Connect with us

SPECIAL

INTERVIU SPECIAL. Ce declara Jean-Claude Juncker înainte de a deveni președintele Comisiei Europene. Planul său, soluția unui viitor fără datorii

Published

on

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro acum un an (7 mai 2014), pe atunci candidatul la șefia Comisiei Europene din partea Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker declara că Europa și viitorul proiectului său integraționist nu se pot construit pe seama datoriilor.

juncker

În urma alegerilor europarlamentare câștigate de Partidul Popular Euroepan, Comisia condusă de fostul prim-ministru luxemburghez și-a debutat mandatul la 1 noiembrie 2014. Preocupat înainte de dobândirea acestui mandat de componența Comisiei și probleme legate de egalitatea de gen, Jean-Claude Juncker a lansat rapid propunerea sa de reimpulsionare a investițiilor în Europa prin planul său intitulat Fondul European de Investiții Strategice care urmărește să atragă investiții totale de 315 miliarde de euro în economia europeană și pentru care statele membre au trimis până acum proiecte în valoare de 1,3 trilioane de euro.

În aceste prime șase luni de mandat Comisia Juncker a realizat acțiuni de transparentizare a agendei comisarilor în ceea ce privește reuniuni cu diferiți lobbyiști și grupuri de interese, precum și evitarea unor proiecte care să supra-reglementeze legislația europeană.

În ceea ce privește ramura de securitate și geopolitică, Comisia condusă de Jean-Claude Juncker a trimis ajutoare umanitare cât și financiare către Ucraina, țară a cărei zone de est este în conflict de un an de zile și și-a manifestat solidaritatea față de Franța în oribilul atac din ianuarie 2015 de la redacția Charlie Hebdo.

Nu în cele din urmă, șeful Comisiei s-a remarcat recent printr-o declarație îndrăzneață, prin care a propus înființarea unei armate a Uniunii Europene pentru a face față în mod corespunzător amenințărilor și riscurilor de securitate care perturbă evoluția Europei. Totodată, Comisia Juncker a susținut continuitatea sancțiunilor față de Rusia, însă își manifestă reticența față de extinderea Uniunii Europene în următorii 5-10 ani.

Redăm mai jos conținul integral al interviului acordat de actualul lider al Comisiei Europene pentru CaleaEuropeana.ro.

Putin testeaza Europa

  1. Având în vedere că Rusia reprezintă o provocare regională, considerați că state europene partenere, precum Moldova și Georgia, se află în pericol? Cum comentați atitudinea domnului Schulz referitoare la Rusia?

Jean-Claude Juncker: Să ne înțelegem: Rusia va învăța să respecte integritatea teritorială a vecinilor ei dacă primește o replică fermă și unitară din partea Europei.

Niciun politician responsabil nu-și dorește un război. Dar noi, europenii, avem alte instrumente la dispoziție pentru a pune presiune asupra Rusiei. Și nu ar trebui să subestimăm eficacitatea presiunii economice. În lumea noastră globalizată, nicio țară nu-și poate permite să se izoleze permanent de restul lumii. Este necesar să întărim- dacă Rusia nu-și schimbă atitudinea- nivelul sancțiunilor noastre și impactul lor, inclusiv prin închiderea canalelor economice înspre și dinspre Rusia.

Putin testează Europa. Iar noi nu trebuie să-i permitem să scape așa ușor. De aceea sprijin cu fermitate semnarea Acordurilor de Asociere cu Moldova și Georgia, care ar trebui să aibă loc cât mai curând.

UE face tarile mici sa fie mari

  1. Ați criticat rolul central- unii l-ar numi ”monopol”- pe care l-au avut statele mai mari ale UE în timpul crizei economice. Din moment ce acest subiect este o realitate, care ar fi soluția dumneavoastră pentru această problemă?

Jean-Claude Juncker: Am fost întotdeauna un susținător al principiului egalității între statele membre, ceea ce este un principiu fondator al UE și stipulat în Tratate. Asta nu înseamnă că nu apreciez contribuția importantă pe care au adus-o statele mari în vederea stabilizării țărilor din zona euro, în timpul recentei crize. Cu toate acestea, chiar și statele mici au avut contribuții importante. Pe cap de locuitor, de exemplu, cetățenii din Luxemburg au contribuit cel mai mult la împrumuturile coordonate necesare pentru salvarea monedei euro: 3506 Euro/persoană, în timp ce cetățenii germani au contribuit cu 2317 Euro/cap de locuitor, iar Franța cu 2179 Euro/cap de locuitor.

Să nu uităm, de asemenea, că marea majoritate a statelor membre ale UE sunt țări mici. Țările mici au modelat parcursul UE cel puțin la fel de mult ca țările mari. În calitatea mea de luxemburghez, vă pot spune că Uniunea Europeană face țările mici să fie mari.

3. Uniunea Europeană se află în acest moment la finalul celui de-al doilea mandat al lui Barroso, în funcția de președinte al Comisiei Europene. Care ar fi primele trei lucruri pe care I le-ați reproșa legat de leadership-ul UE?

Jean-Claude Juncker: Barroso și Comisia lui au lucrat neîncetat pentru a pune pe picioare economia europeană și pentru a stabiliza moneda euro, într-un context foarte dificil. Ca președinte al Comisiei, voi construi lucruri noi plecând de la această muncă depusă cu succes.

Mai mult, îmi voi concentra eforturile pe creștere și crearea de noi locuri de muncă, pe întărirea politicii energetice europene și pe dezvoltarea unei politici externe comune în adevăratul sens al cuvântului. Îmi mai doresc ca membrii Comisiei să fie bărbați și femei cu experiență politică, care să aducă propuneri clare pentru atingerea acestor obiective.

De la Schuman la Juncker

  1. Care sunt primele trei lucruri care vă diferențiază de ceilalți candidați și care vă conferă un avantaj, pentru a fi cea mai bună alegere în viitorul mandat prezidențial al Comisiei Europene?

Jean-Claude Juncker: Am câștigat foarte multă experiență în cei 19 ani în care am fost Prim Ministru al Luxemburgului și în cei 8 ani petrecuți în calitate de președinte al Eurogrupului.

Cunosc și apreciez importanța ascultării celorlalți și a ajungerii la un consens. Sunt un ,,constructor de poduri” și îmi doresc să reclădesc legăturile care au fost deteriorate în ultimii ani din pricina crizei, între nord și sud, între est și vest.

Nu îi privesc pe ceilalți candidați ca pe niște dușmani, ci ca pe niște oponenți. Principalele noastre diferențe sunt legate de viziunile distincte cu privire la direcția pe care dorim să o dăm Europei și, cu atât mai mult, cu privire la direcția pe care vrem să o urmeze politicile economice și sociale ale Europei.

5. Ați menționat anterior că este vital să vorbim despre ,,adevărata Europă”, așa cum a fost ea imaginată de părinții fondatori, prin intermediul programelor lor politice formulate imediat după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Cum ați adapta obiectivele originale la UE de astăzi?

Jean-Claude Juncker: Majoritatea părinților fondatori ai UE au fost creștin-democrați, ca mine. Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide de Gasperi s-au gândit la un set de valori pe care le-au pus în inima proiectului european, iar aceste valori îmi sunt foarte dragi: solidaritatea dintre națiuni europene; subsidiaritatea, în sensul în care statelor membre li se permite să gestioneze acele lucruri de care se pot ocupa singure și, per ansamblu, promovarea unei economii sociale de piață, o economie de piață cu o orientare socială, unde economia servește oamenilor și nu invers.

Cine apara spatiul cibernetic al UE

      6. Ați făcut referire și la chestiunea competențelor europene în materie de politică externă, securitate și apărare- la îmbunătățirea capacității de a acționa atât în lume, cât și în spațiul cibernetic. Ne-ați putea da un exemplu de politici referitoare la spațiul cibernetic?

Jean-Claude Juncker: Trebuie să ne îmbunătățim capabilitățile aferente securității spațiului cibernetic. Acum mai puțin de doi ani, Uniunea Europeană a fondat un Centru european de combatere a criminalității informatice în cadrul Europol, ceea ce a reprezentat un bun punct de plecare în acest sens. Acum putem utiliza platforma existentă pentru a merge mai departe și a ne extinde.

Cooperarea între sectorul public și privat, între statele membre și cu partenerii noștri din afara Uniunii trebuie să fie și ea îmbunătățită în sensul acumulării și împărtășirii de informații cu privire la posibile amenințări.

De asemenea, trebuie să stimulăm inovarea acestui sector în Europa. Acest lucru va avea efecte pozitive nu numai în sectorul informatic, ci și asupra economiei noastre.

Apararea comuna, pentru statele dispuse si pregatite

  1. Cum ați proceda în calitate de președinte al Comisiei Europene pentru a întări capacitatea europeană de apărare?

Jean-Claude Juncker: Consider că Uniunea Europeană trebuie să acorde o mai mare importanță mențiunilor din Tratate, care ne permit să construim progresiv o apărare europeană comună între statele care sunt dispuse și pregătite să facă acest lucru.

Sunt conștient că nu este o idee populară peste tot, însă Tratatele permit țărilor care doresc să facă asta, să meargă înainte. Punerea laolaltă a capabilităților noastre de apărare are sens și din punct de vedere economic.

Rusia trebuie sa respecte Uniunea Europeana si frontierele existente

  1. Care este viziunea dumneavoastră despre relațiile UE cu SUA, Rusia și China?

Jean-Claude Juncker: Ne aflăm în negocieri pentru un acord comercial cu Statele Unite, iar încheierea acestuia va fi una dintre prioritățile mele în calitate de președinte al Comisiei. Este anacronic să impunem taxe vamale pe produsele fiecăruia dintre noi. Desigur, va fi și prioritatea mea să nu sacrificăm siguranța, sănătatea și standardele de protecție socială și a datelor pe altarul comerțului liber.

În ceea ce privește Rusia, mi-ar plăcea să restabilim o relație bazată pe înțelegere reciprocă și respect. Împărtășim multe lucruri și am putea avea avantaje comune, însa Rusia trebuie să respecte Uniunea Europeană și vecinii ei cu aspirații europene. Precondiția pentru stabilirea unor relații mai bune cu Rusia este ca ea să respecte întru totul dreptul internațional și frontierele existente în Europa.

China este al doilea cel mai mare partener comercial al UE și există loc pentru îmbunătățirea relațiilor dintre noi în următorii ani. Acest lucru va fi în beneficiul Europei. Totuși, vom putea trata de la egal la egal cu China dacă vom fi uniți într-o viziune comună a Uniunii Europene. Chestiunile precum aplicarea tratamentului egal și corect afacerilor europene în China pot fi abordate dacă vom vorbi pe o unitară și sigură.

Tehnologiile digitale pot aduce UE 500 de miliarde de dolari

  1. Domnule Juncker, în dezbaterea cu domnul Schulz, ați precizat că prioritatea dumneavoastră ca președinte al Comisiei va fi rezolvarea problemei șomajului. Cum veți aborda acest subiect sensibil?

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Trebuie să generem creștere care să nu fie bazată pe datorii. Putem face acest lucru prin utilizarea mai puternică a celui mai bun avantaj pe care îl avem în Europa: piața noastră unică întinsă pe un întreg continent, cu 500 de milioane de potențial consumatori. Din acest motiv, am făcut din realizarea pieței unice digitale o prioritate de top ca președinte al Comisiei – folosind oportunitățile uriașe ale tehnologiilor digitale, care nu au granițe. Pentru a înfăptui acest lucru avem nevoie de curaj să punem capăt silozurilor naționale în reglementarea telecomunicațiilor, în drepturile de autor și legislația pentru protecția datelor, în managementul undelor radio și în dreptul concurenței.

Prin acest lucru, putem genera 500 de miliarde de euro de creștere adițională în Europa în cadrul mandatului noii Comisii, astfel creând sute și mii de noi locuri de muncă și o societate vibrantă bazată pe cunoaștere.

 Voi lucra zi si noapte pentru eradicarea somajului

 10. Ca specialist în finanțe, dumneavoastră lucrați cu numere, procente și statistici. Care este predicția dumneavoastră pentru diminuarea șomajului până în 2019?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Până la sfârșitul noului mandat al Comisiei, putem fi într-o situație mult mai bună dacă instituțiile UE și guvernele naționale își vor intensifica eforturile de a le oferi tinerilor joburi locuri de muncă decente. Planul nostru de consolidare și solidarizare împotriva crizei deja are rezultate și începem să vedem perspective bune în întreaga Uniune, Spania fiind un exemplu particular, care acum este la cel mai scăzut nivel de șomaj din 2006.

Ca președinte al Comisiei mă voi dedica să asigur că până în 2019 nivelurile rușinoase ale șomajului în general, dar și în rândul tinerilor pe care le vedem astăzi, să devină trecut. Voi lucra noapte și zi pentru asta.

Franta a salvat onoarea Europei

 11.Este foarte cunoscut faptul că UE este principalul binefăcător în Africa în ceea ce privește ajutorul umanitar și ajutor pentru dezvoltare, însă din păcate, Uniunea a eșuat în a oferi asistență adecvată față de incidentele violente care au sfâșiat state precum Mali și Republica Centrafricană. Cum veți susține dumneavoastră acțiuni mai concentrate legate de problemele de securitate din Africa?

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Din fericire, Franța a salvat onoarea Europei în Mali. Pe viitor, ar trebui să fim mai bine pregătiți să desfășurăm misiuni ale UE în zone de criză din vecinătatea Europei pentru a stabiliza situația și a garanta pacea. De asemenea, dacă nu toate cele 28 de state membre ale UE sunt pregătite în acest sens, atunci cele care sunt ar trebui lăsate să se angajeze în aceste misiuni. Până la urmă, Europa a fost foarte des stabilizată și ajutată de către alte țări pentru ca acum să se distanțeze timid de asumarea marilor răspunderi pentru pacea mondială.

Banii cetatenilor nu vor mai fi folositi pentru salvarea bancilor

12. Ca fost lider al zonei Euro, sunteți foarte familiarizat cu sectorul financiar al UE, însă mulți cetățeni ai Uniunii pot resimți efectele mecanismelor financiare nerealizând în același timp ce le declanșează. De aceea, ne puteți explica implicațiile pentru cetățenii UE a mecanismului unic de supervizare ca pilon al proiectului Uniunii Bancare?

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Partidul Popular European este cel care a proiectat reglementarea mai bună a sectorului financiar; redirecționarea finanțelor publice spre sănătate, și să îmbunătățească guvernanța din zona Euro. Acum putem să prevenim, să supervizăm și să facem față crizei împreună. În timpul anilor de criză am văzut cum banii cetățenilor au trebuit utilizați pentru a salva eșuarea băncilor. Ne-am asigurat că acest lucru nu se va mai întâmpla.

Mecanismul unic de supervizare înseamnă că Banca Centrală Europeană cu implicarea îndeaproape a organismelor de supraveghere naționale, va fi capabilă să supervizeze cele 6000 de bănci din zona Euro și să se asigure că nu vor lua parte la situații riscante care pot compromite stabilitatea financiară a tuturor statelor ce împart Euro ca monedă unică comună.

Statele conduse de populari se intorc spre crestere economica, dupa reforme dureroase

 13. Ce plănuiți să aduceți nou în viziunea PPE pentru Comisia Europeană, după două mandate ale lui Barroso, un alt leadership popular?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Dacă este un lucru pe care criza ni l-a arătat acela este că suntem pe mâini bune cu leadership-ul PPE. Statele conduse de guverne din grupul PPE se întorc spre creștere economic după reforme structurale și dureroase. În statele conduse de guverne din grupul socialist, reformele structurale sunt blocate, iar șomajul este încă în creștere. De aceea, nu trebuie schimbată filosofia PPE, ci implementarea ei completă.

Mesaj pentru romani: mergeti la vot, fiecare vot conteaza!

14. Care sunt așteptările privind alegerile din România? 

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Sper ca partidele de centru-dreapta din familia noastră politică să performeze. PPE are parteneri puternici în România, mulți dintre aceștia deja au lucrat la Bruxelles, oferind rezultate pentru poporul român, iar speranța mea este că cetățenii vor realiza acest lucru și își vor pune încrederea în noi.

15. De ce este important pentru europeni să voteze? Dar pentru români?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Trebuie să votați la aceste alegeri europene deoarece aceasta este șansa voastră să aveți un cuvânt de spus asupra traiectoriei Europei. În mai puțin de 30 de zile, 300 de milioane de europeni vor merge la urne pentru a vota un nou Parlament European. Cetățenii din 28 de state vor alege direct cei 751 de reprezentanți ai lor în Parlamentul European. 32 dintre aceștia vor fi aleși direct aici, în România, fiind un număr considerabil care poate schimba majoritatea în Parlamentul European. Și pentru prima dată în istoria integrării europene am desemnat candidați pentru președinția Comisiei Europene, oferindu-le cetățenilor o oportunitate clară despre cum vor ei să vadă implementarea și modelarea politicilor europene în următorii cinci ani. Zilele înțelegerilor din culise s-au încheiat. Toate sondajele acum arată o cursă cot la cot între Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni pentru aceste alegeri – ceea ce înseamnă că fiecare vot contează. Aceasta este șansa voastră de a alege.

Nu poti construi un viitor pe datorii

16. Când ar trebui să se încheie măsurile de austeritate în Europa?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Vorbiți despre austeritate ca și cum ar fi anii 1930. La începutul crizei, ne-am comportat într-un mod „keynesian” și am injectat 250 de miliarde de euro în economie, rulând un program anti-ciclic care prin definiție este opusul austerității. Dar în același timp trebuie să ne ocupăm de problema datoriilor publice. Nu există o alternativă pentru aceste reforme dureroase. Nu poți construi un viitor numai bazându-te pe datorii, mai devreme sau mai târziu trebuie să le plătești

Măsurile dificile care au fost adoptate pentru a ne consolida bugetele și să ne punem datoria sub control au fost necesare deoarece în anii precedenți anumite guverne, și în special guverne socialiste în state precum Spania și Portugalia s-au comportat într-o manieră iresponsabilă cheltuind banii pe care nu îi aveau.

Mai departe trebuie să punem accentul pe creștere economice care să nu fie bazată pe datorie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SPECIAL

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

Published

on

© winstonchurchill.org

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la discursul de la Universitatea din Zurich prin care fostul prim-ministru britanic Winston Churchill a rostit faimoasa sintagmă a “Statelor Unite ale Europei”, concept ce a rămas definitoriu pentru istoria postbelică europeană și transatlantică, precum și un moment de referință al integrării continentale europene.

La 19 septembrie 1946, la Universitatea din Zurich, Churchill a vorbit despre viitorul continentului european maltratat și distrus. Pentru a nu mai permite ca o astfel de tragedie să se repete, Churchill a pledat pentru “construirea unui fel de Statele Unite ale Europei”, având drept nucleu reconcilierea Germaniei și Franței și a propus crearea Consiliului Europei, prima organizație pan-europeană edificată după cel de-al doilea Război Mondial, înființată în 1949.

“Doresc să vorbesc despre tragedia Europei, acest nobil continent, patria tuturor marilor rase părintești ale lumii occidentale, fundamentul credinței și eticii creștine, originea majorității culturii, artelor, filozofiei și științei, atât din antichitate, cât și din timpurile moderne. Dacă Europa ar fi fost odată unită în împărtășirea moștenirii sale comune, nu ar fi existat nicio limită pentru fericire, prosperitate și glorie”, a spus Churchill, în debutul celebrului discurs.

Trebuie să construim un fel de Statele Unite ale Europei”, a spus el, în aplauzele sălii.

 

El a continuat, evocând în premieră și în contextul rănilor adânci provocate Europei de Germania nazistă ideea reconcilierii franco-germane.

“Acum voi spune ceva care vă va uimi. Primul pas în re-crearea familiei europene trebuie să fie un parteneriat între Franța și Germania. Numai în acest fel Franța poate recăpăta conducerea morală și culturală a Europei. nu poate exista o renaștere a Europei fără o Franță mare din punct de vedere spiritual și fără o Germanie mare din punct de vedere spiritual”, spunea Churchill, subliniind că Marea Britanie nu va fi o parte a acestui proiect.

Marele om de stat britanic și-a încheiat alocuțiunea într-un mod care i-a adus recunoașterea pentru gândirea sa politică vizionară.

“Sub și în cadrul acestui concept mondial (n.r. – Organizația Națiunilor Unite) trebuie să recreăm familia europeană într-o structură regională numită, poate, Statele Unite ale Europei, iar primul pas practic va fi formarea unui Consiliu al Europei. Dacă la început toate statele Europei nu vor sau nu pot să se alăture unei uniuni, trebuie totuși să procedăm la reunirea și să le combinăm pe cele care vor și care pot. Mântuirea oamenilor de rând din toate rasele și din fiecare țară de război și de aservire trebuie să fie stabilită pe baze solide și trebuie să fie creată de disponibilitatea tuturor bărbaților și femeilor de a muri mai degrabă decât de a se supune tiraniei. În această muncă urgentă, Franța și Germania trebuie să preia împreună conducerea. Marea Britanie, Commonwealth-ul națiunilor britanice, puternica Americă – și, am încredere, Rusia sovietică, pentru că atunci, într-adevăr, toate ar fi bine – trebuie să fie prietenii și sponsorii noii Europe și trebuie să susțină dreptul său de a trăi. Prin urmare, vă spun: “Să se ridice Europa!”, a conchis Churchill.

În calitate de lider al opoziției, Winston Churchill a ținut două discursuri în 1946 cu caracter și veleități istorice.

Anterior celui de la Zurich, la 5 martie 1946, la Fulton, Missouri, în fața unei mulțimi imense care l-a inclus președintele SUA, Harry Truman, liderul Marii Britanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a inventat termenul de “Cortina de Fier”, care a căzut asupra statelor est-europene, rostind o faimoasă descriere a diviziunii politice care se deschidea în Europa între estul comunist dominat de sovietic și democrațiile occidentale și o frază care este considerată moment de debut al Războiului Rece: “De la Stettin în Marea Baltică până la Trieste în Adriatică, o cortină de fier a coborât pe tot continentul. În spatele ei au rămas toate capitalele din vechile state ale Europei Centrale şi de Est: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia”.

La 75 de ani distanță de la acele momente, 27 state europene s-au regăsit în cadrul Uniunii Europene, proiectul integraționist european construit pe baza reconcilierii postbelice și din care Marea Britanie a lui Churchill a făcut parte din 1973 până în 2020. 

Puțini sunt cei care știu că celebrul discurs al fostului prim-ministru britanic privind căderea Cortinei de Fier peste Europa, susținut la 5 martie 1946, la Fulton, ar fi trebuit să cuprindă și referiri la Statele Unite ale Europei, un concept pe care însă Churchill l-a prezentat șase luni mai târziu, la Zurich, la 19 septembrie 1946.

Dezvăluirile au apărut într-o scrisoare publicată de The Guardian la 10 mai 2020, în aceeași în care în urmă cu 80 de ani Winston Churchill prelua puterea într-o Mare Britanie aflată în război cu Germania nazistă, dar și în contextul în care pe 8 mai s-au împlinit 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, iar 9 mai au fost aniversați 70 de ani de la Declarația Schuman, document considerat piatra de temelie a Uniunii Europene.

Ambele discursuri, de la Fulton și de la Zurich, au fost susținute când Winston Churchill era lider al opoziției după primul său mandat de prim-ministru.

Winston Churchill a fost prim-ministru al Marii Britanii în două rânduri. El a fost numit prim-ministru al Marii Britanii la 10 mai 1940 și a condus din această poziție guvernul Regatului Unit către victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, jucând un rol crucial în crearea ordinii internaționale postbelice, decisă prin conferințele de la Ialta (4-11 februarie 1945) și de la Postdam (17 iulie – 2 august 1945). Marea Britanie a început Conferința de la Potsdam cu Winston Churchill prim-ministru și a încheiat-o cu laburistul Clement Attlee la conducere, după victoria împotriva conservatorilor lui Churchill la alegerile din 1945.

Winston Churchill a revenit ca prim-ministru la 26 octombrie 1951 până la 5 aprilie 1955, fiind primul șef al guvernului de la Londra din timpul domniei reginei Elisabeta a II-a (1952-prezent).

Continue Reading

ROMÂNIA

Astăzi în istorie: România și Statele Unite marchează zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic și de la semnarea Acordului privind sistemul antirachetă

Published

on

© Presidency.ro

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, atinge astăzi o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: se împlinesc zece ani de la adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

© The White House

“România şi Statele Unite ale Americii împărtăşesc o istorie comună de legături strânse între popoarele noastre, un angajament către democraţie, o relaţie strategică durabilă, precum şi voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune. Legături puternice şi profunde leagă popoarele României şi Statelor Unite prin relaţii culturale, economice şi ştiinţifice. Acest Parteneriat Strategic reflectă cooperarea excelentă şi în extindere între ţările noastre pentru promovarea securităţii, democraţiei, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale”, se arată în primul paragraf al Declarației Comune adoptate.

Semnate la două zile distanță de când SUA marcau, în 2011, comemorarea unui deceniu de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, contextul aniversar de astăzi este la fel de important din punct de vedere simbolic. Statele Unite au comemorat sâmbătă, 11 septembrie, împlinirea a douăzeci de ani de la atacurile teroriste, marcând totodată și încheierea celui mai lung război al Americii – cel din Afganistan -, prin retragerea americană și aliată de luna trecută. În ce privește România, marcăm două decenii de când România s-a comportat ca membru de facto al NATO.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului.

Statutul României din prezent, de aliat statornic al NATO și de partener de neclintit al SUA, a fost dobândit prin deciziile asumate la acel moment de răscruce, când Armata României a intrat alături de forțele americane și euro-atlantice în Afganistan. La un an distanță, în noiembrie 2002, la Praga, România era invitată să adere la NATO.

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatului Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite.

FOTO: MAE/ Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, și secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, după semnarea acordului între România și SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (13 septembrie 2011)

Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu.

În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri – Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO -, însă Casa Albă a fost gazda tuturor președinților români post-decembriști: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic. Un moment special a avut însă loc în 1998, când președintele Emil Constantinescu a devenit primul lider român care s-a adresat Congresului Statelor Unite, reunit în sesiune comună.

În schimb, în deceniul scurs de la adoptarea Declarației Comune, România nu a primit vizita unui președinte al SUA, a unui secretar de stat sau a unui șef al Pentagonului. Nivelul excelent de cooperare a fost însă materializat prin prezența la București a importanți lideri militari și prin vizitele la Washington ale oficialilor români. Ultima vizită de mare calibru a unui lider politic american în capitala României a avut loc în mai 2014, când vicepreședintele de atunci și președintele de acum, Joe Biden, se afla în țara noastră pentru a transmite mesaje cheie privind sprijinul Statelor Unite în combaterea corupției și apărarea statului de drept.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într-un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României. Apoi, în septembrie 2020, România a recepționat primul sistem de rachete Patriot, iar în 2022 ar urma să devină prima țară din lume care va opera cea mai nouă versiune a acestui sistem de apărare antiaeriană.

© Administrația Prezidențială

La 20 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

© Alabama National Guard/ Facebook

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA au început să investească în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul în curs. Statele Unite și-au asumat că vor investi anul acesta 130,5 milioane de dolari, dintr-un total de 152 de milioane de dolari alocate pentru acest obiectiv.

© U.S. Secretary of Defense/ Facebook

Toamna lui 2020 a fost și momentul unui desant politico-diplomatic-militar al României la Washington. Pe parcursul unei singure luni – octombrie -, cele mai importante clădiri diplomatico-militare – Departamentul de Stat și Pentagonul – i-au găzduit pe miniștrii români ai afacerilor externe și apărării, în timp ce Departamentul Energiei a fost gazda ministrului român de resort.

Astfel, ministrul român al apărării Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper au semnat la 9 octombrie 2020 o foaie de parcurs privind cooperarea la nivelul apărării 2020-2030, prin care au decis consolidarea cooperării la Marea Neagră și a rotației forțelor SUA în România

În aceeași zi, România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extinscare permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. În același context, SUA au anunțat că vor investi, prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări, într-un proiect de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră printr-o linie de cale ferată și o autostradă Gdansk-Constanța.

Desantul guvernamentul al României la acel moment, s-a încheiat printr-o vizită la Departamentul de Stat a ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, punctele principale ale vizitei fiind despre consolidarea investițiilor SUA în Europa de Est, implicarea americană în exploatarea gazelor din Marea Neagră, primirea României în programul Visa Waiver sau aderarea țării noastre la OCDE.

Dacă Parteneriatul Strategic dintre SUA și România a fost lansat sub administrațiile democrate la Washington (Bill Clinton) și de dreapta la București (Emil Constantinescu), el a fost consolidat, prin documentele semnate la 13 septembrie 2011, tot sub stindardul unor administrații democrate (Barack Obama) și de dreapta (Traian Băsescu).

© Administrația Prezidențială

Marcarea a zece ani de la Declarația Comună și de la acordul privind sistemul antirachetă are loc sub apanajul acelorași culori politice: o administrație democrată la Washington (Joe Biden) și una de dreapta la București (Klaus Iohannis).

În 2021, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, și vicepreședinte al SUA în anul de grație 2011, a devenit primul lider de la Casa Albă care a participat, fie și virtual, la summitul formatului de cooperare București 9 – lansat de România și Polonia pentru a reuni statele NATO de pe flancul estic al Alianței.

Alături de interacțiunea cu președintele Klaus Iohannis de la summitul NATO din 14 iunie, prezența prin videoconferință a lui Joe Biden la summitul B9 rămâne până la acest moment cea mai importantă interacțiune politică la cel mai înalt nivel dintre România și SUA în acest an, când ambele state marchează un deceniu de la semnarea celor două acorduri bilaterale importante. 

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii și avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, transmit Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Frank-Walter Steinmeier și alți 18 șefi de stat din Uniunea Europeană într-o scrisoare adresată cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei în care îi invită pe aceștia să se se alăture Conferinței privind Viitorul Europei, care va fi lansată pe 9 mai.

Să găsim împreună calea înainte” – este îndemnul lansat de președinții României, Austriei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei și Sloveniei, într-un mesaj comun remis în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Redăm în continuare textul scrisorii intitulate “Hai să vorbim despre Europa” și co-semnatarii acestuia:

Am vrea să transmitem cele mai bune urări tuturor cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei.

Această Zi a Europei este specială. Este a doilea an în care celebrăm în circumstanțe dificile determinate de pandemia de COVID-19. Ne exprimăm compasiunea pentru toți cei care au avut de suferit de pe urma acesteia.

Ziua Europei din acest an este, de asemenea, specială și pentru că marchează lansarea Conferinței despre Viitorul Europei. Îndemnăm toți cetățenii UE să folosească această oportunitate unică pentru a modela viitorul nostru comun.

Circumstanțele în care are loc dezbaterea privind viitorul Europei sunt foarte diferite de cele din anii trecuți. Poate exista impresia că nu avem suficient timp pentru o discuție aprofundată cu privire la viitorul Europei în situația actuală. Dimpotrivă, pandemia de COVID-19 ne-a reamintit tuturor ce este cu adevărat important în viețile noastre: sănătatea, relația cu natura, relația cu semenii noștri, solidaritatea și efortul comun. A ridicat noi întrebări despre felul în care alegem să trăim. A arătat atât beneficiile integrării europene, cât și slăbiciunile. Este necesar să discutăm despre toate aceste lucruri.

Provocările cărora trebuie să le facem față ca europeni sunt multiple: de la gestionarea crizei de mediu și crearea economiilor verzi, concomitent cu poziționarea echilibrată față de acutizarea competiției între marile puteri, la eforturile pentru asigurarea transformării digitale a societăților noastre. Avem nevoie să dezvoltăm metode noi și să găsim soluții noi. Ca democrații, forța noastră provine din atragerea vocilor multiple din societățile noastre pentru a identifica cea mai bună cale de urmat. Cu cât mai mulți oameni se implică în dezbaterile aprofundate și deschise, cu atât va fi mai bine pentru Uniunea noastră.

Proiectul european este fără precedent în istorie. Au trecut 70 de ani de la semnarea Tratatului de constituire a Comunității Cărbunelui și Oțelului și 64 de ani de la nașterea Comunității Europene la Roma. La acel moment, liderii europeni au reușit să unească o Europă răvășită de război. În urmă cu treizeci de ani, Estul și Vestul Europei au început să se conecteze mai strâns. Țări foarte diferite s-au alăturat pentru a forma Uniunea Europeană. Fiecare țară își are propriile experiențe istorice și poveri ale trecutului, pe care le gestionează în mod individual și în relațiile sale cu alte țări.

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii. Așa a fost la momentul lansării și rămâne la fel și astăzi. Noi promovăm o viziune strategică comună pentru Europa, o Europă întregită, liberă, unită și în pace.

Toate principiile fundamentale ale integrării europene rămân extrem de relevante și astăzi: libertate, egalitate, respect pentru drepturile omului, stat de drept și libertate de expresie, solidaritate, democrație și loialitate între Statele Membre. Cum putem să acționăm împreună pentru a ne asigura că aceste principii fundamentale ale integrării europene își păstrează relevanța și în viitor?

Deși Uniunea Europeană poate părea câteodată depășită de provocările apărute de-a lungul ultimului deceniu – de la criza economică și financiară la provocările stabilirii unui sistem de migrație just și echitabil și la pandemia în curs – suntem conștienți că ar fi cu mult mai dificil dacă fiecare stat ar acționa solitar. Cum putem să întărim cooperarea și solidaritatea europeană și să ne asigurăm că după revenirea din criza sanitară vom fi mai rezilienți în fața provocărilor viitorului?

Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, o Uniune Europeană care să fie lider global în tranziția către dezvoltarea sustenabilă, neutră din punct de vedere climatic și digitală. Avem nevoie de o Uniune Europeană cu care toți ne putem identifica, având conștiința faptului că am făcut tot ce se putea în beneficiul generațiilor viitoare. Împreună putem realiza acest lucru.

Conferința privind Viitorul Europei va fi o oportunitate de a vorbi deschis despre Uniunea Europeană și de a ne asculta cetățenii, în special pe tineri. Creează un spațiu pentru dialog, conversații și discuții despre ce așteptări avem de la Uniunea Europeană de mâine și cu ce putem contribui astăzi.

Trebuie să ne gândim la viitorul nostru comun, de aceea, vă invităm să vă alăturați discuției și să găsim împreună calea înainte”.

Klaus Iohannis

Președintele României

Alexander Van der Bellen

Președintele Republicii Austria

Rumen Radev

Președintele Republicii Bulgaria 

Zoran Milanović

Președintele Republicii Croația

Nicos Anastasiades

Președintele Republicii Cipru 

Miloš Zeman

Președintele Republicii Cehe

Kersti Kaljulaid

Președintele Republicii Estonia

Sauli Niinistö

Președintele Republicii Finlanda

Emmanuel Macron

Președintele Republicii Franceze

Frank-Walter Steinmeier

Președintele Republicii Federale Germania

Katerina Sakellaropoulou

Președintele Republicii Elene

János Áder

Președintele Ungariei 

Michael D. Higgins

Președintele Irlandei

Sergio Mattarella

Președintele Republicii Italiene

Egils Levits

Președintele Republicii Letonia

Gitanas Nausėda

Președintele Republicii Lituania

George Vella

Președintele Republicii Malta

Andrzej Duda

Președintele Republicii Polone

Marcelo Rebelo de Sousa

Președintele Republicii Portugheze

Zuzana Čaputová

Președintele Republicii Slovace

Borut Pahor

Președintele Republicii Slovenia

Ideea scrisorii a fost inițiată de președintele Republicii Slovenia Borut Pahor și de președintele Republicii Italiene Sergio Mattarella în timpul întâlnirii lor de la Roma și a fost dezvoltată ulterior în cooperare cu toți președinții statelor membre ale UE”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.2 mins ago

S-a încheiat “epoca Angela Merkel”: Olaf Scholz a fost ales cancelar al Germaniei, fiind așteptat de liderii UE să lucreze pentru o Europă suverană și puternică

U.E.14 mins ago

Comisia Europeană apreciază că este puțin probabil ca PNRR-urile Poloniei și Ungariei să fie aprobate anul acesta

INTERNAȚIONAL16 mins ago

OMS avertizează: Vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 trebuie să fie „o soluție de ultimă instanță”

INTERNAȚIONAL17 mins ago

SUA anunță că vor “răspunde pozitiv” la solicitările militare ale României și aliaților de pe flancul estic în cazul unei invazii ruse în Ucraina: Ne vom fortifica aliații NATO

COMISIA EUROPEANA24 mins ago

Ucraina | Ursula von der Leyen: UE, pregătită cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei

U.E.49 mins ago

Președinta BCE, Christine Lagarde, se declară încrezătoare că Olaf Scholz va lucra „din greu” pentru consolidarea Uniunii Europene

ROMÂNIA1 hour ago

Președintele Klaus Iohannis: Ziua Constituției, un bun prilej de a conștientiza că responsabilitatea dezvoltării și modernizării societății noastre este una comună

RUSIA1 hour ago

Emmanuel Macron va discuta cu președinții ucrainean și rus ”în următoarele zile” pentru a evita o escaladare militară în Ucraina

CONSILIUL UE1 hour ago

EPSCO: Miniștrii sănătății au adoptat 4 domenii prioritare privind consolidarea UE a Sănătății: Accesul la medicamente și combaterea cancerului, printre priorități

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Convorbire de “gradul zero” Biden-Putin: SUA avertizează Rusia cu “măsuri severe” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, Moscova cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending