro: Care este poziția strategică a României în cadrul ecosistemului global al NXP, mai ales având în vedere că Europa trece printr-o transformare digitală rapidă și o dezvoltare accelerată în industria semiconductorilor și a tehnologiilor critice?

Kurt Sievers: NXP investește semnificativ în transformarea digitală, iar NXP România joacă un rol de lider în adaptarea și implementarea practicilor de transformare digitală la nivel global, cum ar fi GenAI, care ajută la creșterea eficienței și accelerarea execuției proiectelor.

CaleaEuropeană.ro: România este în curs de aderare la OCDE și participă activ la inițiativele europene privind transformarea digitală și securitatea tehnologică. Cum percepe NXP evoluția pieței europene în contextul geopolitic actual și cum influențează acest lucru deciziile de investiții ale companiei în regiune?

Kurt Sievers: Deși NXP are o prezență la nivel global cu operațiuni în peste 30 de țări, suntem o companie cu sediul central și cu o prezență foarte puternică în Europa. Împreună cu site-urile NXP din Austria, Cehia, Franța, Germania și Olanda, NXP România contribuie la consolidarea suveranitații Europei în materie de semiconductori. Echipa noastră de aici creează soluții pentru Vehiculele Definite de Software (Software-Defined Vehicles -SDVs) prin cercetare și dezvoltare avansată, inclusiv suport software pentru procesoare (software și tools detip runtime ) în domeniile firmware, virtualizare, sisteme de operare (în timp real sau Linux), drivere, middleware și platforme de integrare. Multe dintre cele 30 de țări în care operăm sunt deja membre OCDE, așa că vedem aderarea României la această organizație interguvernamentală ca pe o evoluție binevenită și naturală.

CaleaEuropeană.ro: NXP este unul dintre liderii mondiali în furnizarea de semiconductori pentru industria auto. Ce rol joacă operațiunile dumneavoastră din România în acest segment critic și cum contribuie la dezvoltarea de tehnologii avansate pentru vehicule conectate și autonome?

Kurt Sievers: Software-ul va continua să joace un rol crucial în industria semiconductorilor, iar NXP promovează piața auto globală prin furnizarea de soluții de sistem scalabile care răspund nevoilor clienților. Producătorii de automobile din întreaga lume fac trecerea la vehicule definite de software și grad crescut de electrificare. Aceasta este cea mai semnificativă transformare care a avut loc în industria auto de la invenția automobilului acum peste 100 de ani, iar echipa noastră din România este chiar în centrul realizării acestei transformări istorice.

CaleaEuropeană.ro: Care sunt principalele provocări și oportunități globale cu care se confruntă NXP astăzi, în special având în vedere concurența tehnologică și economică internațională, și cum intenționați să vă consolidați poziția globală în următorii ani?

Kurt Sievers: Facem pași importanți pentru a aduce îmbunătățiri semnificative în afacerea noastră ca să putem deveni principalul furnizor de sisteme inteligente în domeniile auto și IoT industrial. Potrivit McKinsey, piața globală a semiconductorilor va deveni o oportunitate de 1,3 trilioane de dolari până în 2030. Și dacă priviți în ultimii ani, creșterea a fost determinată de valuri numeroase de mega-aplicații. Între 2000-2010, calculul a fost numele jocului, Intel a fost câștigătorul. Între 2010 și 2020, a fost epoca mobilului, a smartphone-urilor, a tabletelor, companii precum Qualcomm și Broadcom s-au afirmat puternic în această perioadă. Și de atunci, este cu siguranță cloud computing, AI, Gen AI și cloud-ul – cu NVIDIA, vedeta absolută, acum în ascensiune.

Credem că de aici, următorul mare val este cel al Sistemelor Inteligente (Intelligent Systems at the Edge), care vor beneficia de inteligența artificială, tot cloud computing-ul, toate aceste aplicații fie în casă, fie în automatizarea clădirilor, fie în automatizarea fabricilor, fie în mașină – ca dispozitivul suprem. Toate sunt conectate la cloud și vor beneficia de succesul pe care cloud-ul îl înregistrează în prezent.

Ce urmează și unde NXP va fi puternic este ceea ce numim „anticipare și automatizare”. Ideea este că tehnologia va ști ce aveți nevoie în continuare. Și apoi, tehnologia va automatiza livrarea a ceea ce aveți nevoie. Și asta poate fi ajutorul pe care îl primim de la roboții de tuns iarba, eventual de la mașinile autonome. Toate acestea sunt despre anticiparea a ceea ce urmează și apoi livrarea într-un mod automatizat. Și acestea sunt tot aplicații (edge applications).

Ne-am organizat afacerea pentru a valorifica această oportunitate de creștere, fie că este vorba de domeniul auto, automatizarea fabricilor, automatizarea clădirilor, casa inteligentă și domeniul sănătății. Este vorba despre automatizarea sarcinilor. Este vorba despre încrederea pe care aceste aplicații trebuie să o ofere. Și încrederea vine cu securitatea cibernetică și siguranța funcțională și este vorba despre creșterea eficienței. Avem un portofoliu unic de hardware și software pentru a acoperi această oportunitate de piață într-un mod pe care concurenții noștri nu îl pot egala.

Kurt Sievers, președinte și CEO al NXP Semiconductors, va efectua o vizită în România în perioada 1-2 aprilie cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea NXP România.

INTERVIURI

INTERVIU Ambasadorul britanic la București: “Angajamentul nostru de a apăra România” este “ferm”. 2025 este un an crucial pentru a duce relația UK-UE la un nou nivel de apărare și securitate

Published

1 month ago

April 1, 2025

Robert Lupițu

Ambasadorul Marii Britanii, Giles Portman, a subliniat rolul esențial al Regatului Unit în contextul geopolitic actual, reafirmând angajamentul țării sale față de securitatea Europei și a României și sprijinul pentru Ucraina. Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, el a evidențiat importanța cooperării strânse cu aliații europeni, în special Franța, în cadrul așa-numitei “Coaliții a celor dispuși”, menționând că “acest an este crucial nu doar pentru obținerea unui acord de pace sustenabil pentru Ucraina, cu garanții de securitate, dar și pentru a duce relația Regatului Unit cu UE la un nou nivel de cooperare în domeniul apărării și securității și de cooperare economică”.

Întrebat despre relația cu administrația SUA, ambasadorul a insistat că fundamentul parteneriatului transatlantic rămâne solid, în ciuda stilului direct și imprevizibil al noii administrații Trump. Portman a subliniat că “relația Regatului Unit cu SUA nu s-a schimbat, suntem în continuare parteneri extrem de apropiați în domeniul securității, apărării și economiei”. Totodată, a menționat că Europa trebuie să își asume un rol mai activ în asigurarea securității regionale, ceea ce se reflectă în creșterea bugetului de apărare britanic la 2,5% din PIB, cu perspectiva de a ajunge la 3%.

În ceea ce privește securitatea flancului estic al NATO, ambasadorul britanic a subliniat rolul esențial al României în cadrul Alianței, amintind exercițiile militare comune precum Steadfast Dart și Sea Shield, dar și angajamentul Marii Britanii de a continua misiunile de poliție aeriană în regiune. “Angajamentul nostru față de apărarea flancului estic și față de România este ferm și extrem de solid”, a afirmat el.

Pe lângă componenta militară, Portman a abordat și problematica dezinformării și a interferențelor externe, apreciind eforturile României în combaterea acestor amenințări.

“A fost un moment foarte dificil spre sfârșitul anului trecut în România, am recunoscut și am înțeles acțiunile care au fost întreprinse de autoritățile și instituțiile române“, a spus diplomatul britanic, referindu-se la anularea alegerilor de către Curtea Constituțională. “Cred că lucrul cel important acum este ca alegerile din mai să se desfășoare conform planului și un număr cât mai mare de români să iasă la vot și să își exprime voința democratică”, a adăugat el.

Din 2015 până în 2019 Giles Portman a condus Grupul operativ East Stratcom de la nivelul Servicului European de Acțiune Externă, înființat de șefii de stat și de guvern din UE pentru a identifica, analiza și răspunde dezinformării rusești.

“Problema campaniilor de dezinformare este că ne iau prin surprindere și că sunt greu de pus cap la cap și greu de dovedit. Acesta este motivul pentru care trebuie să continuăm să împărtășim cele mai bune practici și experiența noastră”, a adăugat el, subliniind că “România este un partener de încredere atât în ceea ce privește apărarea și securitatea, cât și în ceea ce privește comerțul și cooperarea noastră economică”.

De asemenea, Portman a reiterat susținerea Marii Britanii pentru aderarea României la OCDE până în 2026 și a evidențiat potențialul de extindere a cooperării economice bilaterale, în special în domeniile energiei și telecomunicațiilor.

Ambasadorul subliniat că “România va continua să fie un aliat apropiat al Marii Britanii, iar relațiile dintre cele două țări vor deveni din ce în ce mai strânse în viitor”. Marea Britanie și România marchează anul acesta 145 de ani de relații diplomatice bilaterale.

Interviul complet

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, vă mulțumim pentru acest interviu. În vremurile noastre turbulente, unii au tendința de a se întoarce la istorie. München 1938 și Ribbentrop Molotov 1939, dar puțini discută despre operațiunea Normandia sau despre deschiderea ușilor UE și NATO pentru Europa de Est după Războiul Rece. Acum, ca și atunci și mai ales din cauza unui vid pe care îl vedem din partea prietenilor noștri americani, ne punem speranțele în conducerea comună a Regatului Unit și a Franței. Este Regatul Unit la înălțimea cerințelor vremurilor noastre?

Giles Portman: Categoric. Sunt foarte mândru de faptul că, sub conducerea guvernului britanic, am fost capabili să ne angajăm în mod productiv nu numai cu noua administrație americană, ci și să ne reangajăm cu toți prietenii și partenerii din Europa. De asemenea, sunt foarte mulțumit că în aceste discuții privind Coaliția celor care doresc să sprijine Ucraina, România a fost implicată și joacă un rol-cheie. Anul acesta este un an foarte important, nu numai în încercarea de a obține un acord de pace durabil în Ucraina, cu garanții de securitate, ci și pentru a duce relația Regatului Unit cu UE la un nou nivel de cooperare în domeniul apărării și securității și de cooperare economică.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat administrația SUA, iar în discursul său deja celebru de la Conferința de Securitate de la München, vicepreședintele american JD Vance a spus că există un nou șerif în oraș, referindu-se la președintele american Donald Trump, desigur. Am experimentat un stil direct și neconvențional din partea președintelui Trump și a administrației sale. Vedem efectele sale în incidentul Trump- Zelenski din Biroul Oval – o dispută foarte nervoasă, episodul Signalgate, și vedem rapoarte despre modul în care prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, și președintele francez, Emmanuel Macron, încă lucrează pentru a salva relația transatlantică și chiar pentru a media relațiile Trump-Zelenski, luându-și telefoanele și trimițând mesaje și apeluri directe către cei doi președinți. Așadar, domnule ambasador, sunteți un diplomat foarte experimentat și contăm pe capacitatea dumneavoastră de a ne arăta cum putem înțelege mai bine relația pe care o trăim în prezent în arena transatlantică. Așadar, întrebarea mea este: cum putem învăța, chiar și aici, în Europa de Est, să facem față noii administrații americane?

Giles Portman: Realitatea este că relația Regatului Unit cu Statele Unite nu s-a schimbat. Suntem încă parteneri extrem de apropiați. Suntem parteneri foarte apropiați în domeniul apărării și securității, dar și parteneri comerciali și economici. Dar, desigur, acest lucru depinde și de relațiile personale. Și cred că a fost foarte important că Keir Starmer a avut posibilitatea de a merge la Washington la începutul administrației președintelui Trump, că au reușit să stabilească un dialog regulat prin telefon și că am fost capabili să demonstrăm valoarea relației, de exemplu, prin confirmarea unei a doua vizite de stat pentru președintele Trump. Așadar, fundamentele relației sunt extrem de sigure. Nu înseamnă că trebuie să fii de acord cu tot, 100% din timp, dar înseamnă că trebuie să te implici constructiv și să găsești căi de urmat. De exemplu, înțelegem și susținem dorința președintelui Trump de a ajunge la un acord de pace în Ucraina cât mai curând posibil. Înțelegem preocupările președintelui Trump privind securitatea în Arctica, dar avem și propriile principii în ceea ce privește suveranitatea și integritatea teritorială și suntem, de asemenea, foarte dedicați să subliniem, de exemplu, în cazul Ucrainei, că orice acord de pace care se va încheia trebuie să fie sustenabil și să fie susținut de garanții de securitate. De aceea, această coaliție a celor dispuși pe care o conducem împreună cu Franța este atât de importantă. Statele Unite au fost foarte clare că Europa trebuie să facă mai mult, iar acesta este un alt lucru asupra căruia suntem de acord și pentru care oferim leadership, motiv pentru care bugetul nostru de apărare crește până la 2,5%, cu scopul de a-l duce mai departe la 3%. De aceea, atât de multe alte țări europene fac acum mai mult în ceea ce privește bugetele proprii de apărare, cooperarea mai strânsă și susținerea Ucrainei. Dar vrem, de asemenea, să menținem relația dintre Europa și Statele Unite cât mai strânsă posibil, deoarece trebuie să continuăm să lucrăm împreună ca parteneri și prieteni.

CaleaEuropeană.ro: Dar credeți că acest tip de diplomație directă cu președintele Trump și modul în care administrația americană tratează situațiile de pe glob, mai ales când vine vorba de Uniunea Europeană, este ceva ce putem valorifica în cadrul intereselor noastre comune sau este dificil să folosim diplomația tradițională cu care suntem obișnuiți?

Giles Portman: Nu, cred că diplomația tradițională este exact ceea ce ne trebuie. De exemplu, au existat o mulțime de cuvinte dure despre țările europene care nu fac suficient pentru securitate și apărare. Noi trebuie să facem două lucruri. Trebuie să demonstrăm când facem destul. Astfel, de exemplu, aproximativ două treimi din ajutorul acordat Ucrainei în prezent este ajutor european. Peste jumătate din sprijinul militar acordat Ucrainei în prezent este sprijin european. Așadar, trebuie să ne ridicăm și să explicăm ce facem, dar recunoaștem, de asemenea, că trebuie să facem mai mult. De aceea, unul dintre obiectivele noastre majore din acest an este să dezvoltăm relația de securitate și apărare a Regatului Unit cu Uniunea Europeană. Trebuie să ne asigurăm că aceasta este cât se poate de integrată pentru a permite, de exemplu, parteneriate comune între industriile de apărare din România și Marea Britanie. Pentru că dacă va trebui să cheltuim cu toții mai mult pentru apărare – și va trebui – trebuie să ne asigurăm că fiecare bănuț contează și este bine cheltuit, iar asta înseamnă cât mai multă colaborare și cooperare între țările europene, fără bariere artificiale care să împiedice acest lucru.

CaleaEuropeană.ro: Întrucât ați menționat în răspunsul anterior coaliția celor dispuși pe care Marea Britanie și Franța au propus-o, vreau să trec în revistă și să rezum puțin summitul de la Londra de la începutul lunii martie și recentul summit de la Paris care a avut loc înainte de interviul nostru. Liderii au identificat trei piloni: consolidarea armatei ucrainene, construirea unei forțe de reasigurare, nu pe câmpul de luptă, dar poate în interiorul flancului estic al UE și NATO și amplificarea eforturilor de reînarmare a Europei. De asemenea, i-au desemnat pe prim-ministrul Starmer și pe președintele Macron să coordoneze acest efort și poate să reprezinte Europa în ansamblu la masa negocierilor. Așadar, în primul rând, aș dori să vă întreb: care este semnificația pentru flancul estic a faptului că atât prim-ministrul Starmer, cât și președintele Macron coordonează planurile pentru viitoarele garanții de securitate? La ce ne putem aștepta pentru flancul estic?

Giles Portman: Putem să ne abatem puțin și să explicăm de ce a fost necesar acest lucru? În ultimele zile, am asistat la încercări de negociere a păcii între Ucraina și Rusia. Iar situația a devenit acum extrem de clară. Pe de o parte, avem Ucraina, care a semnat o încetare a focului necondiționată, completă și imediată. Iar pe de altă parte, avem Rusia, care nu a făcut-o. Așadar, pentru noi este foarte clar că Rusia nu negociază serios. Se joacă cu timpul, tergiversează, încearcă să schimbe obiectivele și condițiile tot timpul. Acesta este motivul pentru care trebuie să facem trei lucruri. În primul rând, trebuie să sprijinim eforturile de negociere a păcii conduse de SUA, deoarece cu toții ne dorim pacea cât mai curând posibil. Dar acesta este și motivul pentru care trebuie să menținem presiunea asupra Rusiei, ceea ce înseamnă continuarea furnizării de ajutor militar Ucrainei, dar și presiune economică și financiară, sancțiuni, înghețarea activelor etc. În al treilea rând, este motivul pentru care trebuie să ne asigurăm că orice acord de pace obținut este durabil. Și mai este importanța coaliției celor dispuși, în care toți membrii care vin în această organizație vor oferi ceva, și de aceea sunt atât de încântat că România este în această negociere și în această discuție. Dar, desigur, Marea Britanie și Franța au fost pentru o lungă perioadă de timp cele două puteri militare principale din Europa și sunt mândru că încercăm din nou să facem tot ce putem pentru a obține pacea și securitatea pe continentul nostru.

CaleaEuropeană.ro: Observăm că atât președintele Zelenski, cât și alți lideri europeni, consideră că securitatea Ucrainei este legată de securitatea flancului estic. Și insist asupra acestei fraze, deoarece a fost menționată și în concluziile recente ale Consiliului European la nivelul UE, precum și în cadrul Summitului de la Paris. Când vine vorba de această forță de reasigurare, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a spus că există o discuție amplă despre creșterea trupelor NATO în flancul estic, în perspectiva summitului NATO de la Haga, și că ipotetica forță de menținere a Ucrainei poate fi localizată în interiorul flancului estic, sau tranzitând România, de exemplu. Deci, ne putem aștepta la noi desfășurări de trupe pe flancul estic? Și care ar fi rolul României în acest demers, din câte ați văzut?

Giles Portman: Acestea sunt exact discuțiile care au loc acum. Așadar, nu pot să vorbesc în numele României despre ce va semna și la ce se va angaja. Dar, așa cum am spus, este foarte important pentru mine ca România să facă parte din discuție, pentru că avem de-a face cu Rusia, o țară care este angajată într-o ideologie imperialistă și care nu se va opri decât dacă o vom face să înceteze. Deci, de aceea este atât de important să lucrăm împreună. Vă dau doar două exemple concrete. Recent, am avut exercițiul Steadfast Dart, un exercițiu NATO major care a avut loc aici, în România, cu 10.000 de soldați, dintre care un sfert erau britanici. Săptămâna viitoare, exercițiul Sea Shield va avea loc în Marea Neagră, din nou un exercițiu axat pe România. Aceasta este o dovadă reală a faptului că cooperarea noastră militară trece la un nou nivel. Dacă adăugăm, de exemplu, Baza MK, unde Typhoons britanice au lucrat cu Forțele Aeriene Române pentru a apăra cerul flancului estic anul trecut, toate acestea sunt exemple ale importanței flancului estic și ale importanței României.

CaleaEuropeană.ro: Trebuie să vă întreb despre asta, pentru că în 2014, acum 11 ani, când practic Rusia și-a dezlănțuit, să spunem, imperialismul de care ați amintit împotriva Ucrainei prin anexarea Crimeei, Royal Air Force din Marea Britanie a fost prima care a venit aici și a protejat cerul Mării Negre și cerul României. Așadar, ne putem aștepta ca Marea Britanie să își sporească prezența militară în România și în regiunea Mării Negre?

Giles Portman: Ei bine, vom reveni pentru patrularea aeriană. Vă garantez că vom reveni. Angajamentul nostru de a apăra flancul estic al NATO și angajamentul nostru de a apăra România și de a colabora cu România sunt categoric ferme. Și va trebui să continuăm să facem acest lucru și să îl consolidăm. Până acum, Putin a trimis 850.000 dintre proprii săi cetățeni să fie uciși sau răniți în Ucraina. A internaționalizat aceast război prin trimiterea a 11.000 de soldați nord-coreeni, mulți dintre aceștia fiind uciși sau răniți. Așadar, după cum spuneam, este o ideologie imperialistă și trebuie să ne ridicăm și să fim mai puternici în apărarea propriilor valori, propriilor oameni și propriului teritoriu. Așadar, da, angajamentul nostru față de flancul estic este foarte puternic.

CaleaEuropeană.ro: Și acesta este unul dintre motivele pentru care ne putem aștepta și la un angajament suplimentar, să spunem, al Marii Britanii când vine vorba de misiunea de deminare din Marea Neagră. Știm că România a invitat Marea Britanie în această misiune de deminare și, de asemenea, România spune că acest tip de misiune pe care a lansat-o împreună cu Bulgaria și Turcia este cea care poate ajuta și în cadrul misiunii de monitorizare pe care coaliția celor dispuși a decis-o.

Giles Portman: Da, cred că Turcia, Bulgaria și România joacă un rol foarte important. Am fost foarte mulțumit că am reușit să vindem două nave vânătoare de mine Sandown Marinei Române, dintre care una este deja operațională, iar a doua va sosi în curând. Această problemă a minelor, a minelor care plutesc liber în Marea Neagră, este o problemă masivă. Este o problemă masivă de securitate și siguranță pentru navele comerciale, pentru turiști, pentru pasageri și va fi o provocare pentru câțiva, dacă nu mulți, ani de acum înainte. Așadar, tot ceea ce putem face pentru a sprijini România în ceea ce privește acest rol vital de deminare în Marea Neagră pentru a readuce siguranța și securitatea în Marea Neagră va fi foarte important.

CaleaEuropeană.ro: Privind mai larg la nivel european, pentru că ați menționat cooperarea în cadrul Uniunii Europene. Cu această coaliție a celor dispuși, și nu numai, tindem să credem că Marea Britanie a părăsit UE, dar nu a părăsit Europa, având acum un rol mai important în protejarea arhitecturii europene de securitate și știind cum să facă față amenințării ruse. Pentru că, dacă tindem să ne uităm la ambele părți ale Atlanticului, au fost în principal țările din flancul estic și Regatul Unit care au spus și au avertizat cu privire la ceea ce Rusia este capabilă să facă și să declanșeze acest război împotriva Ucrainei, desigur. Așadar, știm că, în același timp, noile planuri ale UE pentru apărare, cum ar fi reînarmarea și producția de apărare, necesită parteneriate de securitate cu țări terțe pentru a lua parte la acestea. Și ați menționat acest lucru pe scurt la începutul interviului nostru. În acest moment, din punct de vedere tehnic, din punct de vedere juridic, Regatul Unit nu face parte din aceste planuri preliminare, deoarece nu are acest tip de parteneriat cu UE, dar Regatul Unit va fi implicat?

Giles Portman: Ei bine, cred că ar trebui să fim. Deci, după cum am spus, acesta este un an foarte important pentru relația Regatului Unit cu UE. Brexitul a avut loc, nu vom încerca să ne alăturăm UE în niciun fel, dar recunoaștem că relația ar putea fi mai strânsă decât este. Iar aceasta nu este o solicitare sau o cerere din partea Regatului Unit, ci o ofertă din partea Regatului Unit pentru o relație mai strânsă, reciproc avantajoasă. Și cred că domeniul pe care trebuie să ne concentrăm cu adevărat imediat este securitatea și apărarea, unde cu toții trebuie să plătim mai mult pentru apărarea noastră și trebuie să o facem rapid. Trebuie să ne asigurăm că facem acest lucru în cel mai eficient mod posibil din punct de vedere al costurilor și acest lucru înseamnă să permitem parteneriate comune între companiile britanice de apărare și companiile românești de apărare, de exemplu, să permitem o colaborare mai strânsă, să permitem o cercetare și dezvoltare mai strânsă și să ne asigurăm că cheltuim acești bani în mod înțelept. Cealaltă parte a resetării cu UE este în ceea ce privește economiile noastre, pentru că, din nou, dacă vrem să cheltuim mai mult pentru apărare, va trebui să găsim banii, ceea ce înseamnă că va trebui să ne dezvoltăm economiile, și credem că există unele bariere în calea unei relații comerciale mai libere în acordul Brexit și dorim să lucrăm și la acestea. Dar, așa cum am spus, acest lucru este absolut reciproc avantajos. Este o ofertă a Regatului Unit și sperăm cu tărie că vom reuși să facem progrese semnificative la timp pentru ceea ce va fi primul summit dintre Regatul Unit și UE din 19 mai.

CaleaEuropeană.ro: Summitul de la care putem aștepta semnale pozitive din partea atât a Regatului Unit, cât și a Uniunii Europene, așa cum am văzut în recentul editorial comun al ministrului de externe David Lammy și al Înaltului Reprezentant Kaja Kallas.

Giles Portman: Desigur. Așadar, aceste relații s-au consolidat enorm în ultimul an și vreau să subliniez și importanța României în acest context. România este acum al șaselea cel mai mare stat membru. Are o relație deosebit de strânsă cu Regatul Unit, nu în ultimul rând datorită diasporei românești din Regatul Unit. Astfel, vocea României la masa negocierilor, susținând o relație cât mai strânsă care să aducă beneficii companiilor de apărare din România, dar și producătorilor și exportatorilor de alimente, ar reprezenta o contribuție cu adevărat valoroasă.

CaleaEuropeană.ro: Ultima parte a răspunsului dumneavoastră mă duce către ultima parte a interviului nostru, axat mai mult pe relația bilaterală pe care ați menționat-o deja. Iar una dintre ultimele noastre întrebări se bazează și pe expertiza dumneavoastră, pentru că, înainte de a părăsi Uniunea Europeană, ați condus grupul de lucru East Stratcom din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă. Acesta a fost creat de șefii de stat și de guvern din UE pentru a identifica, analiza și răspunde la dezinformarea rusă. Mă întreb, pe baza expertizei dumneavoastră, care este evaluarea Marii Britanii cu privire la ceea ce a făcut și face România în ceea ce privește dezinformarea, interferența străină și această decizie excepțională și fără precedent de a anula recentele alegeri prezidențiale?

Giles Portman: Da, a fost evident un moment foarte dificil spre sfârșitul anului trecut în România și am înțeles măsurile luate de autoritățile și instituțiile române. Cred că lucrul cel important acum este ca alegerile din mai să se desfășoare conform planului și un număr cât mai mare de români să iasă la vot și să își exprime voința democratică. Dar numai românii. Acestea sunt alegeri pentru români, iar interferențele străine trebuie să fie împiedicate. Sunt foarte mândru de munca pe care am făcut-o la Bruxelles, înființând grupul de lucru Stratcom. Pe atunci, acum 10 ani, oamenii nu erau chiar atât de conștienți de dezinformarea rusă și de amenințările hibride rusești și de războiul hibrid. Acum suntem mult mai conștienți de acestea. Am văzut acest lucru în Moldova, de exemplu. Am văzut acest lucru peste tot în Europa. Și, desigur, mai presus de toate, a țintit Ucraina timp de mulți, mulți ani, ca un precursor al invaziei. Este foarte important să continuăm să împărtășim cele mai bune practici și să creștem gradul de conștientizare cu privire la războiul hibrid și dezinformarea externă, și de aceea prim-ministrul britanic a vorbit despre acest aspect al apărării noastre, nu numai împotriva dezinformării, ci și împotriva altor provocări, cum ar fi sabotajul. Din nou, există numeroase dovezi că Rusia a încercat să desfășoare atacuri de sabotaj în întreaga Europă. Așadar, acesta ar fi un domeniu important al restructurării noastre în materie de apărare și securitate, nu doar în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării, ci și creșterea rezistenței noastre la amenințările hibride, inclusiv dezinformarea.

CaleaEuropeană.ro: Așadar, pe baza evaluării dumneavoastră, este România un partener și un aliat de încredere, în ciuda a tot ce s-a întâmplat, și cum poate face față mai bine acestei dezinformări? Pentru că, în societate, am avut senzația că am fost luați pe nepregătite de acest mod destul de masiv de a ataca societatea noastră prin dezinformare. Am crezut că suntem imuni sau că avem o reziliență puternică.

Giles Portman: Da, absolut. România este un partener de încredere atât în ceea ce privește apărarea și securitatea, cât și în ceea ce privește comerțul și cooperarea noastră economică. Iar problema campaniilor de dezinformare este că ne iau prin surprindere și că sunt greu de pus cap la cap și greu de dovedit. Acesta este motivul pentru care trebuie să continuăm să împărtășim cele mai bune practici și experiența noastră. Acesta este motivul pentru care trebuie să sprijinim jurnalismul de investigație independent și profesionist și mass-media de calitate în țările noastre. Dar acesta este și motivul pentru care rolul societății civile, al ONG-urilor, dar, în cele din urmă, al cetățenilor este atât de important. În cele din urmă, fiecare dintre noi își asumă responsabilitatea pentru informațiile și mass-media pe care le consumă și își asumă responsabilitatea de a verifica dacă acestea sunt corecte sau fabricate. Este vorba de această combinație de responsabilitate guvernamentală, neguvernamentală, jurnalistică, dar și individuală.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, România și Marea Britanie au un parteneriat strategic comun de 20 de ani. A fost reînnoit în 2023, din câte îmi amintesc, și cu lansarea unui forum bilateral. Țara dumneavoastră și dumneavoastră personal ați jucat un rol cheie în aderarea României la UE. De asemenea, avem o comunitate românească semnificativă în Marea Britanie și suntem recunoscători că avem un loc special în inima și mintea Majestății Sale. Așadar, având în vedere această apropiere și relație atât politică, cât și socială, ce ne puteți spune în ultima noastră întrebare, în aceste vremuri tulburi, despre ceea ce putem observa în continuare în ceea ce privește cooperarea politică și cooperarea economică? Pentru că știm, de asemenea, că România are un nou proiect național: aderarea la OCDE până în 2026.

Giles Portman: Da, lucru pe care îl susținem cu tărie. Sunt încântat să văd progresul. Așa că da, așa cum ați spus, acum 20 de ani, eram la Bruxelles și prezidam grupul de lucru pentru extindere și lucram din greu pentru ca România și Bulgaria să adere la Uniunea Europeană, motiv pentru care este o plăcere pentru mine să mă întorc aici 20 de ani mai târziu în calitate de ambasador și să văd progresele pe care le-a făcut această țară. Și, așa cum am spus, cred că relația noastră a devenit semnificativ mai importantă în ultimul an. Această cooperare în domeniul apărării și securității, inclusiv o prezență mai mare a trupelor britanice care lucrează cu și sprijină trupele române în țară, a fost foarte importantă. Relația comercială a depășit 10 miliarde de lire sterline pentru prima dată anul trecut și există oportunități reale în energie și telecomunicații pentru a aduce mult mai multe investiții britanice în România. Iar al treilea domeniu în care colaborăm foarte strâns este cooperarea în materie de aplicare a legii, care ar putea viza migrația ilegală, motiv pentru care unul dintre aspectele relației noastre cu UE care credem că ar putea fi îmbunătățit este un nou acord de repatriere între Regatul Unit și UE. Dar lucrurile merg mult mai departe de atât. Este vorba despre cooperarea polițienească, cooperarea judiciară, combaterea fraudei și a criminalității financiare, traficul de persoane și alte probleme similare. Toate acestea au devenit mai importante și cred că România va continua să fie un aliat foarte apropiat al Marii Britanii, iar acest aspect al diasporei înseamnă că, într-un fel, orice am face ca politicieni sau diplomați, cele două țări ale noastre vor deveni din ce în ce mai legate în viitor, iar acesta este un lucru minunat de sărbătorit atunci când ești ambasador în România.

INTERVIURI

INTERVIU Un gigant tehnologic al Europei compară fragmentarea din domeniile militar și telecom și îndeamnă UE să aplice planul Draghi: Nu inovarea lipsește Europei, ci amploarea ei

Published

2 months ago

March 20, 2025

Robert Lupițu

În toiul dezbaterilor și deciziilor privind apărarea europeană, competitivitatea economică și transformarea Europei într-o putere militară un alt sector cu un rol semnificativ în cursa globală pentru supremație întâmpină provocări similare cu domeniul militar, alterând potențialul tradițional al Europei de a fi o adevărată putere a conectivității și inovării: sectorul telecomunicațiilor.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu ocazia unei vizite la București, Joakim Reiter, Chief External and Corporate Affairs Officer al Vodafone, a îndemnat instituțiile europene să pună în aplicare recomandările în domeniul telecomunicațiilor cuprinse în raportul întocmit de fostul premier italian Mario Draghi, atrăgând atenția că eșecul european în domeniul telecom nu este unul al piețelor, ci al politicilor sectoriale.

“Telecomunicațiile sunt mai asemănătoare cu sistemele militare în ceea ce privește nivelul lor de fragmentare”, a declarat Reiter, comparând faptul că în domeniul militar există multiple sisteme de armament în Europa, lucru care se întâmplă și în sectorul telecom.

Potrivit reprezentantului Vodafone, companie care la începutul lui 2025 a efectuat primul apel video spațial din lume folosind sateliți comerciali, telecomunicațiile experimentează același nivel de “hiper-fragmentare”. Spre deosebire de SUA și China, unde fiecare dintre cele două piețe sunt deservită de către trei operatori distincți, în Europa există 120 de operatori telecom.

“Acest lucru afectează direct competitivitatea”, a mai spus Joakim Reiter, furnizând ca exemplu suplimentar și consolidarea sectorului auto prin intermediul crearea pieței unice în anii 1980.

“Chiar dacă ai mărci diferite, ele co-creează platforme, așa că există atât mărci diferite sub un singur proprietar, cât și colaborare între diferite companii (…) Nimic din toate acestea nu există în prezent în telecomunicații. Asta face parte din handicapul autoimpus al Europei, pe care pur și simplu nu ni-l putem permite dacă vrem să fim productivi, competitivi și siguri”, a mai adăugat el.

Reiter a salutat faptul că ambițiile formulate în planul Draghi, pe care l-a descris drept un “semnal de alarmă”, au fost transpuse în scrisorile de misiune pentru fiecare dintre comisarii europeni, precum și faptul că la Bruxelles se află în pregătire un nou cadru legislativ privind rețelele digitale, care să fie prezentat până la finalul anului.

Documentul lui Draghi atrage atenția asupra unui deficit investițional anual de 800 de miliarde de euro în Europa, asupra problemelor de competitivitate industrială din cauza prețurilor mari la energie și asupra nevoii de simplificare și inovare pe continent.

“Europa trebuie să se pună pe picioare. Dacă privim sectorul telecomunicațiilor, ceea ce este destul de interesant, uitându-ne în urmă cu 30 de ani — eram liderii mondiali în telefonia mobilă și tehnologia mobilă”, a subliniat reprezentantul Vodafone, arătând că decalajul Europei în cursa tehnologică globală cu Statele Unite și China nu ține de inovare, ci de comercializarea și amploarea inovării.

“Problema Europei a fost în principal comercializarea și amploarea, nu inovarea. Aici am pierdut cu adevărat în fața americanilor, a chinezilor și a multor altora”, a explicat el.

“Telecomunicațiile nu sunt, în cele din urmă, un eșec al pieței; sunt un eșec al politicilor sectoriale. Dacă elimini eșecul politicilor, capitalul privat va reveni în sector, iar investițiile private vor putea acoperi golul investițional”, a mai spus Reiter, declarându-se “optimist cu prudență” privind viitorul sectorului telecom cu condiția ca recomandările din planul Draghi să fie puse în aplicare.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, domnule Joakim Reiter, Chief External and Corporate Affairs Officer în cadrul Vodafone Group. Vă mulțumesc pentru acest interviu pentru Calea Europeană. Știm că la începutul anului 2025, Vodafone a efectuat primul apel video spațial din lume folosind sateliți comerciali. A fost un moment major atât pentru companie, cât și pentru Europa în ansamblu, când vine vorba de tehnologie. Ce rol vedeți pentru sateliții europeni în această competiție globală pe care o avem pentru conectivitate? Și cum poate rămâne Europa competitivă în acest domeniu strategic și în alte domenii asemănătoare, legate de conectivitate și tehnologie?

Joakim Reiter: A fost o premieră de care am fost foarte mândri. Nu e un lucru mic. Am reușit să realizăm un apel video cu succes folosind o stație de bază zburătoare în orbita joasă a Pământului care a conectat două telefoane aflate în locații diferite. Și un apel telefonic a fost efectuat dintr-o zonă unde nu exista acoperire mobilă — un punct alb complet. Desigur, am fost foarte încântați că am reușit acest lucru. Legat de spațiu, există o mulțime de inovații care nu au legătură cu sectorul nostru sau cu telecomunicațiile, dar în domeniul pe care îl analizăm, care este acum foarte interesant și în care o mulțime de jucători au un interes uriaș, întrebarea este cum poate tehnologia spațială să completeze antena de la sol, baza și rețeaua mobilă terestră, de exemplu, în zone geografice în care nu există conectivitate mobilă. Sau în cazul unor dezastre naturale, cum ar fi inundațiile din Cehia sau Polonia, sau furtunile recente din Irlanda, unde o treime dintre cetățeni au fost deconectați din cauza furtunilor. Dacă reușim să redirecționăm traficul terestru actual pentru a avea o acoperire de bază prin satelit, ar fi o schimbare radicală din punct de vedere al securității, al rezilienței și ne-am asigura că persoanele aflate în dificultate pot ajunge la cei dragi. Ar fi, desigur, foarte important, pentru numeroase zone fără conectivitate mobilă care încă există în Europa. Acum, serviciul nu va înlocui niciodată rețeaua mobilă, deoarece capacitatea acesteia este mult mai avansată. Dar este extrem de interesant pentru că este complementar, iar noi suntem foarte aproape să descoperim cum putem îmbina această rețea mobilă terestră cu o stație de bază zburătoare. Iar acest lucru este foarte avansat din punct de vedere tehnologic. Acum, ce înseamnă asta pentru Europa? Ei bine, există uneori percepția că Europa este în urmă când vine vorba de inovație. Tind să nu fiu de acord.

CaleaEuropeană.ro: Așadar, este un fapt sau un argument bazat pe adevăr?

Joakim Reiter: Ei bine, vreau să spun că există anumite lucruri care cu siguranță – dacă vă uitați la modelele lingvistice mari sau la inteligența artificială generativă – majoritatea modelelor, dacă nu aproape exclusiv, sunt dezvoltate de jucători importanți care sunt fie chinezi, fie americani. Dar, în mai multe domenii ale tehnologiei de frontieră, Europa este încă foarte avansată, atât din punct de vedere ingineresc, cât și din punct de vedere al cercetării și dezvoltării. Problema Europei a fost în principal comercializarea și amploarea, nu inovarea. Aici am pierdut cu adevărat în fața americanilor, a chinezilor și a multor altora. Pentru Vodafone, care a făcut eforturi semnificative de cercetare și dezvoltare pentru a aduce tehnologia spațială laolaltă cu tehnologia mobilă, acesta a fost un moment foarte important. Și rămâne un moment foarte important pentru noi și partenerii noștri, deoarece soluția spațială pe care o avem în vedere se integrează complet în rețeaua unui operator european. Astfel, un singur client nu va observa diferența atunci când va trece de la o stație de bază terestră la o stație de bază zburătoare. Această integrare asigură noțiunea de suveranitate; creează ceva simbiotic și reciproc avantajos între operator și soluția prin satelit. Așadar, suntem foarte încântați de acest lucru și credem că are un potențial mare. Dar, desigur, există o adevărată cursă spațială în desfășurare — una în care suntem pregătiți să concurăm, oferind soluția noastră în parteneriat cu guvernele și alți operatori.

CaleaEuropeană.ro: Se întâmplă în zilele noastre să fie o cursă în aproape orice: tehnologie, apărare, industrie, tarife și așa mai departe. Dar dumneavoastră aveți un rol de lider într-o companie care propune o nouă eră a conectivității pe scară largă, atât în Uniunea Europeană, cât și în întreaga Europă, ca și continent. Ce măsuri concrete credeți că ar trebui să ia Uniunea Europeană pentru a sprijini această transformare, în special în contextul raportului Draghi privind competitivitatea europeană, dar și având în vedere că executivul european a propus o mulțime de măsuri, să spunem, îndrăznețe în primele 100 de zile?

Joakim Reiter: Cred că primul punct pe care l-ați ridicat este foarte important. Este o cursă, într-adevăr. Tehnologia se mișcă incredibil de repede. Deci, dacă nu ții pasul, vei pierde întotdeauna. Iar problema Europei a fost că a acceptat să fie lentă. Acest lucru nu este valabil pentru toate companiile. Știți, Europa are o mulțime de realizări de care poate fi mândră în domeniul tehnologiei. Dacă mă uit la compania noastră, avem cea mai mare platformă de pe planetă în afara Chinei. Deținem una dintre cele mai mari rețele de cabluri submarine, aproximativ 12% din traficul de internet sau 14%, undeva pe acolo. O parte semnificativă a traficului mondial de internet se transmite prin cablurile noastre submarine. Acum inovăm în tehnologia sateliților. Inovăm în domeniul tehnologiei de criptare post-cuantică. Inovăm în ceea ce privește modul în care ne gândim la arhitectura de rețea cu ajutorul rețelelor software de tip “open-source”. Așadar, o serie de companii europene sunt destul de avansate. Dar dacă reglementările te încetinesc sau te împiedică să împingi limitele frontierei tehnologice, vei pierde în cele din urmă. Așadar, provocarea Europei a fost că s-a complăcut prea mult în ideea că este un lider tehnologic. Draghi subliniază pe bună dreptate că în Europa există un decalaj foarte mare în ceea ce privește investițiile și inovarea. Iar modalitatea de a rezolva această problemă este de a avea mult mai multe politici care vizează și se concentrează pe deplin pe stimularea investițiilor și a inovării. Aceasta nu este o politică magică, unică; o mare parte din ea are de-a face cu eliminarea politicilor moștenite în domeniul telecomunicațiilor. Există o mulțime de politici vechi care practic nu mai sunt relevante. Dar este vorba și despre încercarea de a simplifica și de a simplifica semnificativ ceea ce înseamnă să conduci o rețea de telecomunicații sau ceea ce înseamnă să conduci o companie de tehnologie în Europa. Și pentru a începe să aducă beneficii și la nivel local, deoarece telecomunicațiile reprezintă, în esență, un model de afaceri bazat pe infrastructură, trebuie să ai scalabilitate locală pentru serviciile digitale. Europa a ales, nu din design, ci din inerție, să fie hiper-fragmentată. Este un continent foarte fragmentat atunci când vine vorba de tehnologie.

CaleaEuropeană.ro: Și aici mutăm discuția către piața unică, pentru că vorbim despre faptul că piața unică în ansamblu este fragmentată, dar ne uităm la ea în diferite sectoare, cum ar fi telecomunicațiile, cum ar fi apărarea, cum ar fi altele, și simțim acest lucru.

Joakim Reiter: Este destul de interesant. Telecomunicațiile sunt mai asemănătoare cu sistemele militare în ceea ce privește nivelul lor de fragmentare. Dacă te gândești la momentul în care Ucraina spunea că primește muniție diferită de la nordici față de germani, francezi sau spanioli. Donațiile din partea Europei au fost esențiale pentru apărarea Ucrainei, dar a trebuit să gestioneze multiple sisteme de armament. Telecomunicațiile sunt exact la fel. Sunt hiper-fragmentate. Fiecare stat membru are, practic, variante ușor diferite ale aceleași reglementări, iar acest lucru conduce la fragmentare. Astăzi, în SUA, există trei operatori. În China, există trei operatori. În Europa, avem 120 de operatori. Practic, operăm la o scară subdimensionată. Acest lucru afectează direct competitivitatea. Dacă vei compara asta cu industria auto, de exemplu, industria auto a întâmpinat o situație similară în anii 1980. Prin crearea pieței unice, am văzut o consolidare a industriei auto ajungând la nivelul de astăzi. Chiar dacă ai mărci diferite, ele co-creează platforme, așa că există atât mărci diferite sub un singur proprietar, cât și colaborare între diferite companii în construirea platformei. Iar acest lucru este legat de valorificarea beneficiilor scalabilității. Nimic din toate acestea nu există în prezent în telecomunicații. Asta face parte din handicapul autoimpus al Europei, pe care pur și simplu nu ni-l putem permite dacă vrem să fim productivi, competitivi și siguri.

CaleaEuropeană.ro: Știm că, în acest moment, Comisia Europeană se concentrează din ce în ce mai mult pe unele dintre aspectele raportului Draghi. Urmează să prezinte câteva propuneri privind simplificarea și reducerea birocrației în general. De asemenea, se discută despre posibilitatea de a găsi mai mulți bani pentru diferite tipuri de proiecte, dar ce implică acest lucru pentru sectorul telecomunicațiilor și ce măsuri credeți că sunt necesare în această parte atunci când vine vorba de aceste măsuri pe care Comisia Europeană este pe cale să le propună? De asemenea, ne așteptăm la o uniune a economiilor și investițiilor.

Joakim Reiter: Ambițiile formulate de Draghi au fost apoi transpuse în scrisorile de misiune pentru fiecare dintre comisari. Acesta este un lucru pe care noi, la Vodafone, îl susținem cu tărie. Iar raportul Draghi este un adevărat semnal de alarmă pentru Europa. Și ca atare, s-a întâmplat chiar înainte ca situația geopolitică să se agraveze cel mai recent. În mod cert, Draghi își îndreaptă atenția spre faptul că Europa trebuie să se pună pe picioare. Dacă privim sectorul telecomunicațiilor, ceea ce este destul de interesant, uitându-ne în urmă cu 30 de ani — eram liderii mondiali în telefonia mobilă și tehnologia mobilă. Astăzi suntem în urmă. Nu doar Statele Unite și China sunt înaintea noastră în implementarea tehnologiei 5G. Sincer, multe țări cu venituri medii ne-au depășit acum. Acest lucru nu este suficient. 5G de sine stătător (“5G standalone”), în special, sau rețelele 5G, reprezintă în cele din urmă o platformă programabilă pe care o oferi pentru soluții industriale. Așadar, dacă nu ții pasul în implementarea 5G, înseamnă că vei fi lent în automatizarea fabricilor, în obținerea unui nou câștig de productivitate în cadrul sectorului industrial mai larg, sau lucruri precum orașele inteligente, precum tehnologia senzorilor în distribuția apei, în distribuția energiei. Deci, există ramificații uriașe în întreaga economie dacă ești în urmă cu standardele 5G. Acesta este, de asemenea, unul dintre ingredientele-cheie pentru eliberarea puterii inteligenței artificiale generative. Iar dacă vezi inteligența artificială generativă ca fiind o adevărată schimbare pentru productivitate, ei bine, din nou, dacă ești în urmă cu 5G, este posibil să fii în urmă și cu inteligența artificială și cu aplicațiile în timp real ale inteligenței artificiale. Europa nu își poate permite să continue cu această situație. Cred că ceea ce subliniază Draghi este corect. Acum, există o soluție simplă? Nu. Dar ceea ce poți face, și ceea ce Comisia Europeană subliniază în mod corect, și deja au identificat o serie de măsuri, este să propună un nou cadru legislativ privind rețelele digitale (“Digital Networks Act”) până la sfârșitul acestui an calendaristic. Îmi doresc sincer să reflecte propunerile lui Draghi și să le traducă în îmbunătățiri legislative. Dacă vor face acest lucru, va fi un adevărat succes.

CaleaEuropeană.ro: A existat, de asemenea, o discuție despre viitorul rețelelor de telecomunicații, cuprinsă și în raportul Letta.

Joakim Reiter: Practic, trebuie să ai scalabilitate, iar acest lucru include schimbarea recomandărilor privind fuziunile (“merger guidelines”) și oportunitatea de mai multă consolidare în cadrul aceluiași nivel de infrastructură. De ce? Pentru că nu poți utiliza mai multe niveluri de infrastructură deodată; nu faci decât să distrugi capitalul. Implementarea unei infrastructuri moderne este foarte costisitoare și, prin urmare, trebuie să dispui de o scară mai largă pentru a reduce costurile unitare și a oferi consumatorilor mai multe beneficii. Trebuie aliniate politicile de spectru în întreaga Europă la acest obiectiv primordial de maximizare a beneficiilor pentru consumatori prin investiții. În al treilea rând, trebuie să te asiguri că în ecosistemul digital, unde diferiți actori concurează între ei, chiar dacă provin din sectoare istorice diferite, există condiții de concurență echitabile, că nu există asimetrie și că nivelul de concurență funcționează bine. Dar, vorbind în general, cred că acesta este lucrul esențial, pentru că ați menționat banii. Europa dispune de suficiente fonduri private pentru a investi. Problema este că nu este atractiv să investești în Europa. De multe ori, este mai atractiv să investești în Africa decât în Europa. Aceasta este o problemă fundamentală. Capitalul privat se îndreaptă către țările și regiunile unde guvernele arată că sunt deschise pentru afaceri. Cred că ceea ce subliniază Draghi, mai presus de toate, este că, da, există un rol pentru unele forme de subvenții de stat atunci când există eșecuri ale pieței. Dar telecomunicațiile nu sunt, în cele din urmă, un eșec al pieței; sunt un eșec al politicilor sectoriale. Iar dacă elimini eșecul politicilor, capitalul privat va reveni în sector, iar investițiile private vor putea acoperi golul investițional.

CaleaEuropeană.ro: Înainte de a încheia, un ultim punct de vedere din partea dumneavoastră într-o singură frază. Cum vedeți viitorul industriei telecomunicațiilor în Europa până la sfârșitul deceniului?

Joakim Reiter: Până la sfârșitul deceniului, sunt optimist într-un mod prudent în ceea ce privește aplicabilitatea în practică a recomandărilor raportului Draghi.

ROMÂNIA1 week ago

“Un singur drum: Europa! / RO, rămâi!”. O manifestație pro-europeană va avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei, înainte de turul doi al prezidențialelor

EVENIMENTE6 days ago

MLNR marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne. Peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele, găzduiți la București în perioada 9-10 mai

ROMÂNIA5 days ago

Prima dezbatere George Simion – Nicușor Dan, candidații din turul doi al alegerilor prezidențiale 2025, are loc la Euronews România, joi, 8 mai, de la ora 20:00

POLITICĂ6 days ago

Prima confruntare George Simion – Nicușor Dan, LIVE ora 16:00 la Congresul BNS. “România este ca un bolnav ținut pe aparate”, afirmă președintele BNS

POLITICĂ1 week ago

Alegeri prezidențiale 2025: George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta în turul al doilea într-un scrutin decisiv pentru orientarea României în NATO și UE (rezultate parțiale)

Cookie	Duration	Description
cookielawinfo-checkbox-analytics	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional	11 months	The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy	11 months	The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.

caleaeuropeana.ro

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

You may like

Leave a Reply

INTERVIURI

INTERVIU Kurt Sievers, președinte și CEO al NXP: NXP are un portofoliu unic de hardware și software, iar NXP România contribuie la consolidarea suveranității Europei în materie de semiconductori

INTERVIURI

INTERVIU Ambasadorul britanic la București: “Angajamentul nostru de a apăra România” este “ferm”. 2025 este un an crucial pentru a duce relația UK-UE la un nou nivel de apărare și securitate

Interviul complet

INTERVIURI

INTERVIU Un gigant tehnologic al Europei compară fragmentarea din domeniile militar și telecom și îndeamnă UE să aplice planul Draghi: Nu inovarea lipsește Europei, ci amploarea ei

Facebook

Concrete & Design Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Decorată pentru întreaga carieră în handbal, Cristina Neagu îi îndeamnă pe români să voteze: Calea europeană este cea mai potrivită pentru noi

OECD: Creștere alarmantă a restricțiilor la exportul de materii prime industriale. China și alte șase state responsabile pentru 94% dintre măsuri

“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”

Președintele interimar al Senatului: România trebuie să rămână ferm ancorată în UE, alături de partenerii care împărtășesc aceleași principii ale statului de drept

UE și-a stabilit prioritățile pentru summitul de resetare a relațiilor cu Marea Britanie. Securitatea ocupă un loc fruntaș pe agenda primului astfel de eveniment post-Brexit găzduit de Londra

Ilie Bolojan: “Îl voi vota pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. Președintele va trebui să aducă România la un loc”

România ar putea primi 18 luni în plus pentru finalizarea proiectelor din PNRR după adoptarea propunerii din raportul lui Victor Negrescu privind implementarea MRR

UE și Japonia își consolidează parteneriatul digital, angajându-se să coopereze în continuare în domenii-cheie precum inteligența artificială și semiconductorii

Comisarul european Andrius Kubilius pledează pentru o integrare mai puternică a industriilor de apărare din UE și Ucraina: În viitor, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate

ICI București este partener al celei de-a 9-a ediții Smart City Industry Awards (SCIA)

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Trending