Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

INTERVIU SPECIAL de la New York. Sandra Pralong, consilier de stat pentru românii din diaspora: Președintele Klaus Iohannis a fost foarte bine primit de românii din SUA

Published

on

În cadrul deplasării oficiale la cea de-a 70-a ediție a Adunării Generale a ONU, președintele Klaus Iohannis, alături de soția sa și delegația prezidențială, s-a întâlnit sâmbătă cu comunitatea românilor din New York, la sediu Misiunii Permanente a României la Națiunile Unite. La finalul acestei întrevederi, doamna Sandra Pralong, consilier de stat pentru relația cu românii din afara granițelor a acordat un interviu pentru CaleaEuropeana.ro în care a vorbitdespre românii de peste hotare, despre discursul președintelui și despre semnificația vizitei sale oficiale la ONU și la Casa Albă, unde se va întâlni cu vicepreședintele SUA, Joe Biden.

Dan Cărbunaru (D.C.): Bună ziua sau bună seara dacă ne raportăm la ora din București, oră destul de târzie la București, la New York încă este zi. În urmă cu doar câteva minute s-a încheiat întâlnirea pe care Președintele Iohannis a avut-o pentru prima dată în calitate de președinte al României cu românii din diaspora americană, cu românii din America de Nord, cu cei din New York, în orice caz.

Alături de noi se află doamna Sandra Pralong, consilier de stat pentru probleme, dar noi sperăm mai degrabă pentru soluții pentru românii din diaspora. Sărut-mâna, în primul rând, doamnă Pralong.

Sandra Pralong (S.P.): Bună seara. Și bună ziua.

D.C.: Foarte multe promisiuni, din nou, lansate de către președinte. Cum le vedeți recepționate de către românii din diaspora? O serie întreagă de preocupări pe care le are la București, multe dintre ele îndreptate către românii din diaspora, nu sunt foarte puțini, din păcate pentru noi, cei care am rămas acasă. Dumneavoastră v-ați întors acasă. Cum credeți că a fost primit astăzi președintele la New York?

S.P.: Cred că a fost primit foarte bine, cu mare atenție, am vorbit cu câțiva oameni după eveniment și am auzit că le-au plăcut trei lucruri – cu siguranță mult mai multe dar de trei am auzit eu. Unul – promisiunea, într-adevăr, aveți dreptate, de parteneriat sau mai curând, dorința de a invita să fie parteneri statului în a mobiliza comunitatea românească să poată să își extindă mai bine influența în Statele Unite.

Al doilea lucru a fost o remarcă pe care a făcut-o președintele apropo de rule of law. Și invitația pe care a făcut-o românilor americani să fie emisarii și ambasadorii acestei culturi a domniei legii pe care ei o trăiesc zi de zi aici și știu cât este de importantă, și știu ei cât este de importantă pentru succesul instituțiilor și prosperității americane și cred că asta este ceea ce ei au remarcat. Ce mi-au spus mie că au remarcat este că președintele a sesizat încă o dată importanța acestei culturi a legalității pentru succesul economic și pentru bunăstare. Fără această cultură nimic nu se poate construi. În fine, nu în ultimul rând, invitația de a fi parteneri în a invita străinii, cetățenii americani, fie să viziteze România, fie să facă afaceri acolo, dându-le ca exemplu însuși succesul acestor români din Statele Unite care și-au făcut loc aici.

Citiți și VIDEO Corespondență de la New York. Klaus Iohannis, către românii din SUA: Vă admir curajul! Contez pe voi!

Citiți și CORESPONDENȚĂ din New York. Klaus Iohannis, primul discurs la ONU: Fără soluţii adecvate, fiecare val de migraţie îl va depăşi pe cel anterior

D.C.: Cum vi se pare în acest context vizita președintelui nostru la Națiunile Unite? Mâine (n.r. – interviul a fost realizat înaintea discursurilor șefului statului la ONU) urmează să se adreseze, să aibă un cuvânt deja, va avea de asemenea întâlniri importante. Mă gândesc acum în primul rând la întâlnirea cu președintele Obama, inevitabilă prin natura evenimentului pe care îl găzduiește New York-ul dar și la vizita la Casă Albă, acolo unde președintele nostru se va întâlni cu Joe Biden. De ce era important pentru Iohannis să ajungă la Casă Albă și să aibă întâlnire cu Joe Biden, deși, iată, se întâlnește cu președintele american chiar aici, la New York?

S.P.: Cred că relația privilegiată pe care România o are cu Statele Unite trebuie în continuare cultivată și e firesc, când ajungi într-o țară, să te duci la gazdă acasă. E o marcă de respect reciproc, domnul vicepreședinte Biden a fost de mai multe ori în România, este un mare cunoscător al României și al realităților românești, e un mare iubitor, aș spune, al României. Deci e o relație, iată, firească, care va continua, cu atât mai mult cu cât sunt zvonuri cum că Joe Biden ar putea candida din partea partidului democrat.

D.C.: Așteptăm și noi cu nerăbdare o eventuală înscriere în cursa prezidențială.

S.P.: În presa americană e o speculație, evident, dar e una interesantă.

Citiți și Klaus Iohannis, întrevedere oficială la New York cu președintele Chinei: România și-a exprimat interesul pentru Noul Drum al Mătăsii

D.C.: Astăzi (n.r. – interviul a fost realizat înaintea întrunirilor menționate) președintele Klaus Iohannis urmează să aibă întâlniri deasemenea importante cu președintele chinez, dar și cu premierul Japoniei, cel care va oferi un dineu. E importantă pentru președinția României, pentru Klaus Iohannis, și această orientare către zona asiatică?

S.P.: Știți, cred că președintele Iohannis face un lucru foarte bun în a-și însuși o relație firească cu toți liderii marilor puteri. Aș îndrăzni să spun că este cumva o relație firească pe care a avut-o România de mult timp, nu de acum, și e una dintre puținele, dar intens bune lucruri pe care le-a avut diplomația românească chiar înainte de ‘89 și ar fi păcat să pierdem o astfel de tradiție și o astfel de încredere pe care liderii marilor puteri o acordă României și, iată, un președinte care preia acest mandat și îl duce cu succes.

D.C.: Vă mulțumesc foarte mult.

Sandra Parlong este licenţiată în Ştiinţe Politice, la Universitatea din Lausanne, Elveţia (1977-1980) şi şi-a dat doctoratul în acelaşi domeniu, în 2000-2008, la Institutul de Studii Politice din Franţa. De asemenea, are un master în filosofie şi Ştiinţe Politice la Columbia University, New York, şi un master în Drept Internaţional şi Diplomaţie la Fletcher School of Law and Diplomacy, Medford, Massachusets.

În prezent, potrivit CV-ului publicat pe site-ul personal, predă “Managementul schimbarii”, la Academia de Studii Economice (ASE), Facultatea de Administrarea Afacerilor în limbi străine, Bucureşti.

Din 2014, este consultant şi public speaker la Synergy Communications.

Născută la Bucureşti şi crescută în Elveţia şi în Statele Unite ale Americii, Sandra Pralong s-a întors în România 1990 pentru a pune bazele Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, pe care o conduce până în 1993, finanţând începuturile societăţii civile în România şi Moldova.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending