Connect with us

SPECIAL

INTERVIU SPECIAL. Ce declara Jean-Claude Juncker înainte de a deveni președintele Comisiei Europene. Planul său, soluția unui viitor fără datorii

Published

on

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro acum un an (7 mai 2014), pe atunci candidatul la șefia Comisiei Europene din partea Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker declara că Europa și viitorul proiectului său integraționist nu se pot construit pe seama datoriilor.

juncker

În urma alegerilor europarlamentare câștigate de Partidul Popular Euroepan, Comisia condusă de fostul prim-ministru luxemburghez și-a debutat mandatul la 1 noiembrie 2014. Preocupat înainte de dobândirea acestui mandat de componența Comisiei și probleme legate de egalitatea de gen, Jean-Claude Juncker a lansat rapid propunerea sa de reimpulsionare a investițiilor în Europa prin planul său intitulat Fondul European de Investiții Strategice care urmărește să atragă investiții totale de 315 miliarde de euro în economia europeană și pentru care statele membre au trimis până acum proiecte în valoare de 1,3 trilioane de euro.

În aceste prime șase luni de mandat Comisia Juncker a realizat acțiuni de transparentizare a agendei comisarilor în ceea ce privește reuniuni cu diferiți lobbyiști și grupuri de interese, precum și evitarea unor proiecte care să supra-reglementeze legislația europeană.

În ceea ce privește ramura de securitate și geopolitică, Comisia condusă de Jean-Claude Juncker a trimis ajutoare umanitare cât și financiare către Ucraina, țară a cărei zone de est este în conflict de un an de zile și și-a manifestat solidaritatea față de Franța în oribilul atac din ianuarie 2015 de la redacția Charlie Hebdo.

Nu în cele din urmă, șeful Comisiei s-a remarcat recent printr-o declarație îndrăzneață, prin care a propus înființarea unei armate a Uniunii Europene pentru a face față în mod corespunzător amenințărilor și riscurilor de securitate care perturbă evoluția Europei. Totodată, Comisia Juncker a susținut continuitatea sancțiunilor față de Rusia, însă își manifestă reticența față de extinderea Uniunii Europene în următorii 5-10 ani.

Redăm mai jos conținul integral al interviului acordat de actualul lider al Comisiei Europene pentru CaleaEuropeana.ro.

Putin testeaza Europa

  1. Având în vedere că Rusia reprezintă o provocare regională, considerați că state europene partenere, precum Moldova și Georgia, se află în pericol? Cum comentați atitudinea domnului Schulz referitoare la Rusia?

Jean-Claude Juncker: Să ne înțelegem: Rusia va învăța să respecte integritatea teritorială a vecinilor ei dacă primește o replică fermă și unitară din partea Europei.

Niciun politician responsabil nu-și dorește un război. Dar noi, europenii, avem alte instrumente la dispoziție pentru a pune presiune asupra Rusiei. Și nu ar trebui să subestimăm eficacitatea presiunii economice. În lumea noastră globalizată, nicio țară nu-și poate permite să se izoleze permanent de restul lumii. Este necesar să întărim- dacă Rusia nu-și schimbă atitudinea- nivelul sancțiunilor noastre și impactul lor, inclusiv prin închiderea canalelor economice înspre și dinspre Rusia.

Putin testează Europa. Iar noi nu trebuie să-i permitem să scape așa ușor. De aceea sprijin cu fermitate semnarea Acordurilor de Asociere cu Moldova și Georgia, care ar trebui să aibă loc cât mai curând.

UE face tarile mici sa fie mari

  1. Ați criticat rolul central- unii l-ar numi ”monopol”- pe care l-au avut statele mai mari ale UE în timpul crizei economice. Din moment ce acest subiect este o realitate, care ar fi soluția dumneavoastră pentru această problemă?

Jean-Claude Juncker: Am fost întotdeauna un susținător al principiului egalității între statele membre, ceea ce este un principiu fondator al UE și stipulat în Tratate. Asta nu înseamnă că nu apreciez contribuția importantă pe care au adus-o statele mari în vederea stabilizării țărilor din zona euro, în timpul recentei crize. Cu toate acestea, chiar și statele mici au avut contribuții importante. Pe cap de locuitor, de exemplu, cetățenii din Luxemburg au contribuit cel mai mult la împrumuturile coordonate necesare pentru salvarea monedei euro: 3506 Euro/persoană, în timp ce cetățenii germani au contribuit cu 2317 Euro/cap de locuitor, iar Franța cu 2179 Euro/cap de locuitor.

Să nu uităm, de asemenea, că marea majoritate a statelor membre ale UE sunt țări mici. Țările mici au modelat parcursul UE cel puțin la fel de mult ca țările mari. În calitatea mea de luxemburghez, vă pot spune că Uniunea Europeană face țările mici să fie mari.

3. Uniunea Europeană se află în acest moment la finalul celui de-al doilea mandat al lui Barroso, în funcția de președinte al Comisiei Europene. Care ar fi primele trei lucruri pe care I le-ați reproșa legat de leadership-ul UE?

Jean-Claude Juncker: Barroso și Comisia lui au lucrat neîncetat pentru a pune pe picioare economia europeană și pentru a stabiliza moneda euro, într-un context foarte dificil. Ca președinte al Comisiei, voi construi lucruri noi plecând de la această muncă depusă cu succes.

Mai mult, îmi voi concentra eforturile pe creștere și crearea de noi locuri de muncă, pe întărirea politicii energetice europene și pe dezvoltarea unei politici externe comune în adevăratul sens al cuvântului. Îmi mai doresc ca membrii Comisiei să fie bărbați și femei cu experiență politică, care să aducă propuneri clare pentru atingerea acestor obiective.

De la Schuman la Juncker

  1. Care sunt primele trei lucruri care vă diferențiază de ceilalți candidați și care vă conferă un avantaj, pentru a fi cea mai bună alegere în viitorul mandat prezidențial al Comisiei Europene?

Jean-Claude Juncker: Am câștigat foarte multă experiență în cei 19 ani în care am fost Prim Ministru al Luxemburgului și în cei 8 ani petrecuți în calitate de președinte al Eurogrupului.

Cunosc și apreciez importanța ascultării celorlalți și a ajungerii la un consens. Sunt un ,,constructor de poduri” și îmi doresc să reclădesc legăturile care au fost deteriorate în ultimii ani din pricina crizei, între nord și sud, între est și vest.

Nu îi privesc pe ceilalți candidați ca pe niște dușmani, ci ca pe niște oponenți. Principalele noastre diferențe sunt legate de viziunile distincte cu privire la direcția pe care dorim să o dăm Europei și, cu atât mai mult, cu privire la direcția pe care vrem să o urmeze politicile economice și sociale ale Europei.

5. Ați menționat anterior că este vital să vorbim despre ,,adevărata Europă”, așa cum a fost ea imaginată de părinții fondatori, prin intermediul programelor lor politice formulate imediat după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Cum ați adapta obiectivele originale la UE de astăzi?

Jean-Claude Juncker: Majoritatea părinților fondatori ai UE au fost creștin-democrați, ca mine. Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide de Gasperi s-au gândit la un set de valori pe care le-au pus în inima proiectului european, iar aceste valori îmi sunt foarte dragi: solidaritatea dintre națiuni europene; subsidiaritatea, în sensul în care statelor membre li se permite să gestioneze acele lucruri de care se pot ocupa singure și, per ansamblu, promovarea unei economii sociale de piață, o economie de piață cu o orientare socială, unde economia servește oamenilor și nu invers.

Cine apara spatiul cibernetic al UE

      6. Ați făcut referire și la chestiunea competențelor europene în materie de politică externă, securitate și apărare- la îmbunătățirea capacității de a acționa atât în lume, cât și în spațiul cibernetic. Ne-ați putea da un exemplu de politici referitoare la spațiul cibernetic?

Jean-Claude Juncker: Trebuie să ne îmbunătățim capabilitățile aferente securității spațiului cibernetic. Acum mai puțin de doi ani, Uniunea Europeană a fondat un Centru european de combatere a criminalității informatice în cadrul Europol, ceea ce a reprezentat un bun punct de plecare în acest sens. Acum putem utiliza platforma existentă pentru a merge mai departe și a ne extinde.

Cooperarea între sectorul public și privat, între statele membre și cu partenerii noștri din afara Uniunii trebuie să fie și ea îmbunătățită în sensul acumulării și împărtășirii de informații cu privire la posibile amenințări.

De asemenea, trebuie să stimulăm inovarea acestui sector în Europa. Acest lucru va avea efecte pozitive nu numai în sectorul informatic, ci și asupra economiei noastre.

Apararea comuna, pentru statele dispuse si pregatite

  1. Cum ați proceda în calitate de președinte al Comisiei Europene pentru a întări capacitatea europeană de apărare?

Jean-Claude Juncker: Consider că Uniunea Europeană trebuie să acorde o mai mare importanță mențiunilor din Tratate, care ne permit să construim progresiv o apărare europeană comună între statele care sunt dispuse și pregătite să facă acest lucru.

Sunt conștient că nu este o idee populară peste tot, însă Tratatele permit țărilor care doresc să facă asta, să meargă înainte. Punerea laolaltă a capabilităților noastre de apărare are sens și din punct de vedere economic.

Rusia trebuie sa respecte Uniunea Europeana si frontierele existente

  1. Care este viziunea dumneavoastră despre relațiile UE cu SUA, Rusia și China?

Jean-Claude Juncker: Ne aflăm în negocieri pentru un acord comercial cu Statele Unite, iar încheierea acestuia va fi una dintre prioritățile mele în calitate de președinte al Comisiei. Este anacronic să impunem taxe vamale pe produsele fiecăruia dintre noi. Desigur, va fi și prioritatea mea să nu sacrificăm siguranța, sănătatea și standardele de protecție socială și a datelor pe altarul comerțului liber.

În ceea ce privește Rusia, mi-ar plăcea să restabilim o relație bazată pe înțelegere reciprocă și respect. Împărtășim multe lucruri și am putea avea avantaje comune, însa Rusia trebuie să respecte Uniunea Europeană și vecinii ei cu aspirații europene. Precondiția pentru stabilirea unor relații mai bune cu Rusia este ca ea să respecte întru totul dreptul internațional și frontierele existente în Europa.

China este al doilea cel mai mare partener comercial al UE și există loc pentru îmbunătățirea relațiilor dintre noi în următorii ani. Acest lucru va fi în beneficiul Europei. Totuși, vom putea trata de la egal la egal cu China dacă vom fi uniți într-o viziune comună a Uniunii Europene. Chestiunile precum aplicarea tratamentului egal și corect afacerilor europene în China pot fi abordate dacă vom vorbi pe o unitară și sigură.

Tehnologiile digitale pot aduce UE 500 de miliarde de dolari

  1. Domnule Juncker, în dezbaterea cu domnul Schulz, ați precizat că prioritatea dumneavoastră ca președinte al Comisiei va fi rezolvarea problemei șomajului. Cum veți aborda acest subiect sensibil?

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Trebuie să generem creștere care să nu fie bazată pe datorii. Putem face acest lucru prin utilizarea mai puternică a celui mai bun avantaj pe care îl avem în Europa: piața noastră unică întinsă pe un întreg continent, cu 500 de milioane de potențial consumatori. Din acest motiv, am făcut din realizarea pieței unice digitale o prioritate de top ca președinte al Comisiei – folosind oportunitățile uriașe ale tehnologiilor digitale, care nu au granițe. Pentru a înfăptui acest lucru avem nevoie de curaj să punem capăt silozurilor naționale în reglementarea telecomunicațiilor, în drepturile de autor și legislația pentru protecția datelor, în managementul undelor radio și în dreptul concurenței.

Prin acest lucru, putem genera 500 de miliarde de euro de creștere adițională în Europa în cadrul mandatului noii Comisii, astfel creând sute și mii de noi locuri de muncă și o societate vibrantă bazată pe cunoaștere.

 Voi lucra zi si noapte pentru eradicarea somajului

 10. Ca specialist în finanțe, dumneavoastră lucrați cu numere, procente și statistici. Care este predicția dumneavoastră pentru diminuarea șomajului până în 2019?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Până la sfârșitul noului mandat al Comisiei, putem fi într-o situație mult mai bună dacă instituțiile UE și guvernele naționale își vor intensifica eforturile de a le oferi tinerilor joburi locuri de muncă decente. Planul nostru de consolidare și solidarizare împotriva crizei deja are rezultate și începem să vedem perspective bune în întreaga Uniune, Spania fiind un exemplu particular, care acum este la cel mai scăzut nivel de șomaj din 2006.

Ca președinte al Comisiei mă voi dedica să asigur că până în 2019 nivelurile rușinoase ale șomajului în general, dar și în rândul tinerilor pe care le vedem astăzi, să devină trecut. Voi lucra noapte și zi pentru asta.

Franta a salvat onoarea Europei

 11.Este foarte cunoscut faptul că UE este principalul binefăcător în Africa în ceea ce privește ajutorul umanitar și ajutor pentru dezvoltare, însă din păcate, Uniunea a eșuat în a oferi asistență adecvată față de incidentele violente care au sfâșiat state precum Mali și Republica Centrafricană. Cum veți susține dumneavoastră acțiuni mai concentrate legate de problemele de securitate din Africa?

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Din fericire, Franța a salvat onoarea Europei în Mali. Pe viitor, ar trebui să fim mai bine pregătiți să desfășurăm misiuni ale UE în zone de criză din vecinătatea Europei pentru a stabiliza situația și a garanta pacea. De asemenea, dacă nu toate cele 28 de state membre ale UE sunt pregătite în acest sens, atunci cele care sunt ar trebui lăsate să se angajeze în aceste misiuni. Până la urmă, Europa a fost foarte des stabilizată și ajutată de către alte țări pentru ca acum să se distanțeze timid de asumarea marilor răspunderi pentru pacea mondială.

Banii cetatenilor nu vor mai fi folositi pentru salvarea bancilor

12. Ca fost lider al zonei Euro, sunteți foarte familiarizat cu sectorul financiar al UE, însă mulți cetățeni ai Uniunii pot resimți efectele mecanismelor financiare nerealizând în același timp ce le declanșează. De aceea, ne puteți explica implicațiile pentru cetățenii UE a mecanismului unic de supervizare ca pilon al proiectului Uniunii Bancare?

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Partidul Popular European este cel care a proiectat reglementarea mai bună a sectorului financiar; redirecționarea finanțelor publice spre sănătate, și să îmbunătățească guvernanța din zona Euro. Acum putem să prevenim, să supervizăm și să facem față crizei împreună. În timpul anilor de criză am văzut cum banii cetățenilor au trebuit utilizați pentru a salva eșuarea băncilor. Ne-am asigurat că acest lucru nu se va mai întâmpla.

Mecanismul unic de supervizare înseamnă că Banca Centrală Europeană cu implicarea îndeaproape a organismelor de supraveghere naționale, va fi capabilă să supervizeze cele 6000 de bănci din zona Euro și să se asigure că nu vor lua parte la situații riscante care pot compromite stabilitatea financiară a tuturor statelor ce împart Euro ca monedă unică comună.

Statele conduse de populari se intorc spre crestere economica, dupa reforme dureroase

 13. Ce plănuiți să aduceți nou în viziunea PPE pentru Comisia Europeană, după două mandate ale lui Barroso, un alt leadership popular?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Dacă este un lucru pe care criza ni l-a arătat acela este că suntem pe mâini bune cu leadership-ul PPE. Statele conduse de guverne din grupul PPE se întorc spre creștere economic după reforme structurale și dureroase. În statele conduse de guverne din grupul socialist, reformele structurale sunt blocate, iar șomajul este încă în creștere. De aceea, nu trebuie schimbată filosofia PPE, ci implementarea ei completă.

Mesaj pentru romani: mergeti la vot, fiecare vot conteaza!

14. Care sunt așteptările privind alegerile din România? 

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Sper ca partidele de centru-dreapta din familia noastră politică să performeze. PPE are parteneri puternici în România, mulți dintre aceștia deja au lucrat la Bruxelles, oferind rezultate pentru poporul român, iar speranța mea este că cetățenii vor realiza acest lucru și își vor pune încrederea în noi.

15. De ce este important pentru europeni să voteze? Dar pentru români?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Trebuie să votați la aceste alegeri europene deoarece aceasta este șansa voastră să aveți un cuvânt de spus asupra traiectoriei Europei. În mai puțin de 30 de zile, 300 de milioane de europeni vor merge la urne pentru a vota un nou Parlament European. Cetățenii din 28 de state vor alege direct cei 751 de reprezentanți ai lor în Parlamentul European. 32 dintre aceștia vor fi aleși direct aici, în România, fiind un număr considerabil care poate schimba majoritatea în Parlamentul European. Și pentru prima dată în istoria integrării europene am desemnat candidați pentru președinția Comisiei Europene, oferindu-le cetățenilor o oportunitate clară despre cum vor ei să vadă implementarea și modelarea politicilor europene în următorii cinci ani. Zilele înțelegerilor din culise s-au încheiat. Toate sondajele acum arată o cursă cot la cot între Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni pentru aceste alegeri – ceea ce înseamnă că fiecare vot contează. Aceasta este șansa voastră de a alege.

Nu poti construi un viitor pe datorii

16. Când ar trebui să se încheie măsurile de austeritate în Europa?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Vorbiți despre austeritate ca și cum ar fi anii 1930. La începutul crizei, ne-am comportat într-un mod „keynesian” și am injectat 250 de miliarde de euro în economie, rulând un program anti-ciclic care prin definiție este opusul austerității. Dar în același timp trebuie să ne ocupăm de problema datoriilor publice. Nu există o alternativă pentru aceste reforme dureroase. Nu poți construi un viitor numai bazându-te pe datorii, mai devreme sau mai târziu trebuie să le plătești

Măsurile dificile care au fost adoptate pentru a ne consolida bugetele și să ne punem datoria sub control au fost necesare deoarece în anii precedenți anumite guverne, și în special guverne socialiste în state precum Spania și Portugalia s-au comportat într-o manieră iresponsabilă cheltuind banii pe care nu îi aveau.

Mai departe trebuie să punem accentul pe creștere economice care să nu fie bazată pe datorie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SPECIAL

Retrospectivă 2019: Anul europenizării României și în care Uniunea Europeană și NATO și-au lansat rezoluțiile pentru deceniul următor

Published

on

Ancorat în câteva repere ce au putut fi anticipate, anul 2019 a pregătit calea pentru închiderea, în 2020, a unui deceniu consistent diferit de cel ce a debutat în 2011. Câteva salturi seculare în spate, în 1919 – primul an după Marele Război sau în 1819 – când Europa se refăcea după epopeea războaielor napoleoniene și ungea mecanismul echilibrului de putere instaurat prin Congresul de la Viena în 1815, sunt frânturi ale unor imagini despre cum și-au consumat timpul evenimente politice internaționale ale vremurilor respective.

În debut de 2019, lumina reflectoarelor europene s-a mutat de la Viena la București, când România a preluat de la Austria prima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene. Tot la nivel european, am avut un ”Macroleon” la Elysee ambițios și hotărât, aflat înspre jumătatea mandatului său și beneficiind de culoarul favorabil al anunțatei retrageri a Angelei Merkel din funcția de cancelar în 2021. Noul tratat franco-german cu care a început anul 2019, întreg eșafodajul construit în baza rezultatelor alegerilor europene și rolul decisiv în numirea tuturor pozițiilor cheie din UE, atribuirea unui portofoliu de super-comisar european Franței, găzduirea summitului G7 și încercarea refacerii unor punți de cooperare cu Rusia lui Vladimir Putin sau tentativa de agitare a apelor în interiorul NATO, toate poartă semnătura lui Emmanuel Macron, adesea cel mai impetuos lider european.

Agenda europeană a fost dominată, în marea sa măsură, de două axiome: interminabilul Brexit și intrarea într-un nou ciclu decizional și, implicit, cu o nouă viziune strategică la nivelul UE în urma procesului declanșat de alegerile pentru Parlamentul European. Prelungit succesiv pe parcursul lui 2019, deznodământul Brexit-ului este din ce în ce mai legat de data de 31 ianuarie 2020, urmat de jocul negocierilor pentru stabilirea viitoarei relații. Europa instituțională încheie anul 2019 cu o garnitură schimbată și înzestrată politic până în anul 2024 să își bifeze obiectivele asumate.

Un zoom out gradual pune 2019 și sub semnul unor ceasuri aniversare, unde atât Alianța Nord-Atlantică, cât și Consiliul Europei, au aniversat 70 de la înființare

Un zoom out la scară largă ne arată o stare a relațiilor internaționale din ce în ce mai precară, conflictuală și concurențială. Epicentrul disputei globale este dat de ciocnirile tot mai repetate și întețite între SUA și China, unde Donald Trump, aflat pe final de mandat și în pregătire pentru o nouă cursă electorală, încearcă să provoace și să încetinească ritmul de dezvoltare al Chinei pentru a întârzia rocada la vârful ierarhiei globale, fie că vorbim de relațiile comerciale, infrastructura 5G sau noua cursă pentru cucerirea și dominarea spațiului. Relațiile Statelor Unite, Europei și statelor europene cu Rusia au valențe cât se poate de diferite, iar consensul pentru instituția sancțiunilor ca principiu de relaționare nu este dublat de atitudinea politico-economică și strategică pe câmp bilateral. În egală măsură, se conturează o relație tot mai apropiată Rusia-Iran-China, în vreme ce Turcia s-a îndepărtat de atitudinea de aliat transatlantic, devenind o problemă strategică. Relația transatlantică continuă să se erodeze la nivel politic și în dimensiune economico-comercială, în pofida semnalelor de unitate, uneori și acestea știrbite, dinspre NATO.

Zoom in: pentru România, a fost un an plin cu momente cardinale din punct de vedere politic, istoric, dar și de o înaltă ținută spirituală și ecumenică. 2019 a fost, poate, anul europenizării României, fie și dacă luăm în calcul numai câteva repere: derularea cu succes a președinției Consiliului UE cu efortul unei echipe omogene și puternice de diplomați, prezența la urne la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile prezidențiale, summitul de la Sibiu cu al său ”spirit” înglobat în declarația adoptată și precursoare a Agendei Strategice a UE, alegerea sau numirea unor români în poziții cheie la nivel european și internațional (Dacian Cioloș, Mircea Geoană, Laura Codruța Kövesi). Vizita de stat, pastorală și ecumenică a Papei Francisc în România a întărit destinul european al României, iar comemorarea a trei decenii de la Revoluția anticomunistă din 1989, inclusiv printr-o serie de gesturi simbolice ale partenerilor europeni și americani, au contribuit cu prisosință la acest obiectiv.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională, evenimente care, mai mult ca niciodată au implicat și România, țară ce a aniversat anul acesta 15 ani de când face parte și din NATO și care, pentru prima dată, s-a aflat pe cea mai înaltă treaptă a sistemului decizional european, în calitate de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în primele șase luni ale anului ce se încheie.

Ianuarie – România preia cârma Consiliului Uniunii Europene. Franța și Germania semnează un nou tratat bilateral. Brexit-ul Theresei May se împiedică de Parlament

1 ianuarie: România preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Austria. Pentru prima dată în această poziție, România asigură pentru șase luni președinția Consiliului UE într-o perioadă ce se anunța marcată de finalizarea dosarelor legislative din ciclul decizional 2014-2019, negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual și Brexit.

1 ianuarie: Jair Bolsonaro, un om politic controversat și extremă-dreapta, preia oficial funcția de președinte al Braziliei.

10 ianuarie: În Venezuela izbucnește o criză constituțională după ce președintele Parlamentului Juan Guaidó declară regimul politic al președintelui Nicolas Maduro drept ilegitim și începe un proces de înlocuire a acestuia din funcție.

©️ Administrația Prezidențială

10 ianuarie: La Ateneul Român a avut loc ceremonia oficială de lansare a președinției române a Consiliului Uniunii Europene, prin vizita președintelui Consiliului European Donald Tusk, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a Colegiului comisarilor, dar și a președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani. Momentul culminant a fost reprezentat de discursul în limba română rostit de Donald Tusk și simbolismul din mesajul acestuia. “Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

11 ianuarie: Vizita la București a Colegiului Comisiei Europene, ca parte a ritualului politic de preluare a președinției Consiliului UE de către România.

11 ianuarie: Parlamentarii macedoneni au acceptat redenumirea țării lor din Republica Macedonia în “Republica Macedonia de Nord”, un vot cu o majoritate de două treimi. În schimb, Grecia, s-a angajat să renunțe la veto-ul ei împotriva aderării Macedoniei la NATO, și a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. 

14-17 ianuarie: Are loc prima sesiune plenară a Parlamentului European, în care președinția română la Consiliul Uniunii Europene își prezintă prioritățile.

15 ianuarie: Parlamentul britanic a respins acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Uniunea Europeană. 432 de parlamentari au votat împotriva textului, iar 202 s-au exprimat pentru, acesta fiind cea mai dură înfrângere parlamentară pentru un guvern din istoria recentă a Marii Britanii.

© Bundesregierung

22 ianuarie: Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat la Aachen, Germania, un nou tratat bilateral de prietenie, la exact 56 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee. Tratatul prevede o strânsă coordonare în politica europeană, o politică externă și de securitate comună puternică, o cooperare militară mai puternică și o zonă economică, cu norme comune. La eveniment au mai participat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele României, Klaus Iohannis, în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la Aachen)

25 ianuarie: Parlamentul Greciei a ratificat acordul cu Skopje în favoarea numelui Republica Macedonia de Nord. Din totalul de 300 de deputați în Parlament, 153 au votat în favoarea acordului, 146 împotrivă și o abținere.

28 ianuarie: SUA fac primii pași în deschiderea unei dispute în confruntarea impulsionată de administrația Trump în raport cu China. Departamentul de Justiție aduce firmei de tehnologie chineze Huawei multiple acuzații de fraudă, amplificând tensiunile în ce privește construcția rețelelor 5G în Occident.

30 ianuarie – 1 februarie: România găzduiește primele reuniuni ministeriale în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului UE, întrunirile informale ale miniștrilor Apărării și ale miniștrilor de Externe. În marja reuniunii miniștrilor de Externe, șefii diplomațiilor din Franța, Germania și Marea Britanie anunță, de la București, crearea mecanismului INSTEX, prin care urmăresc protejarea intereselor companiilor europene de sancțiunile americane impuse în raport cu Iranul.

Februarie – Statele Unite și Rusia își anunță retragerea din Tratatul INF, acordul strategic ce asigura echilibrul nuclear în Europa. Al doilea summit Trump-Kim, sinonim cu eșecul

1 februarie: Statele Unite și-au anunțat oficial retragerea, în termen de șase luni, din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), SUA acuzând Rusia că încalcă prevederile Acordului din 1987. Tratatul INF a devenit nul din punct de vedere juridic la 2 august 2019.

2 februarie: După Statele Unite, și Rusia a anunțat suspendarea Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) acuzând Statele Unite de încălcarea tratatului.

3-8 februarie: După expirarea ultimatumului lor pentru anunțarea unor noi alegeri prezidențiale în Venezuela, statele membre ale UE, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Luxemburg, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Suedia, Spania, Republica Cehă și Regatul Unit l-au recunoscut ca președinte interimar al țării pe Juan Guaidó, actualul președinte al Parlamentului. La 8 februarie și România îl recunoaște pe Juan Guaidó drept președinte interimar al Venezuelei.

12 februarie: Republica Macedonia își schimbă oficial numele în Republica Macedonia de Nord, încheind o dispută de numire pe termen lung cu Grecia vecină și pavând calea aderării acestei țări la NATO și la Uniunea Europeană.

15-17 februarie: Are loc Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale. Evenimentul se desfășoară sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale. România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, context în care are loc și o întrevedere bilaterală între șeful statului român și vicepreședintele american Mike Pence. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la München)

© White House/ Twitter

27-28 februarie: Președintele american Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong-un se întâlnesc la un summit în Hanoi, Vietnam. Spre deosebire de summit-ul din Singapore, din 2018, cel de la Hanoi se încheie brusc, mai devreme decât era planificat, Casa Albă afirmând că nu s-a ajuns la nici un acord cu privire la relațiile dintre cele două țări și politicile armelor nucleare din Coreea de Nord și sancțiunile care le sunt impuse.

Martie – Când Brexitul plonjează în agonie. România se pregătește de un eșec răsunător la ONU. Prima femeie președinte în Slovacia

12 martie: Parlamentul britanic a respins pentru a doua oară Acordul convenit de Londra și Uniunea Europeană cu privire la Brexit. 391 de parlamentari au votat împotrivă, iar 242 pentru, o majoritate de 149 de voturi ce reprezintă a patra cea mai dură înfrângere din istorie pentru guvernul britanic în Parlament. Prima rămâne cea privind votul din luna ianuarie a acestui an, tot referitor la Brexit.

13 martie: Camera Comunelor votează un amendament care exclude posibilitatea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără nici un acord.

14 martie: Parlamentarii britanici au respins declanșarea unui nou referendum pe tema Brexit, cu scorul de 334 la 85, și au decis să extindă termenul de părăsire a Uniunii Europene dincolo de 29 martie, respectiv până la 30 iunie, cu 412 la 202 voturi.

19 – 20 martie: Nursultan Nazarbaev, președintele Kazahstannului, și-a anunțat demisia după ce aproape 30 de ani s-a aflat la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală. Cel de-al doilea președinte al Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, este ales în funcție, după demisia lui Nursultan Nazarbayev, iar Astana, capitala Kazahstanului, este redenumită Nur-Sultan, după numele fostului președinte.

21- 22 martie: Are loc Consiliul European de primăvară, puternic marcat de negocierile privind Brexit în zorii termenului scadent la 29 martie. După discuții lungi, liderii Uniunii Europene au oferit Regatului Unit două opțiuni pentru o amânare Brexit-ului dincolo de data de 29 martie: 1) adoptarea de către Parlamentul britanic până la 29 martie a acordul Brexit, caz în care data de ieșire din UE ar fi fost amânată până la 22 mai; 2) posibilitatea ca guvernul britanic să decidă până la 12 aprilie organizarea de alegeri europene.

25 martie: Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anulat viziat programată în România ca urmare a anunțului făcut de premierul Viorica Dăncilă la Washington, în cadrul Conferinței Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), potrivit căruia ambasada României din Israel va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. În aceeași zi, Donald Trump a semnat decretul de recunoaștere a suveranității Israelului asupra Înălțimilor Golan. Anularea acestei vizite avea să fie semnalul pierderii sprijinului statelor arabe de către România în efortul său de obținere a unui mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

26 martie: Parlamentul European a votat abolirea schimbărilor sezoniere ale orei în Uniunea Europeană în 2021, statele membre UE fiind nevoite să decidă dacă vor să rămână permanent la ora standard (ora de iarnă) sau la cea de vară. De asemenea, eurodeputații aprobă controversata directivă european privind dreptul de autor în cadrul pieței unice digitale, unul dintre dosarele complexe negociate de președinția României la Consiliul UE.

29 martie: Preconizată a fi ultima zi în care Marea Britanie mai este stat membru al Uniunii Europene, 29 martie 2019 a devenit ziua prelungirii agoniei Brexit-ului. Acordul de Retragere a fost respins pentru a treia oară de Parlamentul britanic, cu scorul de 344-286. În consecință, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a programat un summit de urgență pe 10 aprilie, cu două zile înainte ca noua dată a Brexit-ului să aibă loc.

© NATO/ Twitter

29 martie: România a aniversat 15 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite. (Puteți citi, pe larg despre aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO)

31 martie: Avocata anticorupție proeuropeană Zuzana Čaputová a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Slovacia, învingându-l pe candidatul socialist și vicepreședinte al Comisiei Europene Maroš Šefčovič, cu 58% față de 42%, și devenind prima femeie șef de stat în Slovacia.

Aprilie – Luna festivă a euroatlantismului. 70 de ani de NATO și 15 ani de apartenență pentru România

2 aprilie: România aniversează 15 ani de când avut loc ceremonia de arborare a drapelului țării noastre la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

© NATO/ Flickr

3-4 aprilie: Are loc la Washington reuniunea miniștrilor de Externe din țările membre ale NATO. Reuniunea, desfășurată în capitala SUA, este consacrată marcării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. La 4 aprilie 1949, Statele Unite, Canada și alte zece state vest-europene au semnat Tratatul de la Washington privind crearea alianței politico-militare NATO. (Puteți citi pe larg despre aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO)

11 aprilie: Uniunea Europeană și Regatul Unit cad de acord să amâne Brexitul până la 31 octombrie 2019, Marea Britanie urmând să participe la alegerile europene din luna mai.

15 aprilie: Un incendiu masiv a cuprins Catedrala Notre-Dame din Paris.

21 aprilie: Mai multe explozii au lovit biserici și hoteluri din trei orașe din Sri Lanka, mai ales din Colombo, care este capitala executivă, comercială și cel mai mare oraș din acest stat, ucigând 253 de persoane și rănind în jur de 500. Organizația teroristă Stat Islamic a revendicat seria de atentate. 

21 aprilie: Actorul de comedie Volodimir Zelenski câștigă cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina, învingându-l pe președintele în funcție Petro Poroșenko. Zelenski a obținut 73% din voturi, devenind astfel noul președinte al acestei țări.

30 aprilie: Împăratul Akihito al Japoniei a abdicat în favoarea fiului său cel mare, Prințul moștenitor Naruhito, marcând prima renunțare la Tronul Crizantemei înregistrată în ultimele două secole în Japonia, de la abdicarea împăratului Kōkaku în 1817.

Mai – O nouă eră imperială în Japonia; Luna României europene; Al doilea Papă din istorie care vine în România

1 mai: Împăratul Naruhito devine cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, debutând astfel noua era japoneză Reiwa, care semnifică armonie.

5 mai: Se împlinesc 70 de ani de la crearea Consiliului Europei, este cea mai importantă organizaţie continentală în domeniul drepturilor omului, ce include 47 de state membre.

9 mai: Are loc cel mai important eveniment politic sub auspiciile președinției României la Consiliul Uniunii Europene: Summitul de la Sibiu. La primul summit din istorie organizat chiat de Ziua Europei, liderii Uniunii Europene au adoptat o declarație care cuprinde 10 angajamente, un document precursor al Agendei Strategice 2019-2024 pe care șefii de state sau de guverne aveau să o aprobe la Consiliul European din luna iunie. Summitul a fost găzduit de președintele Klaus Iohannis, iar declarația de la Sibiu, în care liderii europeni și-au asumat să ”apere o singură Europă de la nord la sud și de la est la vest” și să “protejeze modul nostru de viață european” a fost sintetizată de Klaus Iohannis prin sintagma “spiritul de la Sibiu”.

©️ EU Council

10 mai: Intră în vigoare tarifele suplimentare de 25% impuse de SUA unor importuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari, reprezentând un nou moment de escaladare a tensiunilor în conflictul comercial sino-american.

© Parlamentul European/ Facebook

23 – 26 mai: Au loc alegerile pentru Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană (51,07%). La nivel european, rezultatele alegerilor indică configurarea unei noi organigrame de putere. Pentru prima dată, majoritatea în Parlamentul European nu mai poate fi configurată din doi poli de putere, fiind necesară coalizarea a cel puțin trei grupuri politice pro-europene. PPE rămâne cel mai puternic grup politic, cu 182 de mandate, urmat de S&D cu 154 și de noul grup Renew Europe (ALDE, partidul președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța USR-PLUS) cu 108 eurodeputați.

24 mai: Premierul britanic Theresa May își anunță demisia din funcția de președinte al Partidului Conservator din 7 iunie. Urmează să rămână în funcția de șef al guvernului până la alegerea unui succesor.

26 mai: La alegerile europarlamentare din România clasamentul partidelor este următorul: PNL – 27,00%, PSD – 22,51%, Alianța USR-PLUS – 22,36%, PRO România – 6,44%, PMP – 5,76%, UDMR – 5,26%,. De asemenea, la Referendumul pe tema justiției, 80,9% au votat “Da” la prima întrebare și 81,1% au votat “Da” la a doua întrebare. Ca urmare a rezultatelor alegerilor, cele 32 de mandate de deputat european ce revin României au fost distribuite astfel: 10 PNL, 9 PSD, 8 Alianța USR-PLUS, 2 PRO România, 2 PMP și 2 UDMR:

28 mai: Are loc primul summit special al liderilor statelor membre ale UE dedicat procesului de numiri la vârful instituțiilor Uniunii ca urmare a alegerilor europene, prilej cu care președintele francez Emmanuel Macron dă semnalul că se va opune unei legături automate între rezultatul alegerilor europene și numirea președintelui Comisiei Europene în virtutea principiului Spitzenkandidat, potrivit căruia candidatul cap de listă al partidului care obține cele mai multe mandate în Parlamentul European trebuie desemnat șef al Comisiei. În felul acesta, candidaturile lui Manfred Weber sau Frans Timmermans sunt știrbite politic.

31 mai – 2 iunie: Are loc vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se desfășoară în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Este a doua vizită a unui Suveran Pontif, după cea din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea, la acea vreme prima vizită a unui Papă într-o țară majoritar ortodoxă. De asemenea, o premieră pentru o vizită papală – cu o durată de trei zile într-o țară necatolică, prezența Papei Francisc în România pune România din nou pe harta atenției globale, la trei săptămâni după Summitul european de la Sibiu, primul din istorie organizat de Ziua Europei.

©️ Administrația Prezidențială

Iunie – Liderii europeni intră în criză de timp, la finalul președinției române a Consiliului UE. România pierde la ONU, iar Donald Trump devine primul președinte american în funcție care pășește pe teritoriul nord-coreean

4 iunie: Sunt marcați 30 de ani de la Masacrul din Piața Tiananmen, Beijing, China, când sute de persoane au fost ucise după ce armata chineză a intervenit în forță cu tancurile, pentru a înăbuși protestele pro-democrație.

7 iunie: România pierde alegerile organizate la nivelul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în favoarea Estoniei, care obține în premieră un mandat în cea mai importantă instituție onusiană. Printre cauzele înfrângerii catalogate drept umilitoare pentru România se numără tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim sau vizita anulată a Regelui Iordaniei în România, ambele subiecte sensibile care au alimentat un eșecul prin lipsa unei susțineri din partea grupului statelor arabe.

8-14 iunie: Debutează o criză constituțională în Republica Moldova ca urmare a alegerilor din 24 februarie. Blocul pro-european ACUM și socialiștii pro-ruși ai președintelui Igor Dodon au semnat un acord de colaborare și formare a unei majorități parlamentare iar Maia Sandu a fost desemnată prim-ministru. Curtea Constițională a declarat neconstituțional decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern, a dizolvat parlamentul național și l-a înlăturat din funcție pe președintele Igor Dodon, numindu-l ca președinte interimar pe fostul premier Pavel Filip. Criza și dualitatea la putere ia sfârșit ca urmare a presiunilor concertate din partea Uniunii Europene, Statelor Unite, Rusiei și României, iar guvernul PDM al lui Pavel Filip și susținut de oligarhul Vlad Plahotniuc se retrage de la putere.

9-16 iunie: Sute de mii de oameni se adună pe străzile din Hong Kong pentru a protesta împotriva unei noi legi controversate, care ar permite guvernului din Hong Kong să extrădeze suspecți către țări cu care nu are acorduri în acest sens, inclusiv către China.

13 iunie: Președintele Klaus Iohannis și liderii partidelor de opoziție din Parlament – PNL, USR, PRO România și PMP – semnează Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României.

© European Parliament

19 iunie: Fostul premier Dacian Cioloș devine primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European, fiind ales președintele Renew Europe, al treilea cel mai mare grup din co-legislativul european.

20-21 iunie: Are loc Consiliul European de vară, ultima reuniune a liderilor europeni în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Liderii europeni prelungesc cu un an a sancțiunilor adoptate împotriva Rusiei ca reacție la ”anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului” în 2014, salută progresele înregistrate de președinția României la Consiliul UE în privința negocierilor pentru Cadru Financiar Multianual și intră într-o criză de timp pe fondul lipsei unui consens privind numirile în fruntea UE. Un nou summit este convocat pentru data de 30 iunie

23 iunie: Are loc cel mai protest în Cehia de la Revoluția de Catifea din 1989. Sute de mii de cehi au manifestat pe străzile din Praga pentru a cere demisia premierului Andrej Babiš, suspectat de fraudă cu fonduri europene.

28-29 iunie: Se desfășoară Summitul G20 de la Osaka, marcat de mai multe întrevederi bilaterale între liderii lumii, inclusiv între Donald Trump și Vladimir Putin, de acordul dintre UE și blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, la o înţelegere privind un tratat de comerţ liber după 20 de ani de negocieri și de premisele unei înțelegeri între marile puteri europene privind alegerea viitorilor lideri al instituțiilor UE.

30 iunie: Donald Trump devine cel de-al cincilea președinte al Statelor Unite care vizitează Zona Demilitarizată Coreeană (DMZ), însă este primul lider american în funcție care se întâlnește cu liderul suprem nord coreean Kim Jong-un la frontiera dintre cele două Corei și pășește simbolic pe teritoriul acestei țări.

© Official White House Photo/ Flickr

30 iunie: România își încheie prima sa președinție la Consiliul UE cu un bilanț apreciat de instituțiile europene și de liderii acestora. Pe parcursul mandatului semestrial au fost încheiate 90 de dosare legislative în aproximativ 100 de zile, cele mai importante dintre acestea fiind directiva dreptului de autor și directiva gazelor naturale. De asemenea, o serie de acorduri privind 10 propuneri sectoriale din cele 37 înaintate de Comisia Europeană au fost obținute de președinția României la Consiliul UE în ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, dintre acestea remarcându-se Mecanismul pentru pentru Interconectarea Europei (politica de transport a Uniunii Europene) și ambițiosul Fond European de Apărare, echipat financiar pentru a conferi ”autonomie strategică” Europei.

30 iunie: Ultima zi a președinției române a Consiliul UE coincide cu debutul summitului special al liderilor europeni dedicat procesului de numiri la vârful instituțiilor UE.

Iulie – Iese fumul alb la Bruxelles, iar Europa are noi lideri. La Londra, se instalează Boris Johnson, ”autoportretul politic” al Brexit-ului

1 iulie: Finlanda a preluat de la România președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. În aceeași zi, liderii europeni suspendă, pe fondul dezacordurilor, lucrările summitului privind numirea viitorilor președinți ai Comisiei Europene, Consiliului European și Băncii Centrale Europene, dar și a Înaltului Reprezentant al UE.

© European Parliament

2 iulie: În aceeași zi în care al nouălea Parlament European își începe mandatul de cinci ani, liderii Uniunii Europene ajung la un acord privind numirile la vârful instituțiilor UE. Consiliul European o desemnează pe Ursula von der Leyen (Germania) în funcția de președinte al Comisiei Europene, îl alege pe Charles Michel (Belgia) în funcția de președinte al Consiliului European, și îi desemnează pe Christine Lagarde (Franța) și pe Josep Borrell (Spania), în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, respectiv în poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. În paralel, europarlamentarii îl alege pe eurodeputatul social-democrat din Italia David Sassoli în funcția de președinte al Parlamentului European.

8 iulie: Liderul formațiunii conservatoare Noua Democrație, Kyriakos Mitsotakis, a depus jurământul și a preluat funcția de prim-ministru al Greciei, la numai o zi de la victoria partidului său în alegerile generale anticipate, punând capăt perioadei de patru ani în care Grecia a fost condusă de Alexis Tsipras, un premier care a preluat puterea pe fondul unui discurs populist și eurosceptic.

14 iulie: Președintele francez Emmanuel Macron dedică festivitățile de Ziua Națională a Franței tematicii ”apărării europene” și anunță lansarea unui comandament militar pentru spațiu.

16 iulie: Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de președinte al Comisiei Europene, urmând să îi succeadă în funcție lui Jean-Claude Juncker și să devină prima femeie care va deține această funcție, dar și întâiul german în această poziție după 52 de ani. Parlamentul European a ales-o pe von der Leyen cu un vot la limită: 383 de voturi în favoarea viitoarei președinte dintr-o majoritate minimă de 374 de voturi.

© European Parliament

24 iulie: După demisia Theresei May, fostul primar al Londrei și ex-ministrul de Externe Boris Johnson este numit noul prim-ministrul Regatului Unit, cu promisiunea fermă a livrării Brexit-ului.

August – Tratatul INF devine istorie. Președintele României Klaus Iohannis, pentru a doua oară la Casa Albă

2 august: Statele Unite se retrag în mod oficial din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, măsură oglindită imediat de Rusia. SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european. Înțelegerea ce data din 1987 interzicea Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

8-20 august: Vicepremierul italian Matteo Salvini anunță prăbușirea guvernului de coaliție cu Mișcarea Cinci Stele, deschizând posibilitatea organizării unei alegeri rapide, iar prim-ministrul Giuseppe Conte demisionează.

© Administrația Prezidențială

20 august: Președintele Klaus Iohannis este primit la Casa Albă de președintele american Donald Trump. Organizată la doi ani distanță de la întâlnirea din iunie 2017, când Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump, întrevederea dintre cei doi a avut loc în contextul marcării a 30 de ani de la căderea comunismului în România și a 15 ani de la aderarea României la NATO. Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu, cuprinzând angajmanetul pentru întărirea și dezvoltarea Parteneriatului strategic dintre România și SUA pe palierele politic, economic și militar, securitatea energetică, dezvoltarea rețelelor 5G și accederea României în programul Visa Waiver.

24-26 august: Are loc summitul G7 găzduit de președintele francez Emmanuel Macron. Reuniunea s-a încheiat cu o declarație comună de doar o pagină, fără un consens privind reprimirea Rusiei în Grupul țărilor puternic industrializate.

28 august: Prim-ministru britanic Boris Johnson cere Reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul până la data 14 octombrie. În urma precedentului, monarhul constituțional aprobă cererea.

Septembrie – 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial. Saga Brexit-ului, relansată. O româncă, primul procuror-șef din istoria UE

1 septembrie: Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cere iertare Poloniei în cadrul unei ceremonii de comemorare desfășurată în Polonia, la care a participat împreună cu președintele polonez Andrzej Duda, și unde s-a comemorat bombardamentul Germaniei naziste asupra Wieluń în prima zi a celui de-Al Doilea Război Mondial, cel mai sângeros conflict din lume, acum 80 de ani.

3 septembrie: Atac terorist la Kabul, în Afganistan în urma căruia, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a murit, iar altul a fost grav rănit.

4 septembrie: Parlamentul MArii Britanii aprobă un proiect de lege, înainte de prorogarea sa până la 14 octombrie, care să blocheze un Brexit fără acord la 31 octombrie, printr-un vot de la 327 la 299. Proiectul de lege îi recomandă premierului Boris Johnson să solicite o altă prelungire Brexit dacă nu poate asigura un acord cu Uniunea Europeană.

5 septembrie: Noul cabinet al primului ministru Giuseppe Conte depune jurământul după acordul de coaliție între Mișcarea Cinci Stele și Partidul Democrat.

7 septembrie: Are loc schimbul istoric de 70 de prizonieri dintre Ucraina și Rusia, un gest foarte așteptat, având în vedere că administrațiile de la Moscova și Kiev sunt în conflict, de la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și începutul conflictului din estul Ucrainei în 2014.

10 septembrie: Ursula von der Leyen își anunță echipa de comisari europeni și structura viitoarei Comisii Europene pe care o definește drept ”Comisia geopolitică”.

24 septembrie: Curtea Supremă a Regatului Unit hotărăște neconstituționalitatea suspendării Parlamentului de către Boris Johnson.

24 septembrie: Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, anunță declanșarea formală a procedurii de destituire a lui Donald Trump din funcția de președinte al Statelor Unite.

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

24 septembrie: Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene ajung la un acord final privind numirea procurorului român Laura Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef al Biroului Procurorului European. Kövesi este primul procuror-șef al EPPO, o instituție care se așteaptă a deveni operațională la finalul lui 2020.

30 septembrie: Încep în Parlamentul European audierile comisarilor desemnați de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Octombrie – Ultimul Consiliu European pentru Tusk și Juncker. Un român ajunge numărul doi în NATO. Încă o prelungire a Brexit-ului

8 octombrie: Se încheie procesul audierilor comisarilor europeni în Parlamentul European. Trei candidați sunt respinși, primii doi – Rovana Plumb (România) și Laszlo Trocsanyi Ungaria) – în Comisia pentru afaceri juridice, iar cel de-al treilea – Sylvie Goulard (Franța) – în comisiile de specialitate. Toți cei trei candidați au fost respinși pe criterii de integritate și din cauza riscurilor unor potențiale conflicte de interese.

© NATO

17 octombrie: Mircea Geoană își preia mandatul de secretar general adjunct al NATO, devenind deopotrivă primul est-european și întâiul român numit în această funcție. Numirea a fost făcută de secretarul general Jens Stoltenberg în luna iulie.

17-18 octombrie: Are loc Consiliul European de toamnă, summitul fiind precedat de un acord încheiat între Comisia Europeană și noul premier britanic Boris Johnson privind Brexit. Summitul se încheie cu un eșec, fiind amânată începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și cu Macedonia de Nord. Este ultimul Consiliu European pentru președintele Donald Tusk, al cărui mandat expiră la 1 decembrie, și pentru președintele Comisiei Europene, Jeann-Claude Juncker.

19 – 29 octombrie: Parlamentarii britanici au votat, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul. Obligat de o lege adoptată la 4 septembrie, premierul Boris Johnson a solicitat o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020. De data aceasta, prelungirea acordată de statele membre ale UE a fost făcută prin procedură scrisă, nemaifiind convocat un summit extraordinar.

27 octombrie: Președintele american Donald Trump anunță că Abu Bakr al-Bagdadi, liderul Statul Islamic, a murit într-un atentat sinucigaș, după ce forțele speciale ale coaliției conduse de SUA au atacat poziții deținute de rebelii din Siria

Noiembrie – Cutremur în NATO la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Noua Comisie Europeană. Klaus Iohannis câștigă al doilea mandat de președinte al României

4 noiembrie: România are un nou guvern, după ce cabinetul condus de Ludovic Orban a primit votul de învestitură al Parlamentului României, cu 240 de voturi pentru, în condițiile în care numărul minim de voturi necesare era 233. Pe 10 octombrie, guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă fusese demis prin moțiune de cenzură.

© Bundeskanzlerin/ Instagram

9 noiembrie: Este marcată și comemorată a 30-a aniversare de la căderea Zidului Berlinului. Evenimentele de la Berlin sunt precedate de o serie de declarații controversate al președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO”, faptul care a generat o puternică dezbatere înaintea summitului aniversar al Alianței din luna decembrie.

10 noiembrie: Are loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România cu o prezență la vot de 51,19%. Din cei 14 candidați, Klaus Iohannis a obținut 37,82%, Viorica Dăncilă 22,26%, Dan Barna 15,02%, Mircea Diaconu 8,85%, iar Theodor Paleologu 5,72%.

12-14 noiembrie: Guvernul de la Chișinău, condus de Maia Sandu, cade în urma unei moțiuni de cenzură cu votul a 63 de deputați. Demersul a fost inițiat de Partidul Socialist (PSRM), ce făcea parte din coaliția de guvernare. Drept urmare, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, îl numește pe Ion Chicu în funcția de prim-ministru, guvernul acestuia fiind aprobat pe 14 noiembrie de Parlamentul de la Chișinău cu 62 voturi.

14 noiembrie: Au loc audierile pentru cei trei candidați propuși de Franța, România și Ungaria pentru funcția de membru al Comisiei Europene. Thierry Breton (Franța, comisar pentru piață internă), Adina Vălean (România, comisar pentru transporturi) și Oliver Varhelyi (Ungaria, comisar pentru vecinătate și extindere) sunt aprobați de comisiile de specialitate ale Parlamentului European, dându-se astfel undă verde pentru votul final de învestire a Comisiei Europene.

24 noiembrie: Klaus Iohannis câștigă al doilea mandat de președinte al României cu 66,09%, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, obține 33,91%. Prezența la vot a fost de 54,86%. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD.

© Rareș Bogdan/ Facebook

27 noiembrie: Parlamentul European a aprobat, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen și în care Adina Vălean este comisar european din partea României. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri.

© European Parliament

Decembrie – NATO se întoarce la prima sa casă. Instituțiile UE își încep noile mandate. Revoluția Română din 1989, comemorată în Parlamentul European. Klaus Iohannis și-a început al doilea mandat de președinte

1 decembrie: Prima Comisie Europeană condusă de o femeie, Ursula von der Leyen, își preia atribuțile cu 30 de zile întârziere față de data preconizată inițial, 1 noiembrie, ca urmare a respingerii de către Parlamentul European a candidaților propuși inițial de Franța, România și Ungaria.

1 decembrie: Se împlinesc zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 și a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, amendează Tratatul privind Uniunea Europeană – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Maastricht – și Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Roma.  Tratatul de la Lisabona a fost totodată și primul acord semnat de statele membre ale Uniunii Europene după valurile de extindere către Est, prin care România și alte 11 țări din regiune, au aderat la Uniunea Europeană în 2004, respectiv 2007.

3-4 decembrie: Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, adoptă o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii îl mandatează pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la Londra)

© NATO/ Flickr

11 decembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa, a afirmat Ursula von der Leyen, președinta executivului european, în cursul prezentării în Parlamentul European a acestui plan cu ambiții istorice.

12 decembrie: Au loc alegeri anticipate legislative în Marea Britanie, cruciale pentru viitorul Brexit-ului. Partidul Conservator al premierului Boris Johnson câștigă scrutinul și obține o majoritate absolută în Parlamentul de la Londra care îi oferă șefului guvernului britanic oportunitatea de a duce la capăt procesul de ieșire a Regatului Unit din UE. Rezultatele alegerilor reprezintă cea mai mare victorie a conservatorilor din anul 1987 încoace, din perioada lui Margaret Thatcher, și cel mai prost rezultat al laburiștilor din 1935 și până în prezent.

12-13 decembrie: Consiliul European de iarnă se reunește la Bruxelles, fiind primul summit european după instalarea lui Charles Michel și a Ursulei von der Leyen în funcțiile de lideri ai Consiliului European, respectiv Comisiei Europene. Liderii europeni reușesc să ajungă la un compromis privind obiectivul istoric al neutralității climatice a Europei până în anul 2050, însă nu întrunesc unanimitatea întrucât Polonia nu s-a angajat să îndeplinească acest obiectiv la nivel național. În privința viitorului Cadru Financiar Multianual, șefii de state sau de guvern îl mandatează pe Charles Michel să continue consultările pentru a identifica o soluție cât mai rapid posibil. În ce privește Brexitul, Consiliul European solicită ratificarea rapidă a Brexit-ului și cere Comisiei Europene să își pregătească mandatul de negociere pentru viitoarea relație.

© European Union

16-22 decembrie: În România începe o săptămână consacrată marcării a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, începută la Timișoara, la 16 decembrie 1989, și încheiată cu înlăturarea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, la 22 decembrie 1989. Între momentele simbolice se numără și donarea unei plăci de bronz de către președintele SUA Donald Trump pentru viitorul Muzeu al Revoluției de la Timișoara.

18 decembrie: Preşedintele american Donald Trump este pus sub acuzare de Camera Reprezentanţilor pentru ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea Congresului”, devenind al treilea președinte din istoria SUA supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Votul deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține majoritatea și face improbabilă din punct de vedere politic o destituire din funcție.

© Wikimedia Commons/ Mihai Petre

19 decembrie: Parlamentul European votează, în premieră, o rezoluție de comemorare a Revoluției Române din decembrie 1989, invitând statul român să își intensifice eforturile pentru aflarea adevărului despre Revoluție, singura violentă din Estul fost comunist și în care au murit peste 1.100 de oameni.

20 decembrie: Forța Spațială, cea de-a șasea ramură a armatei americane, devine realitate. Donald Trump promulgă crearea unei Forţe a Spaţiului ce va fi însărcinată să asigure dominaţia Statelor Unite pe acest nou domeniu operațional de luptă. Promulgarea acestui act face parte din ratificarea legii de finanţare militară care acordă un buget de 738 miliarde de dolari apărării americane.

20 decembrie: Camera Comunelor a aprobat proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând astfel calea producerii unui Brexit la 31 ianuarie 2020.

21 decembrie: Klaus Iohannis își preia al doilea mandat de președinte al României, promițând că va fi ”președintele tuturor românilor” și că va ”face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică (…) să devină realitate”. Într-un discurs susținut la tribuna Parlamentului după depunerea jurământului, Iohannis a folosit ca elemente busolă ale alocuțiunii sale ”momentele astrale” din istoria națiunii române în secolul trecut – Marea Unire de la 1918, acum 101 ani, și Revoluția Română din 1989, a cărei a treizecea aniversare este comemorată în aceste zile.

Continue Reading

SPECIAL

Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Europa nu va fi niciodată o alianță pur militară. Uniunea Europeană a Apărării va fi întotdeauna complementară cu NATO

Published

on

Realizat de Dan Cărbunaru și editat de Robert Lupitu

Uniunea Europeană a Apărării va fi întotdeauna complementară cu NATO, care este cea mai puternică alianță militară din lume, a asigurat Ursula von der Leyen într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro, în cadrul unui interviu acordat pentru mai multe publicații europene. Președinta Comisiei Europene a reafirmat că NATO este piatra de temelie a apărării colective, în vreme ce Europa nu va fi niciodată o ”alianță pur militară”. Prima femeie președinte a executivului european, Ursula von der Leyen a prezentat și modul cum vede relațiile cu Statele și cu China pe care le-a descris drept ”superputeri”.

Întrebată de directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, care va fi abordarea Comisiei Europene în privința domeniului apărării și a relației cu NATO, inclusiv în contextul declarațiilor recente ale președintelui francez privind ”mortea cerebrală a Alianței”, von der Leyen a răspuns:

NATO va fi întotdeauna apărarea colectivă, articolul 5. Întotdeauna. Este cea mai puternică alianță militară din lume și Europa nu va fi niciodată o alianță pur militară. Este clar. Există domenii în care nu văd NATO, dar Uniunea Europeană cu seturile sale unice de instrumente – de la cooperarea pentru dezvoltare la fonduri de vecinătate, diplomație puternică și forțe de stabilizare – să fie necesară sau chemată. Și pentru aceasta, în situații de criză sau de prevenire, Uniunea Europeană trebuie să aibă structuri și proceduri funcționale”, a spus fostul ministru german al Apărării, înainte ca liderii din NATO să se reunească, săptămâna viitoare, la Londra pentru un summit aniversar la 70 de ani de la înființarea Alianței.

”Dacă mă uit la sectorul apărării din ultimii trei ani, Europa a făcut pași impresionanți construind Uniunea Europeană a Apărării”, a completat șefa Comisiei Europene, având în vedere că, în urma referendumul privind Brexit, țările UE au pus bazele cooperării structurate permanente (PESCO), Fondul european de apărare sau Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

În acest context, Ursula von der Leyen a făcut referire la capacitatea Europei de a acționa dacă există voință politică în acest sens.

”Pentru ca, dacă există voința politică, să putem acționa. Între paranteze, acum cinci ani în Mali, Europa voia să facă ceva și nu era în stare. Și trebuie să avem structurile și procedurile pentru a face acest lucru și despre asta este Uniunea Europeană a Apărării. Uniunea Europeană a Apărării va fi întotdeauna complementară cu NATO. Douăzeci și două de state membre sunt, de asemenea, în alianța NATO. Este inteligent să fim complementari și să nu redundanți”, a spus ea.

Citiți și Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Fondurile pentru coeziune și agricultură vor fi integrate în conceptul mai larg al Pactului Ecologic European și al digitalizării. Va trebui să ajustăm bugetul

© European Commission

Noua șefă a executivului european a spus, în discuțiile cu grupul de jurnaliști, că poziția sa față de Statele Unite este explicată prin afirmația ”că suntem întotdeauna de aceeași parte a mesei atunci când vine vorba de relația transatlantică și de valorile comune”, în vreme ce a descris China drept un actor ”provocator”.

”Nu voi uita niciodată că stăm întotdeauna pe aceeași parte a mesei când vine vorba de legături transatlantice și valori partajate. Deoarece prietenia noastră transatlantică este construită din reziliență, prietenie personală, schimburi culturale, schimburi de studenți, schimburi comerciale și afaceri, proiecte pe care le avem împreună. Este o bază solidă care ne-a ținut împreună multe decenii și o voi prețui (…) Să nu uităm niciodată că avem o cauză comună”, a spus ea, despre relațiile cu SUA, admițând și dificultățile care există și care trebuie negociate.

În ce privește relațiile cu China, Ursula von der Leyen a spus că Beijing-ul ”provoacă” Europa ”în multe feluri”.

”Cred că există subiecte în care ar trebui să fim foarte clari. De la drepturile omului la securitatea umană, dar există și subiecte în care putem construi o agendă pozitivă. Una dintre ele este lupta împotriva schimbărilor climatice. China merge acum pe direcția colaborării strânse cu cei care îndeplinesc Acordul de la Paris”, a mai adăugat președinta Comisiei Europene.

În egală măsură, Ursula von der Leyen a afirmat că executivul european va formula o recomandare ”până la sfârșitul acestui an” cu privire modul în care țările membre trebuie să gestioneze dezvoltarea tehnologiei 5G. ”Vom fi conciși în ceea ce privește standardele. Aceasta ar trebui să fie o abordare comună în întreaga Uniune Europeană”, a mai precizat șefa Comisiei Europene.

Continue Reading

SPECIAL

Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Fondurile pentru coeziune și agricultură vor fi integrate în conceptul mai larg al Pactului Ecologic European și al digitalizării. Va trebui să ajustăm bugetul

Published

on

Realizat de Dan Cărbunaru și editat de Robert Lupitu

Fondurile europene destinate politicii de coeziune și agriculturii vor fi integrate în conceptul mai larg al Pactului Ecologic European și al digitalizării, principale priorități ale noii Comisii Europene, a declarat Ursula von der Leyen, pentru CaleaEuropeană.ro, în cadrul unui interviu comun acordat pentru șase publicații europene, la Strasbourg, după ce Parlamentul European a aprobat întreg Colegiul Comisarilor.

Întrebată de directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, dacă susține abordarea reducerii fondurilor pentru agricultură și coeziune pentru ca domenii precum combaterea schimbărilor climatice sau domeniul digital să primească mai mulți bani sau dacă va cere contribuții suplimentare statelor membre, Ursula von der Leyen a răspuns: ”Cadrul financiar pentru următorii șapte ani va trebui să ia în calcul faptul că cei șapte ani vor fi diferiți față de ultimii șapte pe care i-am avut. Când planul bugetar precedent a fost aprobat nu avusese loc anexarea Crimeii de către Rusia, cuvântul ISIS sau Daesh nu era cunoscut, nu știam nimic despre destabilizarea Africii, numai pentru a da câteva exemple. Tematica mediului nu era cel mai important subiect de pe agendă. Am început să înțelegem ce înseamnă digitalizarea într-o tranziție. De aceea, pentru că următorii șapte ani vor arăta complet diferit va trebui să ajustăm bugetul”.

În continuare, von der Leyen a punctat: ”pentru ca Pactul Ecologic European să fie de succes, desigur că fondurile de coeziune vor trebui integrate în acest concept. Prin asta vreau să spun că nu ar trebui să subvenționăm proiecte contradictorii. De exemplu, care produc poluarea aerului sau emisii de carbon. Aceleași obiective sunt și pentru bugetul agriculturii. Este deja integrat în dimensiunea ecologică. Așadar, acești doi piloni vor fi parte a agendei ecologice. Nu merg unul împotriva celuilalt, dar trebuie să integrăm agricultura, coeziunea și partea de modernizare cu scopul neutralității climatice în 2050”.

Președinta Comisiei Europene a promis în discuțiile cu grupul de jurnaliști că după primele 100 de zile de la preluarea mandatului va fi publicată prima foaie de parcurs privind Pactul Ecologic European și a subliniat că obiectivul ei este ca Europa să fie ”liderul ce exportă cunoaștere și tehnologie pentru a fi atât în folosul lumii întregi, cât și în beneficiul stabilizării bazei industriale europene”.

În ce privește strategia pe care o are în vedere – fie cea a redirecționării fondurilor către dimensiunea ecologică, fie pe cea a tăierii fondurilor pentru coeziune și agricultură, Ursula von der Leyen a răspuns pentru CaleaEuropeană.ro”Indiferent care va fi proporția, aceasta va fi aflată la finalul negocierilor din Consiliu și sper să ajungem în cele din urmă la un acord. Dar, nu putem avea de-a face cu sume și cifre la începutul procesului. Dar vă pot garanta că vom integra bugetul ca să acopere aceste teme. Deci, ele trebuie să promoveze Pactul Ecologic European și digitalizarea și nu să le împiedice”.

Citiți și Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Europa nu va fi niciodată o alianță pur militară. Uniunea Europeană a Apărării va fi întotdeauna complementară cu NATO

Pactul Ecologic European și pregătirea Europei pentru o eră digitală vor fi domenii coordonate de principalii vicepreședinți executivi din Comisia von der Leyen – Frans Timmermans (Pactul Ecologic European) și Margrethe Vestager (Europa digitală). De altfel, președinta Comisiei Europene a subliniat, în mai multe rânduri în cadrul discuțiilor cu jurnaliștii, că Europa trebuie să fie exportatorul de cunoaștere în lume pe parte digitală și a nuanțat puternică că timpul pentru a acționa în domeniul climatic ”este acum” și este ”în folosul generațiilor viitoare”.

© European Commission

Șefa Comisiei Europene, care își va prelua mandatul alături de Colegiul de Comisari la 1 decembrie, a ținut să precizeze și cum va încerca să convingă statele membre să aloce mai mulți bani la bugetul multianual european, în condițiile în care Consiliul European din 12-13 decembrie se anunță crucial pentru negocierile privind viitorul buget european.

”Știm că fiecare stat membru beneficiază foarte mult de piața comună și, în special, contributori neți știu că exportă putere și veniturile lor ce provin din piața internă depășesc banii investiți în Uniunea Europeană. Și cum suntem cu toții convinși că facem mai bine să ne concentrăm forța în formula celor 28 în loc să abordăm singurei probleme, merită să investim în această comunitate de care beneficiem. La fel, oamenii se așteaptă ca la nivelul european să abordăm marile subiecte. După cum spuneam, schimbările climatice, digitalizarea, dar și inovația, cercetarea, știința, Erasmus. Dar pentru asta avem nevoie de finanțare. Și cred că vom avea negocieri intense. Avem nevoie de o finanțare de bază. (…) Trebuie să fie o bază solidă de finanțare și s-ar putea să ne gândim să deținem și noi resurse proprii (n.r. – ale UE). Dacă luăm, de exemplu, sistemul de comercializare a emisiilor. Dacă permitem parțial nivelului european să aibă resurse noi și să fim reinvestiți în Pactul Ecologic European, aspectele sociale ale oamenilor sau tehnologiile în curs de dezvoltare, ar putea fi o cale de ieșire”, a explicat von der Leyen.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, în luna octombrie, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare de 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.

La Consiliul European din 17-18 octombrie, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit cu privire la evoluția negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și la modul cum președinția finlandeză a Consiliului UE gestionează acest dosar. Reamintim faptul că la Consiliul European din luna iunie 2021, ultimul din perioada președinției române, liderii UE au salutat munca realizată sub mandatul României în ce privește CFM.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul – ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending