Corespondență specială de la Bruxelles – Dan Cărbunaru, Robert Lupițu

”Consiliul European deține prea multă putere, iar liderii UE se află sub presiune din cauza reputației și voturilor de acasă și, prin urmare, nu se zbat pentru un răspuns european la adresa problemelor întâmpinate”.

O spune Paulo Rangel, membru portughez al legislativului european din partea grupului Partidului Popular European (PPE) și lider al think tank-ului European Ideas Network, care a vorbit într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeana.ro despre recentele provocări pe care Europa le întâmpină, construcția europeană și implicațiile crizei refugiaților și a migrației. Președinte al Delegației PE-Brazilia și vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Constituționale, Rangel a vorbit despre nevoia de mai multă integrare și un Consiliu European care ar trebui să reprezinte 500 de milioane de locuitori pe care UE îi are, în loc să se concentreze pe agenda națională în detrimentul celei europene.

În interviul acordat recent la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, vicepreședinte al Grupului PPE, Paulo Rangel consideră că Europa nu beneficiază de suficiente competențe și atribuții pentru a se adresa crizelor, iar din acest motiv discursul anti-integrare și eurosceptic are succes. Astfel, europarlamentarul PPE susține necesitatea unor pași concreți spre un model federalist european și o modificare a tratatului de funcționare al UE pe termen mediu.

Dan Cărbunaru (D.C.): Ne aflăm în biroul domnului Paulo Rangel, membru al Parlamentului European și una dintre cele mai importante personalități ale familiei PPE pentru o discuție despre dezvoltarea strategică a Europei și modul în care UE gândește și acționează. Domnule Rangel, în primul rând, vă mulțumim pentru acest interviu. 

Paulo Rangel (P.R.): Eu vă mulțumesc și sunt foarte bucuros că pot comunica și cu opinia publică din România, o țară foarte apreciată de alte state, precum Portugalia, țara mea, datorită faptului că sunteți un stat latin. Avem o comunitate de români care lucrează în Portugalia și pot spune că există o puternică similaritate între limbile noastre, mai mult decât asemănarea cu limbile franceză, italiană sau spaniolă. Uneori, oamenii mă întreabă dacă sunt român sau pe românii din țara mea, dacă sunt portughezi, datorită acestui aspect.

D.C.: Trebuie să recunosc încă de la început că am fost impresionat de cunoștințele dumneavoastră, dovedite prin citirea numelui platformei noastre – CaleaEuropeana.ro – și urmărirea ultimelor noastre știri.

P.R.: Nu studiez limba română, însă atunci când citești mult în limbi latine devine mai ușor.

“Țările occidentale au o perspectivă diferită față de cele estice privind criza refugiaților”

D.C.: Domnule Rangel, fiindcă vorbim despre similarități în identificarea unor aspecte comune în limbajul și exprimările noastre, cum considerați că se exprimă Europa astăzi?

P.R.: Limbajul?

D.C.: Da, modul în care comunicăm. Uneori există impresia că ne este dificil să dialogăm, și nu din cauza limbajului, dar poate a ideilor.

P.R.: Deci, nu este o problemă de limbaj. Aș spune că sistemul de traducere funcționează, este chiar sofisticat și foarte mulți oameni utilizează limba engleză. Deci, problema de comunicare intervine în cazul diferitelor perspective, mentalități și a faptului că fiecare popor și țară au propriile culturi și istorie. Uneori folosim aceleași cuvinte însă vrem să exprimăm lucruri diferite deoarece avem un fundal național în spate care nu ne permită să interacționăm și să comunicăm adecvat. Pentru mine, de pildă, este clar că țările occidentale au o perspectivă diferită față de cele estice privind criza refugiaților. Același aspect a fost evident și în timpul crizei economice, când statele nordice au avut o viziune diferită față de cele sudice, în general. Deci, Europa este un adevărat miracol deoarece avem în același timp o masă unde 28 de state încearcă să discute zilnic după o istorie seculară de conflice și suferințe, însă este și un proces dificil datorită diversității existente. Este o bogăție a continentului, dar abordarea problemelor rămâne complicată.

D.C.: Este o bogăție sau o slăbiciune? Vă întreb, deoarece uneori cred că diversitatea pe care o promovăm oriunde în lume ca un lucru valoros este un obstacol în asigurarea unei Europe mai bune, mai funcționale. Am avut prilejul să mă alătur, acum câteva zile, Forumului Economic de la Krynica din Polonia, iar unul dintre paneluri vorbea despre Pax Europea. Este aceasta în pericol? Este această problemă cu care ne confruntăm un pas spre o Europă mai bună și mai unită sau una pe care nu o putem soluționa? Cine este responsabil în această perioadă? Avem o responsabilitate națională, una instituțională europeană, însă sunt acestea împărțite între guverne și instituții? Lucrează împreună sau nu?

“Criza migrației este o oportunitate de consolidare a integrării și unității Europei”

P.R.: Trebuie să spun că în ceea ce privește această criză, mai mult decât în contextul crizei economice, există o oportunitate de consolidare a integrării și unității Europei. Desigur, ne aflăm în mijlocul acestei crizei și, deși toate lumea este puțin surprinsă, nu avem un răspuns. Sunt sigur că în acest caz avem oportunitatea de a crea un spațiu real de circulație. Mai întâi frontierele Schengen și apoi granițele UE, ambele sunt responsabilități europene. Până și statele care la început erau foarte sceptice, precum Marea Britanie, acum și-au schimbat în mod discret poziția. Este cert că există o amenințare la adresa tuturor statelor. Timp de trei-patru ani i-am auzit pe greci, pe italieni, pe maltezi sau pe spanioli că avem o problemă. Celelalte state răspundeau spunând că ”aceasta nu este o problemă europeană, ci a voastră”. Adevărul este că acum, când Marea Britanie, Germania, Austria, Suedia și Danemarca au fost afectate, toți au înțeles că avem o problemă europeană. Chiar și Ungaria. În anumite cercuri premierul Viktor Orban este criticat intens, însă trebuie să recunoaștem că acum un an, acum 18 luni, el a alertat pe toată lumea privind această problemă a migrației și că va ajunge în zona Europei Centrale, și nu va rămâne în Mediterană.

Consider că avem o oportunitate uriașă să ne consolidăm răspunsul european. Trebuie să spun că sunt de părere că motivul pentru care am eșuat în trecut, nu numai în aspectele ce țin de afaceri interne și securitate precum migrația, ci și în problemele privind criza economico-financiare, sunt cauzate de lipsa spiritului european și inconsistența instituțiilor europene. Ce sunt, de fapt, instituțiile europene? Comisia Europeană, Consiliul UE, Consiliul European și Parlamentul European. Consiliul European reprezintă statele membre, iar ceea ce am văzut atât în timpul crizei economice, cât și celei de refugiați este că rolul instituției, în special al summit-ului, a fost să concentreze mai multă putere care a influențat într-o anumită manieră abordarea europeană, mai ales din cauza reprezentării unor poziții naționale. Acești lideri au alegeri în propriile state, iar de multe ori nu se gândesc la agenda europeană, ci la cea națională.

Deci este foarte important să transferăm anumite competențe, în special Comisiei Europene, iar această să fie responsabilă în fața Parlamentului European.

“Consiliul European trebuie să funcționeze ca o instituție ce reprezintă 500 de milioane de locuitori”

D.C.: Oricum, potrivit Tratatului de la Lisabona, acest lucru se întâmplă. Însă, uneori vedem cum state importante, care se gândesc la proprii cetățeni, la proprii votanți, și mai puțin la jumătatea de miliard de locuitori din UE. Cred că au o responsabilitate pentru toți, nu doar pentru țara lor.

P.R.: Consiliul European ar trebui să funcționeze astfel: ca o instituție care reprezintă 500 de milioane de locuitori. Însă adevărul este că fiecare prim-ministru sau fiecare președinte depind de diferitele sisteme naționale, de reprezentarea interesului național, lucruri care s-au întâmplat. Consider că într-o astfel de criză este o foarte mare problemă să nu avem un răspuns într-o situație dificilă pentru refugiați și chiar și pentru câțiva dintre migranții economici. Noi, România și Portugalia, suntem state unde multe persoane au venit pentru afaceri, și avem și o politică pentru migrație, nu doar pentru refugiați și azil. Când vorbesc despre imigrație mă refer la imigrație non-europeană.

D.C.: Nu este corect să vorbim despre migrație europeană.

P.R.: Nu mai există migrație europeană. Avem libertate de circulație. Ceea ce încercam să spun este că state precum ale noastre înțeleg foarte bine că există o problemă și în jurul migrației economice. Deci nu este un subiect tabu. În primul rând trebuie să facem față crizei refugiaților, deoarece ei sunt persecutați în țările lor, nu pot trăi în zonă de război și se află într-o situație gravă. Totuși, trebuie să construim o politică pentru migrație din motive demografice, economice și pentru că acest lucru se va întâmpla. Vom vedea, de exemplu, ceea ce predicțiile arată, că pe continentul african, mai ales în zona sub-sahariană vor locui peste 2 miliarde de oameni în următorii 40-50 de ani. Deci, acești oameni vor veni la muncă în Europa, deoarece nu vor avea acolo cu ce să trăiască. Desigur, vom putea investi destul acolo și să creăm condiții pentru îmbunătățirea nivelului de trai.

“Cotele sunt o soluție pragmatică”

Deci, avem această abordare, una pe termen scurt, prin care să facilităm centre pentru refugiați, unde putem să verificăm dacă aceștia au într-adevăr acest statut sau dacă sunt migranți, iar apoi să relocăm printr-o manieră adecvată, cu sau fără cote. Eu cred că prin cote avem o soluție pragmatică, deși nu știm încă dacă reprezintă o variantă consistentă pe termen mediu. Imaginați-vă dacă relocăm 4000 de oameni în Portugalia: nu știm dacă vor rămâne acolo, nu putem să-i arestăm, să-i ținem prizonieri, iar unii dintre ei vor dori să meargă în altă țară.

D.C.: Germania, mai ales.

P.R.: Germania sau Suedia, pentru beneficii sociale, pentru nivel economic și pentru că doresc un loc de muncă.

“Suntem campionii drepturilor omului în comunitatea internațională”

D.C.: Este important să avem o soluție, cel puțin pentru această criză care expune Europa într-unul dintre cele mai rușinoase moduri. Am avut mesaje din partea Națiunilor Unite, avem mesaje din partea comunității internaționale. Eram obișnuiți că un aspect valoros pentru Uniunea Europeană era să arate că suntem cel mai mare contribuitor în statele sărace, că respectăm drepturile fundamentale în Europa, însă acum lucrurile stau diferit, cel puțin la nivel de imagine.

P.R.: Aș îndrăzni să spun că nu este numai o problemă de imagine.

D.C.: De credibilitate la nivel internațional.

P.R.: Da, deoarece noi am fost întotdeauna campionii standardelor pentru drepturile omului la nivelul comunității internaționale. Dacă ne uităm la Asia sau chiar la America sau Africa, vedem că Europa este o referință în acest sens.

D.C.: Cel puțin așa era.

P.R.: Nu, încă este. Acum trebuie să facem față acestei mișcări, dar trebuie să fim puțin și mai realiști. Anul trecut am primit două milioane de migranți în Europa. Este ceva ce nu prea se spune, însă am integrat acei oameni. Și este un motiv pentru care ei vin spre Europa, deoarece se gândesc că vor avea standarde mai bune. Drepturile omului le sunt respectate și așa mai departe. Deci, suntem atractivi nu numai pentru condițiile economice, ci și datorită standardelor privind drepturile omului, care sunt foarte bune prin comparație cu cele ale altor țări. Nu sunt pesimist în ceea ce privește aceste standarde, dar spun că într-o anumită manieră am fost luați prin surprindere. Iar aceasta nu este o surpriză, așa cum v-am spus adineauri despre state precum Spania sau Malta.

D.C.: Am fost luați prin surprindere după câțiva ani de mici surprize, dar acum avem una foarte mare. Pentru că reprezentați una dintre cele mai importante rețele – European Ideas Network – mă gândesc să discutăm despre viitorul Europei, provocările cu care ne confruntăm, în pofida cărora rămânem atractivi pentru oamenii din afara Europei. Ce ar trebui să facă marile familii politice europene, în special PPE, să mențină atractivitatea ideilor europene pentru proprii cetățeni, deoarece ultimele alegeri europene ne-au adus în Parlamentul European extremism, populism și naționalism. Cu greu au putut PPE și S&D să formeze o majoritate în Parlamentul European și este o imensă responsabilitate să reasigurăm cetățenii europeni că avem un viitor comun. Deci, care sunt cele mai mari responsabilități pentru familiile politice europene, mai ales PPE?

“Europa nu deține suficiente competențe pentru a se adresa crizelor și astfel, discursul eurosceptic și anti-integrare are succes“

P.R.: Ideea mea principală în acest sens este că ar trebui să revitalizăm și să consolidăm procesul de integrare, să adoptăm pași în direcția unui model federalist în Europa. Problema pe care o experimentăm este că avem integrare; vedem ce se întâmplă în Finlanda ca urmare sau în România, Grecia, Portugalia, Danemarca, și așa mai departe, însă nu avem instituții suficient împuternicite la nivel european. Cred că acesta este răspunsul la mișcări populiste. Sunt  foarte periculoase, avem mișcări populiste de extremă stânga în sudul Europei, de extremă dreapta în nordul Europei, iar acum avem un lider populist în Partidul Laburist din Marea Britanie, deci vedem că au succes. De ce? Pentru că Europa nu deține suficiente competențe pentru a se adresa crizelor și astfel, discursul eurosceptic și anti-integrare are succes. Dacă ne uităm la extremiștii de stânga sau la radicalii de dreapta, ei întotdeauna votează în aceeași manieră, iar discursurile lor sunt foarte similare. Principalele lor gânduri sunt închiderea frontierelor, întoarcerea la suveranitatea națională, lucru imposibil pentru societatea globală în care ne aflăm. Deci, ce trebuie să facem? Trebuie să revitalizăm integrarea. Aceasta poate fi realizată fără o înlocuire a tratatelor, însă va necesita o puternică schimbare a acestora pe termen mediu.

D.C.: Aceasta este o problemă foarte importante. Credeți că în următorii ani vom avea un nou tratat?

P.R.: Cred că vom avea cel puțin o convenție. Nu eram convins de acest lucru în trecut, însă acum provocările sunt atât de mari, iar consolidarea acestor mișcări este atât de însemnată, încât consider că trebuie să facem un pas. Desigur, de fiecare dată ofer ca exemplu ceea ce se întâmplă în Suedia, pentru a combate populismul. Ambele partide, de centru-dreapta și centru-stânga sunt un guvern minoritar. Partidul populist de extremă dreapta are un procent însemnat, și astfel, ei au decis să creeze un pact prin care spun: ”suntem partide total diferite, vrem politici diferite pentru Suedia și pentru poziția noastră în Europa, însă suntem angajați să evităm pentru următoarele trei alegeri generale ca acest partid extremist să ajungă la putere”. Acest pact reprezintă un foarte important pas pentru a demonstra că există responsabilitate.

D.C.: Trebuie izolate, precum într-o intervenție chirurgicală.

P.R.: Trebuie să alocăm timp pentru soluții la aceste probleme, deoarece acestea sunt ridicate de mișcările populiste și au succes. Răspunsul este că sunt doar mișcări de protest.

D.C.: Ei exploatează doar fricile, dar nu oferă soluții. Credeți că modelul suedez ar putea funcționa în Parlamentul European între PPE și S&D?

P.R.: Cred că acest model funcționează deja în Parlamentul European, dar în alte state nu. Văd exemplul Spaniei, unde Partidul Popular și Partidul Socialist se află în relații tensionate și nu au un regim de acord pentru viitor. Nu cred că trebuie să avem o coaliție de guvernare ca în Germania, dar este posibil. Dacă nu avem o majoritate sau nu vrem o majoritate, așa cum e tradiția în Germania, dar nu și în Suedia sau Olanda, atunci avem nevoie de un regim, pe termen mediu sau lung, de înțelegere comună.

D.C.: Precum în calculatoare, un safe mode pentru a asigura funcționalitatea calculatorului în condiții sigure și fără viruși.

P.R.: Mai ales, să alocăm timp pentru a rezolva probleme care sunt reale și care sunt indicate de aceste mișcări, care dau rezultate, deoarece subliniază dificultățile, dar nu au soluții. Ori au soluții, dar sunt specifice trecutului. 

“România este prin natura sa o țară și o națiune de care e nevoie în Europa”

D.C.: Am văzut soluțiile domnului Tsipras și toată lumea a văzut, inclusiv poporul grec. Sunt foarte multe subiecte interesante de discutat, însă să sperăm că vom avea și altă ocazie. Vă mulțumim pentru interviu și pentru amabilitatea de a ne primi în biroul dumneavoastră de la Bruxelles, din Parlamentul European. La final, dacă puteți adresa un mesaj cetățenii români interesați de valorile europene, care, în mare parte, sunt cititorii și următorii noștri pe CaleaEuropeana.ro.

P.R.: Ceea ce vreau să le transmit cetățenilor români in general, dar în mod special celor implicați în cauza europeană este că România, prin natura sa, reprezintă o țară și o națiune de care e nevoie în Europa, deoarece are o contribuție pe care alții nu o oferă. Este un stat cu o limbă latină și tradiție ortodoxă, cu o experiență în diferite regimuri totalitare, foarte drastice și foarte dramatice. Am avut aceleași regimuri și le-am depășit. Amintirile acestora și coagularea valorilor europene ca un nucleu sunt foarte importante. Deci, aș spune că puteți fi mediatori într-o anumită formă, având capacitatea de a pune diferite culturi în dialog. Și astfel, românii pot fi la baza soluționării problemelor de comunicare pe care le-am identificat în acest interviu.

D.C.: De fapt, am făcut mai mult de atât, deoarece am trimis în Consiliul European un președinte de la PPE, etnic german și care nu este ortodox. Asta înseamnă că un popor ortodox l-a ales pe Klaus Iohannis, un cetățean român, dar de etnicitate germană. Acestea nu au fost bariere pentru el în a obține cea mai înaltă funcție într-o țară europeană într-o perioadă cu extremism și populism în alte țări europene.

P.R.: Acesta este un exemplu foarte important privind sprijinul pentru valorile europene, pentru diversitate și respect față de diferențele și valorile minorităților și contribuțiile acestora în construirea unei națiuni. Acesta este un foarte bun exemplu și cred că ar trebui să încheiem cu el.

D.C.: Vă mulțumesc foarte mult, încă o dată.

—

Paulo Rangel este membru al Parlamentului European din partea Partidului Social-Democrat din Portugalia. Domnul Rangel este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. De asemenea, el prezidează Delegația Parlamentului European cu Brazilia și este vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Constituționale. 

Paulo Rangel este liderul European Ideas Network un think tank organizat, administrat și finanțat de grupul Partidului Popular European în Parlamentul European.

.