Connect with us

SPECIAL

INTERVIU SPECIAL. Ce declara Jean-Claude Juncker înainte de a deveni președintele Comisiei Europene. Planul său, soluția unui viitor fără datorii

Published

on

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro acum un an (7 mai 2014), pe atunci candidatul la șefia Comisiei Europene din partea Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker declara că Europa și viitorul proiectului său integraționist nu se pot construit pe seama datoriilor.

juncker

În urma alegerilor europarlamentare câștigate de Partidul Popular Euroepan, Comisia condusă de fostul prim-ministru luxemburghez și-a debutat mandatul la 1 noiembrie 2014. Preocupat înainte de dobândirea acestui mandat de componența Comisiei și probleme legate de egalitatea de gen, Jean-Claude Juncker a lansat rapid propunerea sa de reimpulsionare a investițiilor în Europa prin planul său intitulat Fondul European de Investiții Strategice care urmărește să atragă investiții totale de 315 miliarde de euro în economia europeană și pentru care statele membre au trimis până acum proiecte în valoare de 1,3 trilioane de euro.

În aceste prime șase luni de mandat Comisia Juncker a realizat acțiuni de transparentizare a agendei comisarilor în ceea ce privește reuniuni cu diferiți lobbyiști și grupuri de interese, precum și evitarea unor proiecte care să supra-reglementeze legislația europeană.

În ceea ce privește ramura de securitate și geopolitică, Comisia condusă de Jean-Claude Juncker a trimis ajutoare umanitare cât și financiare către Ucraina, țară a cărei zone de est este în conflict de un an de zile și și-a manifestat solidaritatea față de Franța în oribilul atac din ianuarie 2015 de la redacția Charlie Hebdo.

Nu în cele din urmă, șeful Comisiei s-a remarcat recent printr-o declarație îndrăzneață, prin care a propus înființarea unei armate a Uniunii Europene pentru a face față în mod corespunzător amenințărilor și riscurilor de securitate care perturbă evoluția Europei. Totodată, Comisia Juncker a susținut continuitatea sancțiunilor față de Rusia, însă își manifestă reticența față de extinderea Uniunii Europene în următorii 5-10 ani.

Redăm mai jos conținul integral al interviului acordat de actualul lider al Comisiei Europene pentru CaleaEuropeana.ro.

Putin testeaza Europa

  1. Având în vedere că Rusia reprezintă o provocare regională, considerați că state europene partenere, precum Moldova și Georgia, se află în pericol? Cum comentați atitudinea domnului Schulz referitoare la Rusia?

Jean-Claude Juncker: Să ne înțelegem: Rusia va învăța să respecte integritatea teritorială a vecinilor ei dacă primește o replică fermă și unitară din partea Europei.

Niciun politician responsabil nu-și dorește un război. Dar noi, europenii, avem alte instrumente la dispoziție pentru a pune presiune asupra Rusiei. Și nu ar trebui să subestimăm eficacitatea presiunii economice. În lumea noastră globalizată, nicio țară nu-și poate permite să se izoleze permanent de restul lumii. Este necesar să întărim- dacă Rusia nu-și schimbă atitudinea- nivelul sancțiunilor noastre și impactul lor, inclusiv prin închiderea canalelor economice înspre și dinspre Rusia.

Putin testează Europa. Iar noi nu trebuie să-i permitem să scape așa ușor. De aceea sprijin cu fermitate semnarea Acordurilor de Asociere cu Moldova și Georgia, care ar trebui să aibă loc cât mai curând.

UE face tarile mici sa fie mari

  1. Ați criticat rolul central- unii l-ar numi ”monopol”- pe care l-au avut statele mai mari ale UE în timpul crizei economice. Din moment ce acest subiect este o realitate, care ar fi soluția dumneavoastră pentru această problemă?

Jean-Claude Juncker: Am fost întotdeauna un susținător al principiului egalității între statele membre, ceea ce este un principiu fondator al UE și stipulat în Tratate. Asta nu înseamnă că nu apreciez contribuția importantă pe care au adus-o statele mari în vederea stabilizării țărilor din zona euro, în timpul recentei crize. Cu toate acestea, chiar și statele mici au avut contribuții importante. Pe cap de locuitor, de exemplu, cetățenii din Luxemburg au contribuit cel mai mult la împrumuturile coordonate necesare pentru salvarea monedei euro: 3506 Euro/persoană, în timp ce cetățenii germani au contribuit cu 2317 Euro/cap de locuitor, iar Franța cu 2179 Euro/cap de locuitor.

Să nu uităm, de asemenea, că marea majoritate a statelor membre ale UE sunt țări mici. Țările mici au modelat parcursul UE cel puțin la fel de mult ca țările mari. În calitatea mea de luxemburghez, vă pot spune că Uniunea Europeană face țările mici să fie mari.

3. Uniunea Europeană se află în acest moment la finalul celui de-al doilea mandat al lui Barroso, în funcția de președinte al Comisiei Europene. Care ar fi primele trei lucruri pe care I le-ați reproșa legat de leadership-ul UE?

Jean-Claude Juncker: Barroso și Comisia lui au lucrat neîncetat pentru a pune pe picioare economia europeană și pentru a stabiliza moneda euro, într-un context foarte dificil. Ca președinte al Comisiei, voi construi lucruri noi plecând de la această muncă depusă cu succes.

Mai mult, îmi voi concentra eforturile pe creștere și crearea de noi locuri de muncă, pe întărirea politicii energetice europene și pe dezvoltarea unei politici externe comune în adevăratul sens al cuvântului. Îmi mai doresc ca membrii Comisiei să fie bărbați și femei cu experiență politică, care să aducă propuneri clare pentru atingerea acestor obiective.

De la Schuman la Juncker

  1. Care sunt primele trei lucruri care vă diferențiază de ceilalți candidați și care vă conferă un avantaj, pentru a fi cea mai bună alegere în viitorul mandat prezidențial al Comisiei Europene?

Jean-Claude Juncker: Am câștigat foarte multă experiență în cei 19 ani în care am fost Prim Ministru al Luxemburgului și în cei 8 ani petrecuți în calitate de președinte al Eurogrupului.

Cunosc și apreciez importanța ascultării celorlalți și a ajungerii la un consens. Sunt un ,,constructor de poduri” și îmi doresc să reclădesc legăturile care au fost deteriorate în ultimii ani din pricina crizei, între nord și sud, între est și vest.

Nu îi privesc pe ceilalți candidați ca pe niște dușmani, ci ca pe niște oponenți. Principalele noastre diferențe sunt legate de viziunile distincte cu privire la direcția pe care dorim să o dăm Europei și, cu atât mai mult, cu privire la direcția pe care vrem să o urmeze politicile economice și sociale ale Europei.

5. Ați menționat anterior că este vital să vorbim despre ,,adevărata Europă”, așa cum a fost ea imaginată de părinții fondatori, prin intermediul programelor lor politice formulate imediat după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Cum ați adapta obiectivele originale la UE de astăzi?

Jean-Claude Juncker: Majoritatea părinților fondatori ai UE au fost creștin-democrați, ca mine. Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide de Gasperi s-au gândit la un set de valori pe care le-au pus în inima proiectului european, iar aceste valori îmi sunt foarte dragi: solidaritatea dintre națiuni europene; subsidiaritatea, în sensul în care statelor membre li se permite să gestioneze acele lucruri de care se pot ocupa singure și, per ansamblu, promovarea unei economii sociale de piață, o economie de piață cu o orientare socială, unde economia servește oamenilor și nu invers.

Cine apara spatiul cibernetic al UE

      6. Ați făcut referire și la chestiunea competențelor europene în materie de politică externă, securitate și apărare- la îmbunătățirea capacității de a acționa atât în lume, cât și în spațiul cibernetic. Ne-ați putea da un exemplu de politici referitoare la spațiul cibernetic?

Jean-Claude Juncker: Trebuie să ne îmbunătățim capabilitățile aferente securității spațiului cibernetic. Acum mai puțin de doi ani, Uniunea Europeană a fondat un Centru european de combatere a criminalității informatice în cadrul Europol, ceea ce a reprezentat un bun punct de plecare în acest sens. Acum putem utiliza platforma existentă pentru a merge mai departe și a ne extinde.

Cooperarea între sectorul public și privat, între statele membre și cu partenerii noștri din afara Uniunii trebuie să fie și ea îmbunătățită în sensul acumulării și împărtășirii de informații cu privire la posibile amenințări.

De asemenea, trebuie să stimulăm inovarea acestui sector în Europa. Acest lucru va avea efecte pozitive nu numai în sectorul informatic, ci și asupra economiei noastre.

Apararea comuna, pentru statele dispuse si pregatite

  1. Cum ați proceda în calitate de președinte al Comisiei Europene pentru a întări capacitatea europeană de apărare?

Jean-Claude Juncker: Consider că Uniunea Europeană trebuie să acorde o mai mare importanță mențiunilor din Tratate, care ne permit să construim progresiv o apărare europeană comună între statele care sunt dispuse și pregătite să facă acest lucru.

Sunt conștient că nu este o idee populară peste tot, însă Tratatele permit țărilor care doresc să facă asta, să meargă înainte. Punerea laolaltă a capabilităților noastre de apărare are sens și din punct de vedere economic.

Rusia trebuie sa respecte Uniunea Europeana si frontierele existente

  1. Care este viziunea dumneavoastră despre relațiile UE cu SUA, Rusia și China?

Jean-Claude Juncker: Ne aflăm în negocieri pentru un acord comercial cu Statele Unite, iar încheierea acestuia va fi una dintre prioritățile mele în calitate de președinte al Comisiei. Este anacronic să impunem taxe vamale pe produsele fiecăruia dintre noi. Desigur, va fi și prioritatea mea să nu sacrificăm siguranța, sănătatea și standardele de protecție socială și a datelor pe altarul comerțului liber.

În ceea ce privește Rusia, mi-ar plăcea să restabilim o relație bazată pe înțelegere reciprocă și respect. Împărtășim multe lucruri și am putea avea avantaje comune, însa Rusia trebuie să respecte Uniunea Europeană și vecinii ei cu aspirații europene. Precondiția pentru stabilirea unor relații mai bune cu Rusia este ca ea să respecte întru totul dreptul internațional și frontierele existente în Europa.

China este al doilea cel mai mare partener comercial al UE și există loc pentru îmbunătățirea relațiilor dintre noi în următorii ani. Acest lucru va fi în beneficiul Europei. Totuși, vom putea trata de la egal la egal cu China dacă vom fi uniți într-o viziune comună a Uniunii Europene. Chestiunile precum aplicarea tratamentului egal și corect afacerilor europene în China pot fi abordate dacă vom vorbi pe o unitară și sigură.

Tehnologiile digitale pot aduce UE 500 de miliarde de dolari

  1. Domnule Juncker, în dezbaterea cu domnul Schulz, ați precizat că prioritatea dumneavoastră ca președinte al Comisiei va fi rezolvarea problemei șomajului. Cum veți aborda acest subiect sensibil?

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Trebuie să generem creștere care să nu fie bazată pe datorii. Putem face acest lucru prin utilizarea mai puternică a celui mai bun avantaj pe care îl avem în Europa: piața noastră unică întinsă pe un întreg continent, cu 500 de milioane de potențial consumatori. Din acest motiv, am făcut din realizarea pieței unice digitale o prioritate de top ca președinte al Comisiei – folosind oportunitățile uriașe ale tehnologiilor digitale, care nu au granițe. Pentru a înfăptui acest lucru avem nevoie de curaj să punem capăt silozurilor naționale în reglementarea telecomunicațiilor, în drepturile de autor și legislația pentru protecția datelor, în managementul undelor radio și în dreptul concurenței.

Prin acest lucru, putem genera 500 de miliarde de euro de creștere adițională în Europa în cadrul mandatului noii Comisii, astfel creând sute și mii de noi locuri de muncă și o societate vibrantă bazată pe cunoaștere.

 Voi lucra zi si noapte pentru eradicarea somajului

 10. Ca specialist în finanțe, dumneavoastră lucrați cu numere, procente și statistici. Care este predicția dumneavoastră pentru diminuarea șomajului până în 2019?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Până la sfârșitul noului mandat al Comisiei, putem fi într-o situație mult mai bună dacă instituțiile UE și guvernele naționale își vor intensifica eforturile de a le oferi tinerilor joburi locuri de muncă decente. Planul nostru de consolidare și solidarizare împotriva crizei deja are rezultate și începem să vedem perspective bune în întreaga Uniune, Spania fiind un exemplu particular, care acum este la cel mai scăzut nivel de șomaj din 2006.

Ca președinte al Comisiei mă voi dedica să asigur că până în 2019 nivelurile rușinoase ale șomajului în general, dar și în rândul tinerilor pe care le vedem astăzi, să devină trecut. Voi lucra noapte și zi pentru asta.

Franta a salvat onoarea Europei

 11.Este foarte cunoscut faptul că UE este principalul binefăcător în Africa în ceea ce privește ajutorul umanitar și ajutor pentru dezvoltare, însă din păcate, Uniunea a eșuat în a oferi asistență adecvată față de incidentele violente care au sfâșiat state precum Mali și Republica Centrafricană. Cum veți susține dumneavoastră acțiuni mai concentrate legate de problemele de securitate din Africa?

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Din fericire, Franța a salvat onoarea Europei în Mali. Pe viitor, ar trebui să fim mai bine pregătiți să desfășurăm misiuni ale UE în zone de criză din vecinătatea Europei pentru a stabiliza situația și a garanta pacea. De asemenea, dacă nu toate cele 28 de state membre ale UE sunt pregătite în acest sens, atunci cele care sunt ar trebui lăsate să se angajeze în aceste misiuni. Până la urmă, Europa a fost foarte des stabilizată și ajutată de către alte țări pentru ca acum să se distanțeze timid de asumarea marilor răspunderi pentru pacea mondială.

Banii cetatenilor nu vor mai fi folositi pentru salvarea bancilor

12. Ca fost lider al zonei Euro, sunteți foarte familiarizat cu sectorul financiar al UE, însă mulți cetățeni ai Uniunii pot resimți efectele mecanismelor financiare nerealizând în același timp ce le declanșează. De aceea, ne puteți explica implicațiile pentru cetățenii UE a mecanismului unic de supervizare ca pilon al proiectului Uniunii Bancare?

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Partidul Popular European este cel care a proiectat reglementarea mai bună a sectorului financiar; redirecționarea finanțelor publice spre sănătate, și să îmbunătățească guvernanța din zona Euro. Acum putem să prevenim, să supervizăm și să facem față crizei împreună. În timpul anilor de criză am văzut cum banii cetățenilor au trebuit utilizați pentru a salva eșuarea băncilor. Ne-am asigurat că acest lucru nu se va mai întâmpla.

Mecanismul unic de supervizare înseamnă că Banca Centrală Europeană cu implicarea îndeaproape a organismelor de supraveghere naționale, va fi capabilă să supervizeze cele 6000 de bănci din zona Euro și să se asigure că nu vor lua parte la situații riscante care pot compromite stabilitatea financiară a tuturor statelor ce împart Euro ca monedă unică comună.

Statele conduse de populari se intorc spre crestere economica, dupa reforme dureroase

 13. Ce plănuiți să aduceți nou în viziunea PPE pentru Comisia Europeană, după două mandate ale lui Barroso, un alt leadership popular?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Dacă este un lucru pe care criza ni l-a arătat acela este că suntem pe mâini bune cu leadership-ul PPE. Statele conduse de guverne din grupul PPE se întorc spre creștere economic după reforme structurale și dureroase. În statele conduse de guverne din grupul socialist, reformele structurale sunt blocate, iar șomajul este încă în creștere. De aceea, nu trebuie schimbată filosofia PPE, ci implementarea ei completă.

Mesaj pentru romani: mergeti la vot, fiecare vot conteaza!

14. Care sunt așteptările privind alegerile din România? 

Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Sper ca partidele de centru-dreapta din familia noastră politică să performeze. PPE are parteneri puternici în România, mulți dintre aceștia deja au lucrat la Bruxelles, oferind rezultate pentru poporul român, iar speranța mea este că cetățenii vor realiza acest lucru și își vor pune încrederea în noi.

15. De ce este important pentru europeni să voteze? Dar pentru români?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Trebuie să votați la aceste alegeri europene deoarece aceasta este șansa voastră să aveți un cuvânt de spus asupra traiectoriei Europei. În mai puțin de 30 de zile, 300 de milioane de europeni vor merge la urne pentru a vota un nou Parlament European. Cetățenii din 28 de state vor alege direct cei 751 de reprezentanți ai lor în Parlamentul European. 32 dintre aceștia vor fi aleși direct aici, în România, fiind un număr considerabil care poate schimba majoritatea în Parlamentul European. Și pentru prima dată în istoria integrării europene am desemnat candidați pentru președinția Comisiei Europene, oferindu-le cetățenilor o oportunitate clară despre cum vor ei să vadă implementarea și modelarea politicilor europene în următorii cinci ani. Zilele înțelegerilor din culise s-au încheiat. Toate sondajele acum arată o cursă cot la cot între Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni pentru aceste alegeri – ceea ce înseamnă că fiecare vot contează. Aceasta este șansa voastră de a alege.

Nu poti construi un viitor pe datorii

16. Când ar trebui să se încheie măsurile de austeritate în Europa?

 Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene: Vorbiți despre austeritate ca și cum ar fi anii 1930. La începutul crizei, ne-am comportat într-un mod „keynesian” și am injectat 250 de miliarde de euro în economie, rulând un program anti-ciclic care prin definiție este opusul austerității. Dar în același timp trebuie să ne ocupăm de problema datoriilor publice. Nu există o alternativă pentru aceste reforme dureroase. Nu poți construi un viitor numai bazându-te pe datorii, mai devreme sau mai târziu trebuie să le plătești

Măsurile dificile care au fost adoptate pentru a ne consolida bugetele și să ne punem datoria sub control au fost necesare deoarece în anii precedenți anumite guverne, și în special guverne socialiste în state precum Spania și Portugalia s-au comportat într-o manieră iresponsabilă cheltuind banii pe care nu îi aveau.

Mai departe trebuie să punem accentul pe creștere economice care să nu fie bazată pe datorie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Juncker: Frica a făcut posibilă o înțelegere între Grecia și creditori | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

De la ”Comisia ultimei șanse” la ”Comisia geopolitică”: Mic îndreptar al portofoliilor și numirilor din echipa Ursulei von der Leyen. Ce înseamnă domeniul transporturilor pentru România

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

În urmă cu cinci ani, președintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, venea în fața statelor membre, a Parlamentul European și a cetățenilor cu “Comisia ultimei șanse”. În prezent, prima femeie și întâiul german după 52 ani în fruntea Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat marți “Comisia geopolitică”, după cum ea însăși a intitulat-o.

Spre deosebire de Juncker, care a fost Spitzenkandidat-ul PPE la șefia Comisiei Europene și care a fost susținut până la capăt pe linia familiei politice și a statelor membre, von der Leyen este produsul unor negocieri politice maraton, de culise și a unui nou echilibru politic tripartit (PPE – S&D – Renew Europe) care l-au transformat pe președintele francez în adevăratul “power broker” și “power owner” la nivel european.

O primă analiză care poate fi operată cu privire la componența, structura și incipienta viziune a Comisiei VDL este, astfel, una comparativă: cum arată executivul gândit de fostul ministru german al apărării față de executivul fostului prim-ministru luxemburghez.

Juncker vs. vdL: mai mult echilibru în executivul geopolitic al lui von der Leyen

Până marți, diferențele care puteau fi sesizate erau de natură politică, a parității de gen și de experiență relevantă la nivel politic și administrativ.

Echilibrul politic este cu mult mai pronunțat în noua Comisie, unde avem 10 membri din partea Socialiștilor Europeni, 9 din partea PPE, 6 din partea Renew Europe/ ALDE și câte unul de la Verzi și Conservatori. În Comisia Juncker, popularii europeni au deținut majoritatea (14 mandate), restul pozițiilor de comisari fiind împărțite între socialiști (8), liberali (5) și conservatori (1).

© European Commission

© European Commission

În ce privește paritatea de gen, aceasta nu mai poate fi invocată drept cusur. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie va avea 13 femei în componența sa și 14 bărbați, modificând radical balanța de gen față de Comisia Juncker, unde au activat 19 bărbați și 9 femei.

Și, în fine, la capitolul experiență relevantă, executivul Ursulei von der Leyen va avea 19 de membri noi, în vreme ce 8 vor rămâne. Dintre cei 27, doi au fost prim-miniștri, 20 miniștri în guverne naționale și 16 membri în Parlamentul European.

În cazul Comisiei Juncker, 22 de comisari au fost membri noi. Din totalul celor 28, inclusiv Marea Britanie, patru au fost prim-miniștri, 20 miniștri în guvernele statelor membre și 20 membri ai legislativului european.

Ce învăluie Comisia geopolitică și de ce a ales Ursula von der Leyen acest termen?

© audiovisual.ec.europa.eu

De marți încolo, însă, analiza comparativă capătă noi tente și modifică substanțial esențialul politic din jurul Comisiei Europene cu care Uniunea per ansamblu va intra în deceniul trei al secolului al XX-lea, va implementa marea parte a viitorului cadru financiar multianual și va trebui să formuleze soluții la provocările interne și externe, tot mai diferite și difuze, dar cu un nivel ridicat de interconectare.

Când Jean-Claude Juncker a rostit sintagma ”Comisiei ultimei șanse”, acesta avea în subsidiarul diagnozei sale o realitate complicată de înfruntat: diminuarea încrederii în proiectul european concomitent cu creșterea voltajului populist și eurosceptic și efectele în plin ale crizei economico-financiare. Ulterior, migrația, terorismul și Brexit-ul au apărut ca provocări de parcurs. Însă, ceea ce Juncker a mai spus la momentul respectiv, în care a prezentat cele 10 priorități ale Comisiei sale, a fost faptul că executivul său va fi ”unul politic, și nu tehnocrat”.

Fin cunoscător și veteren al integrării europene, Juncker a pus capăt eternei percepții că membrii Comisiei Europene, propuși de guvernele politice ale statelor membre, trebuie să fie mai apropiați de alura tehnocrată, decât de cea politică.

Cinci ani mai târziu, Ursula von der Leyen lansează conceptul ”Comisia mea va fi una geopolitică”. Fost ministru al Apărării în Germania și singurul om politic care a făcut parte din toate guvernele Angelei Merkel, von der Leyen nu a ales aleatoriu această definiție. În sensul său pur, geopolitica este melanjul dintre puterea politică și geografia care influențează comportamentul actorilor în relațiile internaționale.

Transpusă în componența și structura viitoarei Comisii Europene, geopolitica este raison-ul sub care a fost concepută viitoarea Comisie Europeană. Însă, fără să o afirme în acest fel, și Jean-Claude Juncker a avut o abordare similară în compoziția Colegiului său.

Asemenea lui Juncker, Ursula von der Leyen a utilizat principiul atribuirii de portofolii în funcție de legătura apartenență și echilibru politice – priorități și de preocupările statelor membre față de anumite domenii. În schimb, portofoliile propuse de von der Leyen par a fi mai confuze, pe ici pe colo sensibile, iar alocările de anumite portofolii unor candidați anume ridică semne de întrebare. 

Cu un Colegiu alcătuit din 27 de membri, cu excepția Marii Britanii, Comisia Ursulei von der Leyen va avea trei vicepreședinți executivi cu puteri sporite, Frans Timmermans (S&D), Margrethe Vestager (Renew Europe) și Valdis Dombrovskis (PPE), plus Înaltul Reprezentant Josep Borrell ca vicepreședinte pentru o Uniune puternică în lume, precum și alți patru vicepreședinți desemnați să se ocupe de valori, democrație și ”stilul de viață european”. Mai departe, portofolii precum buget, justiție, piață internă, comerț, energie, vecinătate sau extindere sau transporturi – domeniu alocat României – conferă o claritate a spiritului geopolitic.

Primii trei întruchipează deopotrivă trei arii prioritare pentru viitorul Colegiu – climă, digital și economie – și echilibru la nivelul marilor familii politice.

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

Plasarea lui Timmermans în poziția de vicepreședinte executiv pentru un nou Pact Ecologic are în vedere și experiența sa ca prim-vicepreședinte pentru statul de drept în Comisia Juncker, dar reprezintă și o consolare politică pentru cel care a fost aproape să devină președinte al Comisiei Europene. De remarcat, că ascensiunea lui Timmermans spre cel mai important birou din Berlaymont a fost blocată de grupul țărilor de la Vișegrad, în frunte cu Polonia și Ungaria, care au obținut, iată, și înlăturarea acestuia din poziția de ”gardian al statului de drept”.

Vestager sau ”tax lady”, cum o numește Donald Trump, va îmbina câmpul digital cu politica de concurență a Uniunii Europene, domeniu pe care îl coordonează și în Comisia Juncker și prin intermediul căruia a aplicat amenzi consistente giganților IT din SUA pentru nerespectarea regulilor europene. De asemenea, numirea ei în funcția de vicepreședinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală reprezintă un rezultat al noilor realități politice pe plan politic, în care Renew Europe este a treia forță la nivel european.

Numirea lui Dombrovskis ca vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează în serviciul cetățenilor are și o logică a experienței, acesta fiind vicepreședinte și în Comisia Juncker și prim-ministru al Letoniei în perioada 2009-2014.

Garnitura celorlalți cinci vicepreședinți continuă logica geopolitică. Dacă în ceea ce-l privește pe Josep Borrrell, viitor șef al diplomației europene, poziția de vicepreședinte este o calitate ce decurge din tratatul Uniunii, ceilalți patru ocupanți ai acestui rang politic înfățișează spiritul geopolitic al Comisiei von der Leyen.

În primul rând, toți patru – Věra Jourová, Margaritis Schinas, Maroš Šefčovič, Dubravka Šuica -, la care îl putem adăuga și Valdis Dombrovskis, provin din Europa de est și de sud-est, într-o expresie clară a dorinței de echilibrare geografică a numirilor în funcții importante în instituțiile UE, în condițiile în care toate instituțiile majore ale UE sunt sau vor fi conduse de personalități politice din Occident: Ursula von der Leyen, Charles Michel, David Sassoli și Christine Lagarde.

Statul de drept: împărțit între Vest și Est, Benelux și Vișegrad

Ridicată la rangul de vicepreședinte pentru valori și transparență, Věra Jourová (Cehia, Renew Europe) va conlucra îndeaproape cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders (Belgia, Renew Europe). Reynders și nu Jourová, actual comisar pentru justiție, este cel care va avea în portofoliu dimensiunea statului de drept. Cu toate acestea, cuplajul Jourová – Reynders în această chestiune pare fi una dintre propunerile reușite ale Ursulei von der Leyen. Ambii provin din aceeași familie politică, poziționarea lui Jourová ca vicepreședinte este un pas de reconciliere cu grupul țărilor de la Vișegrad, în timp ce includerea lui Reynders menține acel ”system checking” de tip occidental și fondator asupra domeniului statului de drept, portofoliu de care în ultimele două Comisii au fost răspunzători Viviane Reding (Luxemburg) și Frans Timmermans (Olanda).

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

Modul de viață european, pus sub semnul egalității între migrație și terorism?

© European Commission

Modul sau stilul de viață european este o denumire care sintetizează un element central al campaniei lui Manfred Weber (PPE) pentru șefia Comisiei Europene și se va afla sub coordonarea lui Margaritis Schinas (Grecia, PPE) ca vicepreședinte. Înglobarea sub apanajul acestei denumiri a domeniilor ce țin de migrație și uniune a securității a provocat deja tensiuni și nemulțumiri. Chiar dacă portofoliul unificat va fi coordonat de un om cu o largă experiență europeană – fost eurodeputat, funcționar cu o lungă prezență în Comisie și fost purtător de cuvânt al lui Juncker -, el transmite un semnal mixt: acela al unei legături între migrație (portofoliu coordonat tot de un grec în Comisia Juncker) și uniunea securității (portofoliu acordat britanicului Julian King și creat în 2016 după atentatele teroriste la Paris, Bruxelles sau Nisa).

Numirile Dubravkăi Šuica (Croația, PPE) și lui Maroš Šefčovič (Slovacia, PES) ca vicepreședinți, dincolo de domeniile alocate, au aceleași rațiuni geopolitice. Šuica, în calitate de vicepreședinte pentru democrație și demografie care se va ocupa și de Conferința privind viitorul Europei, poate privită și ca o compensație de echilibrare geografică: statul membru care a aderat cel mai recent la UE primește o poziție de conducere în executivul von der Leyen.

Noi responsabilități pentru cei mai longevivi comisari europeni

Šefčovič, viitor vicepreședinte pentru relații interinstituționale și prospectivă, este membru al Comisiei Europene din anul 2009 și a condus un număr variat de portofolii, în ultimii cinci ani fiind vicepreședinte pentru uniunea energetică. 

Alături de Maroš Šefčovič, cel mai longeviv membru al Comisiei Europene din ultimele două decenii, Johannes Hahn (Austria, PPE) va fi comisar european pentru buget și administrație, portofoliu sub titulatura căruia va raporta în mod direct președintelui Comisiei Europene și coordona în numele instituției negocierile și implementarea cadrului financiar multianual, viitoarea anvelopă bugetară europeană de peste 1.000 de miliarde de euro. Hahn este membru al Comisiei Europene din 2009, gestionând portofoliul politicii regionale până în 2014 și pe cel al politicii de vecinătate și negocierilor pentru extindere până în 2019.

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

În mod distinct față de abordarea lui Jean-Claude Juncker, spiritul geopolitic în Comisia von der Leyen are, poate, la fel de mult sens extern, cât și intern. În această cheie pot fi privite câteva dintre portofoliile alocate în alte domenii importante precum comerț, piață internă, energie, vecinătate și extindere sau transporturi. Să le luăm pe rând.

Un irlandez însărcinat cu încheierea acordurilor comerciale. Câteva repere: Brexit și relația transatlantică

© European Commission

Phil Hogan (Irlanda, PPE) va fi comisarul european pentru comerț. Actualmente responsabil cu agricultura în executivul Juncker, Hogan a fost numit de Ursula von der Leyen în această poziție în lumina calităților sale ”negociator excelent”, însă ea acordă și un canal în plus de comunicare cu Londra, atât pentru Dublin, cât și pentru Bruxelles, în virtutea viitoarei relații cu Marea Britanie, dacă și când aceasta nu va mai fi țară membră a Uniunii Europene. Moștenind de la Cecilia Malmstrom câteva reușite în materie comercială – acorduri cu Canada, Japonia sau Vietnam, Hogan va avea de gestionat și complicata relație comercială transatlantică cu SUA și viziunile diferite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global. De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

În profunzimea pieței interne: o nouă direcție pentru industria apărării și spațiu sub coordonarea unui comisar francez

© European Parliament

Mai întâi, asupra comisarului european desemnat de Franța, Sylvie Goulard (Renew Europe), planează suspiciuni de integritate, ea fiind investigată de justiţia franceză şi de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) într-un dosar de angajări fictive la cabinetul ei de eurodeputat. Fost ministru al Apărării în Franța însă, Goulard va coordona un portofoliu important prin greutatea pe care o deține în logica construcției europene, însă îmbunătățit și accesorizat cu o nouă Direcție Generală în cadrul Uniunii Europene, cea pentru industria apărării și spațiu. Portofoliul primit de Franța lui “Macroleon” este de urmărit, Emmanuel Macron fiind un sponsor politic al apărării europene și al Inițiativei Europene de Intervenție. De Ziua Națională a Franței din acest an, președintele francez a dedicat aceste festivități ”apărării europene” și a anunțat, de asemenea, lansarea unui comandament militar francez pentru spațiu, un semnal clar al dorinței de a atașa influență în acest domeniu. De altfel, comisarul de la care Goulard va prelua gestionarea pieței interne, Elzbieta Bienkowska, a afirmat la începutul lui 2019 că Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei Forțe Spațiale Europene. Mai mult, deși nu reflectă poziția unui comisar al Apărării “per se”, înființarea unei direcții generale pentru industria apărării este opera Franței, fiind adusă în atenția publicului de ministrul francez al Apărării, Florence Parly, în luna mai. Pentru prima dată, în propunerea multianuală de buget a Comisiei Europene, lansată chiar anul trecut, este prevăzută o anvelopă bugetară distinctă pentru domeniul apărării în perioada 2021-2027, cu o valoare de până la 13 miliarde de euro, buget cuprins sub egida Fondului European pentru Apărare și gândind ca o schemă de co-finanțare a proiectelor prioritare în industria apărării în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării. Este un domeniu cu rezonanțe geopolitice atât interne, cât și externe, având în vedere că Statele Unite solicită aliaților europeni să cheltuie mai mulți bani în domeniul apărării, însă au criticat sistemul financiar gândit de europeni pentru achiziții militare, orientat mai curând către revitalizarea industriei europene.

Energie: o retrogradare în ambiții și priorități, dar o portiță de cooperare transatlantică

© Kadri Simson/ Twitter

Impulsionată politic la nivelul Comisiei Juncker prin instituirea poziției de vicepreședinte pentru uniunea energetică și o poziție separată de comisar pentru energie și acțiuni climatice, în executivul Ursulei von der Leyen domeniul energiei va fi coordonat de Kadri Simson (Renew Europe), comisar din partea Estoniei și fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii în guvernul de la Tallin. În spiritul unei Comisii geopolitice, energia pare a fi poziționată în importanță doar prin prisma alocării acestui portofoliu unui comisar din Europa de Est, o regiune sensibilă și critică față de monopolul energetic rus. Ambițiile formulate de Ursula von der Leyen în scrisoarea de misiune transmisă lui Simson vizează o abordare mai curând principială, decât strategică, solicitându-i acesteia să sprijine eforturile de cooperare regională pentru integrarea piețelor și evaluarea posibilității ca sursele de aprovizionare cu gaze naturale să fie diversificate la prețuri competitive. Totuși, un aspect important vizează dorința Ursulei von der Leyen de ”a utiliza întreg potențialul” aprovizionării cu gaz natural lichefiat, resursă energetică cu care Statele Unite sunt dispuse să aprovizioneze Europe pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Poziționate împotriva capturării energetice a Europei de către Rusia prin conducta Nord Stream, SUA au ca principali aliați în această chestiune țările din Europa de Est, îndeosebi România și Polonia.

În loc de titlu de gazetă: Un apropiat al lui Viktor Orban va evalua statul de drept în țările vecine ale UE și în țările candidate pentru aderare

© European Parliament

Când rostești numele lui László Trócsányi (PPE), te poți gândi la ministrul Justiției din guvernul lui Viktor Orban care a intrat într-o coliziune frontală cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European privind respectarea statului de drept, o dispută care a culminat cu activarea în cazul Ungariei a articolului 7 din Tratatul UE pentru încălcarea valorilor fundamentale și cu suspendarea Fidesz, partidul de guvernământ de la Budapesta, din rândul familiei popularilor europeni. Pe de altă parte, experiența sa profesională este una însemnată, Trócsányi fiind ambasador al Ungariei în Belgia, în Luxemburg și în Franța, iar în ultimii cinci ani a fost ministru al Justiției în executivul lui Orban. Deopotrivă în dimensiunea relațiilor cu țările din Balcanii de Vest și cu statele din cadrul Parteneriatului Estic, László Trócsányi este însărcinat de Ursula von der Leyen să se concentreze asupra chestiunii statului de drept în calitate de comisar european pentru politica de vecinătate și extindere. În ce privește statele candidate din Balcanii Occidentali, comisarul magiar va trebui să sprijine accelerarea reformelor structurale și instituționale, cu o atenție deosebită acordată statului de drept. În schimb, un aspect mai mult decât notabil este că spre deosebire de Comisia Juncker, portofoliul pe care Trócsányi îl va gestiona revine la denumirea ”politică de vecinătate și extindere”. Portofoliul politică de vecinătate și negocieri pentru extindere administrat de Johannes Hahn în executivul lui Jean-Claude Juncker a fost intens criticat pentru că a diminuat așteptările privind o viitoare lărgire a Uniunii Europene.

România și portofoliul transporturilor: o triplă oportunitate strategică UE-NATO-București dincolo de încleștare politică

©️ European Parliament

Dincolo de lupta politică instaurată pe plan intern privind comisarul desemnat de România, într-o reeditare a situațiilor și de la precedentele nominalizări, Rovana Plumb (PES) a fost responsabilizată cu portofoliul transporturilor în viitoarea Comisie Europeană. Deși România, stat membru din 2007 și recent deținător al președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, nu a primit și o poziție de vicepreședinte în pachetul de echilibrare și spre Est a numirilor politice la nivel european, domeniul transporturilor poate fi oportunitate strategică pentru România, pentru Uniunea Europeană și pentru relația transatlantică. Într-o scrisoare de misiune transmisă Rovanei Plumb, Ursula von der Leyen i-a comunicat acesteia obiectivele pe care va trebui să le îndeplinească în calitate de comisar european pentru transporturi, acestea vizând crearea unui transport durabil, sigur și accesibil. Între obiective apar (1) elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă, (2) revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei, (3) completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei trans-europene de transport și (4) implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Toate cele patru obiective au o importanță aparte pe plan european, însă ultimele două manifestă o aplicabilitate separată pentru poziția României în interiorul Uniunii Europene, ca actor susținător al unei relații transatlantice consolidată. În primul rând, mobilitatea militară a devenit, urmare a Declarațiilor Comune UE-NATO, un domeniu de cooperare emblematică între cele două organizații tradus astfel: NATO dispune de tehnică și forță în calitate de alianță militară, UE de cadrul juridic necesar pentru a asigura deopotrivă relaxarea controalelor la frontiere pentru mobilitate militară și alocarea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și fluviale. Pentru România, cele două obiective se întrepătrund, întrucât țara noastră încă se străduiește să se racordeze la coridoarele europene de transport, ea fiind totodată și un hub militar în creștere al Alianței Nord-Atlantice. (A se vedea, pentru detalii suplimentare, Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă).

Devenită președintă a Comisiei Europene cu o majoritate extrem de fragilă, 383 de voturi pentru dintr-un minim necesar de 374, obținută în plenul unui Parlament European fragmentat în minim trei poli de putere pentru a gira o majoritate, Ursula von der Leyen își trimite acum cei 26 de comisari în comisiile de specialitate ale legislativului european. În cazul în care toți vor supraviețui presiunii politice din cadrul audierilor, Comisia von der Leyen va merge, în bloc, pentru un vot de aprobare în Parlamentul European.

Dacă majoritatea din jurul primului vot pentru von der Leyen se va păstra sau se va consolida, ”Comisia geopolitică” va intra în acțiune. Dacă nu, summit-urile nopților albe de la Bruxelles vor reîncepe întreg procesul.

Continue Reading

ROMÂNIA

După 20 de ani, un Suveran Pontif vine în ”Grădina Maicii Domnului”. Astăzi începe vizita Papei Francisc în România, deschizând un nou capitol în destinul occidental al țării noastre

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

La 20 ani de ani de la prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă, Papa Francisc devine al doilea Papă din istorie care se va afla, pentru trei zile, în România. La două decenii de la o vizită care a adus și întreținut speranța pentru milioane de români ieșiți de câțiva ani de sub comunism și ocoliți de primul val de aderare la structurile și valorile occidentale (NATO), actualul Suveran Pontif vine într-o țară membră a NATO de 15 ani, într-o națiune care are în memoria sa colectivă trei decenii de la căderea comunismului și într-un stat membru al Uniunii Europene care asigură pentru prima dată președinția Consiliului UE, ai cărui cetățeni au oferit în urmă cu câteva zile cel mai puternic semnal al atașamentului față de valorile europene, la baza cărora se află, în primul rând, creștinismul.

La două decenii de la afirmația Papei Ioan Paul al II-lea privind ”România – Grădina Maicii Domnului”, primul papă latino-american din istoria catolicismului, Sanctitatea Sa – pe numele său Jorge Mario Bergoglio – vine în România și în calitate de apărător puternic al valorilor europene și al beneficiilor pentru pace pe care le-a adus existența Uniunii Europene.

O premieră pentru o vizită papală – cu o durată de trei zile într-o țară necatolică – prezența Papei Francisc în România pune țara noastră din nou pe harta atenției globale, la trei săptămâni după Summitul european de la Sibiu, primul din istorie organizat de Ziua Europei.

După ce Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă polonez din istorie, a jucat un rol decisiv în căderea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, Papa Francisc I este Suveranul Pontif care, în martie 2017, îi primea în audiență pe toți șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, cu ocazia aniversării a 60 de ani la semnarea Tratatelor fondatoare de la Roma. Atunci, Sanctitatea Sa le-a atras atenția lui Klaus Iohannis și celorlalți lideri că Europa se confruntă cu un „vid de valori“, condamnând în acelaşi timp populismul antiimigraţionist şi extremismul și făcând un apel la spiritul solidarității.

Apelul la solidaritate al Papei din 2017, regăsit în ”Spiritul de la Sibiu” din 2019

Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene; acest lucru este necesar astăzi mai mult ca niciodată, în contextul tendinţelor de genul tentaţiei de reducere a idelurilor fondatoare la necesităţi de ordin productiv, economic şi financiar. Uniunea Europeană nu trebuie să însemne doar parametri economici, ci şi valori, bogăţie, diversitate, modele morale, idei”, a  spus, în martie 2017, Papa Francisc.

După Summitul de la Roma din urmă cu doi ani, primul moment în care liderii europeni și-au reînnoit angajamentele politice și atașamentul față de Uniunea Europeană a fost Summitul de la Sibiu din urmă cu trei săptămâni, prima astfel de manifestare politică din istoria Uniunii Europene organizată chiar de Ziua Europei și primul summit dedicat în întregime viitorului Europei.

Atunci, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison (…) Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, au convenit liderii pe 9 mai, la Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Papa Francisc, mesaj pentru români înaintea vizitei sale istorice în România: ”Vin între voi ca să mergem împreună”

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc, pregătită temeinic de patru ani, este desfășurată sub genericul “Să mergem împreună!”. (Programul în detaliu este disponibil aici.)

Sanctitatea Sa Papa Francisc a afirmat acest lucru, într-un mesaj înaintea vizitei sale istorice în România, difuzat marţi seară în exclusivitate de TVR.

Vin între voi ca să mergem împreună. Mergem împreună când învăţăm, să păstrăm rădăcinile şi familia, când ne îngrijim de viitorul copiilor şi al fratelui de lângă noi, când ne depăşim fricile şi suspiciunile, când lăsăm să cadă barierele care ne separă de ceilalţi”, spune Suveranul Pontif, citat de Agerpres.

În mesaj, Papa Francisc mulţumeşte preşedintelui şi celorlalte autorităţi ale statului pentru invitaţia de a vizita “România, ţară frumoasă şi primitoare, ca pelerin şi frate”.

De altfel, cu prilejul vizitei în România, Suveranul Pontif a transmis și un mesaj pe Twitter.

Mâine voi merge în România ca pelerin, să merg împreună cu frații noștri ai Bisericii Ortodoxe Române și cu credincioșii catolici. Vă chem să vă rugați pentru mine!”, a scris Sanctitatea Sa.


București, prima etapă a vizitei

La 20 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România include, în prima zi, întâlniri cu autorităţile politice şi societatea civilă, cu conducerea Bisericii Ortodoxe Române şi Sfânta Liturghie din Catedrala “Sfântul Iosif”.

La ora 11:30, preşedintele Klaus Iohannis îl va întâmpina pe Papa Francisc la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, ceremonia oficială de primire, la Palatul Cotroceni, fiind prevăzută pentru ora 12:05. Cei doi înalţi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete, urmate de o întâlnire cu prim-ministrul Viorica Dăncilă, alte autorităţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai corpului diplomatic. Cu această ocazie, în prezenţa a aproximativ 400 de invitaţi, şeful statului român şi Papa Francisc vor susţine discursuri.

Vineri după-amiază, de la ora 15:45, Suveranul Pontif va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Palatul Patriarhiei, după care Sanctitatea Sa se va întâlni, de la ora 16:15, cu Sinodul Permanent al BOR.

Papa Francisc va merge apoi, la ora 17:00, la Catedrala Naţională, programul vizitei cuprinzând rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”, în limba latină, urmată de cântări pascale catolice. După terminarea acestora, va urma rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”, în limba română, urmată de cântări pascale ortodoxe.

Potrivit Patriarhiei Române, “programul nu cuprinde oficierea unui serviciu liturgic comun, ci momente muzicale distincte şi consecutive, conform hotărârii Sfântului Sinod şi practicii din diaspora română când se foloseşte acelaşi lăcaş de cult”.

La ieşirea din Catedrală, Patriarhul Daniel şi Papa Francisc vor saluta credincioşii prezenţi cu salutul pascal “Hristos a înviat!”.

De la ora 18:10, Suveranul Pontif va participa la Sfânta Liturghie de la Catedrala catolică “Sfântul Iosif”, unde va rosti o omilie. Sfânta Liturghie de la Catedrala “Sfântul Iosif”, la care reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice şi Greco-Catolice au estimat participarea a peste 25.000 de credincioşi, va dura o oră şi 20 de minute.

Programul vizitei Suveranului Pontif în zilele 1-2 iunie

Pe 1 iunie, Papa Francisc va merge la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, va vizita Catedrala “Sfânta Maria Regină” din Iaşi şi va participa la o întâlnire cu tineri şi familii la Palatul Culturii din Iaşi, unde va susţine un discurs.

Pe 2 iunie, Suveranul Pontif va participa la Divina Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici la Câmpia Libertăţii din Blaj şi va avea o întâlnire cu comunitatea romă din localitate.

Vizita în România a Papei Francisc se va încheia pe 2 iunie, la ora 17:30, cu ceremonia plecării oficiale de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

Programul în detaliu este disponibil aici.

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se desfășoară în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Suveranul Pontif se va afla la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi la Blaj pe 2 iunie. Vizita de stat a Sanctităţii Sale se desfăşoară la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a adresat această invitaţie în în timpul vizitei la Vatican din luna mai 2015, cu ocazia aniversării unui sfert de veac de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. Ulterior, în martie 2017, invitaţia a fost reînnoită prin scrisoarea transmisă de către preşedintele României Sanctităţii Sale. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending