Connect with us

NATO

Interviu | Tacan Ildem, asistentul secretarului general NATO pentru diplomație publică: Cum sprijină România, prin ”excelența sa recunoscută” în domeniul noilor tehnologii, eforturile NATO împotriva dezinformării

Published

on

© Tacan Ildem/ Twitter

România a contribuit foarte mult la eforturile campaniei ”We are NATO”, cea mai mare campanie de diplomație publică desfășurată vreodată de Alianță, de a explica publicului și societății românești politicile aliate, țara noastră având un rol important în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, a explicat, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, ambasadorul Tacan Ildem, asistentul secretarului general al NATO pentru diplomație publică.

Aflat la București, unde a participat la Bucharest Forum, Tacan Ildem a dat ca exemplu în interviu acordat și implicarea României în a explica ambițiile NATO de a inova în fața noilor tehnologii. ”Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută”, a spus Ildem.

Coordonator al Diviziei pentru Diplomație Publică a NATO, acesta a mai spus că prin intermediul campaniei ”WeAreNATO”, Alianța se adresează către trei tipuri de public: viitori lideri ai României, publicul de gen feminin și publicul format din persoanele fără studii superioare.


CaleaEuropeană.ro: Șaptezeci de ani de la înființarea NATO și mai ales treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului par momente îndepărtate din istorie pentru un cetățean obișnuit. Cum explicați publicului larg nevoia de a se afla sub umbrela de apărare colectivă furnizată de NATO?

Tacan Ildem: Acum treizeci de ani, Războiul Rece s-a încheiat și odată cu acesta a luat sfârșit și separarea Europei. În ultimele trei decenii, provocările au fost diferite și totuși angajamentul aliaților de a rămâne împreună continuă să dureze. Mai bine, noi aliați s-au alăturat, inclusiv România, iar acest lucru ilustrează avantajele oferite de aderarea la NATO. Cred că cetățeanul obișnuit înțelege bine că societățile noastre se confruntă cu multe provocări de securitate, atât tradiționale, cum ar fi noua politică externă asertivă a Rusiei, cât și mai puțin tradiționale, precum amenințările cibernetice sau terorismul. NATO nu înlocuiește eforturile naționale de apărare, dar le reunește astfel încât, împreună, Alianța să fie mai mare și mai puternică decât suma părților sale.

CaleaEuropeană.ro: După sfârșitul Războiului Rece, NATO a fost extinsă ca o promisiune pentru democrațiile nou-născute în Europa Centrală și de Est. Din 2014, Alianța se confruntă cu multiple amenințări, inclusiv la granițele sale de est, dar unele sunt non-militare și folosesc tehnologii disruptive. Ce poate face NATO mai mult pentru a ajuta noii aliați, inclusiv România, să construiască societăți mai rezistente în gestionarea activităților de dezinformare?

Tacan Ildem: Dezinformarea este o preocupare pentru toată lumea, deoarece spre deosebire de informarea greșită, care este neintenționată, dezinformarea este o încercare de a semăna intenționat eroarea și percepțiile greșite asupra realității. Rezistența este un cadru al minții, indiferent de momentul când s-a alăturat NATO! Este necesar ca fiecare membru al societății să își facă partea sa. La NATO, considerăm că reziliența include o comunicare pro-activă, pentru a informa publicul și mass-media; comunicarea reactivă pentru a corecta ceea ce considerăm a fi date parțiale, incomplete sau tendențioase în mediul informațional; și întâlniri față în față frecvente cu liderii de opinie, deoarece întâlnirile directe dezvoltă încredere, o componentă cheie a rezilienței. Dar cetățenii au, de asemenea, un rol în combaterea activităților de dezinformare, prin diversificarea surselor de informații și prin conștientizarea posibilelor prejudecăți politice. Diplomația publică a NATO contribuie la acest efort.

CaleaEuropeană.ro: Procesul continuu al NATO de a se adapta la un mediul de securitate provocator, în special la provocările hibride și de dezinformare, și-a găsit în urmă cu doi ani un nume: „#WeAreNATO”. Care este povestea din spatele acestei campanii de comunicare și branding și de ce a apărut?

Tacan Ildem: NATO a căutat întotdeauna să se adapteze. Chiar înainte de anexarea ilegală a Crimeei din 2014 de către Rusia, diplomația publică a evoluat rapid, luând în considerare creșterea social media și impactul acesteia asupra audiențelor, dar și asupra instrumentelor pe care le utilizează comunicatorii. NATO a avut în vedere aceste noi evoluții și a decis să se adapteze și să adopte noi modalități. Metoda evoluează, dar obiectivul final rămâne neschimbat: să ajungem la un public divers din națiunile noastre. Prin campanii de acest fel suntem mai agili, mai capabili să măsurăm impactul muncii noastre și, prin urmare, sperăm că vom avea și mai mult succes.

CaleaEuropeană.ro: România este unul dintre pionierii campaniei #WeAreNATO, în timp ce sprijinul public pentru apartenența noastră la NATO se ridică la peste 50% din populație, iar acestea sunt fapte pozitive. Chiar și așa, cum poate România, ca graniță estică a lumii occidentale, să se angajeze activ pentru a promova și explica mai bine profilul și măsurile NATO pentru descurajare și apărare?

Tacan Ildem: Sunt foarte bucuros că România a contribuit atât de mult la eforturile campaniei noastre de a explica politicile NATO publicului de acasă. După cum s-ar putea să știe și cititorii dvs., avem trei publicuri prioritare, dintre care primul este generația succesoare, viitorii lideri ai României. De asemenea, ne adresăm în special femeilor. În sfârșit, căutăm să ne asigurăm că persoanele fără studii superioare capătă o înțelegere mai bună a contribuțiilor României la Alianță. Privind mai departe, România are un rol în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, dar și în explicarea determinării aliaților de a inova în privința noilor tehnologii disruptive – tehnologii care prezintă oportunități, dar care vor schimba și natura războiul. Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută.

CaleaEuropeană.ro: NATO a fost întotdeauna denumită drept o organizație de apărare colectivă, ghidată de principiul înscris la articolul 5. În ce măsură fenomenul de știri false este o amenințare pentru securitatea și capacitatea NATO de a-și apăra membrii? În acest sens, care ar fi rolul diplomației publice în cadrul Alianței în combaterea războiului hibrid?

Tacan Ildem: Știrile false sunt un fenomen complex care implică atât state, cât și organizații non-statale. Intenția lor distructivă este agravată de noul potențial al platformelor de socializare. NATO ia această realitate foarte în serios. Am ales să ne opunem știrilor false cu fapte și să facem acest lucru prin relații proactive cu presa, implicare în social media, precum și printr-un program dinamic de activități ale diplomației publice, adresat diferitelor audiențe. Deși ele nu țin de capacitatea NATO de a se apăra militar, știrile false contribuie la tulburarea apelor și la confuzia publicului. Prin urmare, știrile false sunt o provocare pentru sprijinul public privind politicile NATO. Ne contestă rezistența ca societăți. Acesta este motivul pentru care NATO își propune să combată acest fenomen calm, dar ferm.

CaleaEuropeană.ro: Deși cooperarea noastră transatlantică este slăbită de perturbările geopolitice și de revenirea la politica de mare putere, NATO este considerată cea mai de succes alianță militară. Cum reușesc abordări de tipul ”allied strong” să țină Occidentul unit într-un moment în care ar trebui să sărbătorim trei decenii de când valorile pe care a fost fondată NATO au început să-și găsească terenul propice și în Europa Centrală și de Est?

Tacan Ildem: Centrul de greutate al NATO, puterea sa esențială, este angajamentul membrilor săi de a fi alături unii de ceilalți. În acest sens, articolul 5 este nucleul Tratatului Atlanticului de Nord. Coeziunea dintre aliați este prioritatea secretarului general în orice moment și cea a colaboratorilor săi. Acesta este motivul pentru care este important să participăm la seminarii precum Bucharest Forum, care ajută la dezvoltarea unei viziuni comune asupra provocărilor și amenințărilor.

CaleaEuropeană.ro: Peste câteva săptămâni, liderii NATO se vor reuni la Londra pentru a marca 70 de ani de la înființarea familiei Nord-Atlantice. În același timp, mulți aliați sărbătoresc zece, cincisprezece sau douăzeci de ani de la aderarea la comunitatea euro-atlantică. Cum arată viitorul pentru NATO?

Tacan Ildem: Cetățenii și experții recunosc deopotrivă capacitatea istorică de adaptare a NATO. Acesta este motivul pentru care a și sărbătorit anul acesta 70 de ani. În perspectiva viitorului, NATO ia din măsuri pentru adaptarea la un mediu de securitate schimbat. A luat măsuri pentru a-și consolida apărarea și descurajarea în cele mai mari eforturi făcute într-o generație, după anexarea ilegală a Rusiei din Crimeea în 2014. NATO este preocupată să dezvolte răspunsuri la provocările hibride și cibernetice și la instabilitatea din Sud. Alianța încearcă să sporească rezistența operațiunilor sale și îi ajută pe aliați să facă la fel. Lucrează cu partenerii pentru consolidarea unităților de apărare a acestora. NATO se angajează pe deplin să rămână pregătit pentru obiectivele sale, deoarece provocările pentru securitate continuă să evolueze.


Ambasadorul Tacan Ildem a fost numit asistent al secretarului general al NATO pentru diplomația publică în martie 2016. El îl consiliază pe secretarul general în problemele diplomației publice și conduce Divizia de diplomație publică (PDD), care joacă un rol cheie în transmiterea mesajelor strategice și politice ale Alianței formatorilor de opinie și publicului în general. PDD lucrează pentru a crește nivelul de conștientizare asupra profilului Alianței în rândul audiențelor la nivel mondial și pentru a construi sprijin pentru operațiunile și politicile Alianței.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul SUA, la Baza Aeriana Câmpia Turzii unde sunt staționate drone MQ-9 Reaper: ”Poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite”

Published

on

© Forțele Aeriana Române/ Facebook

Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, a declarat, marţi, la Baza 71 Aeriană ”General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, că aceasta este o dovadă a puternicului Parteneriat de securitate existent între SUA şi România.

“Vreau să ştiţi că poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite. Ceea ce vedeţi astăzi aici este un exemplu esenţial al puternicului Parteneriat de securitate existent între Statele Unite şi România, parteneriat început în urmă cu aproape 20 de ani, atunci când, după ce a ieşit din perioada întunecată a comunismului şi înainte să devină stat membru NATO, România a stat alături de Statele Unite în Irak şi Afganistan, unde am lucrat şi, da, am făcut sacrificii împreună, pentru a-i învinge pe cei care ne-ar răpi libertăţile”, a spus ambasadorul SUA, citat de Agerpres.

El a adăugat că cele două ţări trebuie să rămână împreună și a transmis şi salutul preşedintelui SUA, Donald Trump.

“Trebuie să decidem să rămânem împreună şi să continuăm să construim pe baza puternicei cooperări de care ne bucurăm, pentru a-i împiedica pe alţii să provoace o ruptură între noi, slăbindu-ne astfel pe toţi, ca să îşi poată extinde influenţa malignă şi mai departe. Un alt exemplu al cooperării noastre este baza de aici, de la Câmpia Turzii, care găzduieşte una dintre cele mai bune escadrile de vânătoare ale României. Tot aici este una dintre cele mai bune zone pentru antrenamente de luptă aeriană din Europa. Statele Unite au investit peste 14 milioane de dolari aici în ultimii cinci ani, pentru a ajuta la apărarea României şi a flancului de est al NATO. Câmpia Turzii a găzduit de asemenea mai mulţi Aliaţi NATO, care protejează România ca parte a operaţiunii Atlantic Resolve, care ne permite să răspundem rapid şi să îi asigurăm pe Aliaţii noştri că suntem aici şi suntem pregătiţi să ne apărăm reciproc. (…) Aşa cum a spus preşedintele Trump în 2017,  când s-a aflat alături de preşedintele Iohannis în Rose Garden: ‘Suntem aici pentru a-i sprijini şi apăra pe Aliaţii noştri’. În numele preşedintelui Trump şi al poporului american, vă mulţumesc foarte mult pentru prietenie şi ospitalitate. Doresc să mulţumesc de asemenea tuturor membrilor Forţelor armate americane, române şi ale altor Forţe armate NATO pentru serviciul, profesionalismul şi angajamentul lor faţă de cauza libertăţii. Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă ţină în siguranţă!”, a menţionat diplomatul american.

Citiți și Forțele Aeriene ale SUA au transferat drone militare MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii: ”Misiunea este complet coordonată cu Guvernul României”

Ambasadorul SUA în România a participat, alături de şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, marţi, la Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, la Ziua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20.

În perioada ianuarie-martie 2020, Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii este gazda exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20, exerciţiu organizat şi planificat în cursul anului 2019.

Militarii americani fac parte din 52nd Expeditionary Operations Group Detachment 2, unitate care îşi îndeplineşte misiunile de informaţii, supraveghere şi cercetare de pe aeroportul Miroslawiec, Polonia, şi aparţine 52nd Fighter Wing din cadrul Bazei Aeriene Spangdahlem, cu sediul în Germania.

Statele Unite ale Americii colaborează îndeaproape cu România pentru a consolida capacităţile de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

Forțele Aeriene americane în Europa și Africa (USAFE) au anunțat încă de la 22 ianuarie ă vor desfășura în România, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, câteva avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper, tipul de dronă pe care Statele Unite au utilizat-o în operațiunea care a condus la eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

”Această misiune, care este așteptată să dureze până la începutul primăverii, a fost complet coordonată cu Guvernul României. A fost concepută astfel încât să promoveze stabilitatea şi securitatea din regiune şi să consolideze relaţiile dintre aliaţii NATO şi alți parteneri europeni”, au precizat Forțele Aeriene ale SUA.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la München: NATO trebuie să-și consolideze poziția la Marea Neagră prin abordarea ”o singură ameninţare, un singur flanc, o singură prezenţă”

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Corespondență de la München

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a vorbit, în cadrul unei mese rotunde organizată cu ocazia Conferinţei de Securitate de la München, despre necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din zona Mării Negre, subliniind nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a subliniat importanţa strategică “crucială” a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană şi euro-atlantică.

Ministrul Nicolae Ciucă a punctat faptul că, în condiţiile menţinerii posturii asertive a Rusiei în regiune şi a presiunii asupra întregului flanc estic al NATO, este necesară implementarea unei abordări “coerente şi cuprinzătoare” la nivelul Alianţei, în cadrul acţiunilor actuale şi viitoare de consolidare a posturii aliate de descurajare şi apărare, menţionează sursa citată.

“Ministrul Apărării Naţionale a prezentat poziţia României, deopotrivă geostrategică şi geopolitică, pe flancul estic al NATO, într-o regiune vulnerabilă a Alianţei, şi a subliniat necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din regiunea Mării Negre şi, ca o consecinţă a acestora, nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune prin aplicarea unei viziuni de tip ”o singură ameninţare, un singur flanc, o singură prezenţă”. În acest sens, el a punctat importanţa implementării eficiente a prezenţei aliate adaptate şi a Pachetului de la Washington pentru Marea Neagră, prin participarea tuturor aliaţilor şi implicarea partenerilor regionali, în vederea îmbunătăţirii capacităţii aliate de supraveghere şi cunoaştere a situaţiei şi de intervenţie în caz de necesitate”, se precizează în comunicat.

Potrivit MApN, demnitarul român s-a pronunţat pentru creşterea sinergiei implicării NATO şi Uniunii Europene în regiunea Mării Negre, în domenii concrete cum sunt contracararea acţiunilor hibride şi a ameninţărilor cibernetice, dezvoltarea mobilităţii militare şi a rezilienţei statelor şi societăţilor din această zonă.

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, prezent la Conferinţa de Securitate de la Munchen, a participat vineri, în calitate de vorbitor principal, la masa rotundă intitulată “The Greater Black Sea Region: Competition for Sea Control or Sea Denial”, organizată de think tank-urile Center for European Policy Analysis (SUA) şi New Strategy Center (România).

Continue Reading

NATO

De la München, Jens Stoltenberg apără relația transatlantică: NATO este expresia supremă a Occidentului. Orice încercare de a distanța Europa de America de Nord riscă divizarea Europei

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins sâmbătă teza potrivit căreia ”Occidentul și-a pierdut calea” și a afirmat că Alianța Nord-Atlantică ”este expresia supremă a Occidentului” reprezentat de Europa și America de Nord. De asemenea, Jens Stoltenberg a recunoscut în discursul său că NATO are de-a face cu ”competiția” provocărilor Rusiei care vrea să revină la ”o lume a sferelor de influență”, dar și cu o schimbare ”balanței globale de putere” în urma ascensiunii Chinei.

Vorbind în deschiderea zilei de sâmbătă a Conferinței de Securitate de la München, Stoltenberg a încercat să ofere o imagine diferită de proiecția lansată vineri de președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier și de ministrul german de externe Heiko Maas, care au vorbit despre o nouă ”ordine în curs de dezvoltare” și despre realitatea unei competiții strategice între SUA, Rusia și China.

”Conferința de anul acesta ridică întrebarea dacă Occidentul și-a pierdut calea. Într-adevăr, se pun întrebări despre forța legăturii transatlantice. Oamenii se întreabă spre ce ne îndreptăm și dacă vom continua să mergem împreună. (…) Este adevărat, calea nu este ușoară și uneori ne poticnim, dar nu ne-am pierdut calea. Și mai important, valorile noastre nu și-au pierdut valoarea”, a spus înaltul oficial aliat, citând libertatea, democrația și domnia legii care au adus o pace și o prosperitate fără precedent.

În multe privințe, NATO este expresia supremă a Occidentului, Europa și America de Nord”, a subliniat Jens Stoltenberg, în condițiile în care ediția din acest a Conferinței pornește de la premisa ”Westlessness”-ului, se desfășoară sub semnul unei transformări epocale a scenei relațiilor internaționale într-o lume mai puțin occidentală, inclusiv pe fondul unei familii occidentale care devine mai puțin occidentală în sensul postbelic al construcției ordinii internaționale. Acest concept este materializat și prin dubla dilemă a portretizării unei lumi în care Occidentul lasă epicentrul scenei globale în favoarea altora și a unei strategii comune occidentale adaptată erei competiției între marile puteri.

Stoltenberg, care a fost urmat pe scena Conferinței de secretarii de Stat și de Apărare ai SUA, într-un mesaj simbolic conturat transatlantic, a reîmprospătat exemplele care arată angajamentul american față de securitatea europeană și euro-atlantică, insistând în același timp și asupra nevoii de adaptare a NATO față de provocările reprezentate de Rusia, de situația din Orientul Mijlociu și, mai nou, de China.

”Realitatea este că facem mai mult împreună astăzi decât am făcut-o de ani buni. SUA investesc în securitate europeană, cu mai multe trupe, exerciții și infrastructură și cu un sprijin puternic bipartizan. Și în timp ce președintele SUA a cerut aliaților europeni să facă mai mult, el a recunoscut, de asemenea, enormele progrese pe care le facem. (…)  Și când ne-am întâlnit la Londra, liderii NATO au convenit să lanseze un proces de reflecție pentru a consolida și mai mult dimensiunea politică a NATO. Așadar, Europa și America de Nord trebuie să continue să stea împreună în fața unei concurențe globale sporite”, a mai precizat secretarul general al Alianței.

Vineri, Frank-Walter Steinmeier și Heiko Maas au criticat actuala administrație americană, sugerând că noua politică de la Washington este cea care a schimbat regula jocului, dintr-o ordine bazată pe reguli într-una a competiției dintre marile puteri.

În contrapartidă, secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a afirmat sâmbătă, după discursul lui Jens Stoltenberg, că ”Occidentul câștigă” și că cei care clamează ”moartea relației transatlantice” sunt exagerați. De asemenea, Mike Pompeo a cerut o atitudine comună occidentală în fața Rusiei, dând exemplul conductei Nord Stream 2, și a Chinei.

De altfel, Jens Stoltenberg a recunoscut în discursul său că NATO are de-a face cu ”competiția” provocărilor Rusiei care vrea să revină la ”o lume a sferelor de influență”, dar și cu o schimbare ”balanței globale de putere” în urma ascensiunii Chinei.

”Deci, există o competiție acolo. (…)  Unii spun că răspunsul este mai multă Europă și sunt de acord. Dar aceasta este doar o parte. Pentru că mai multă Europă nu poate însemna Europa singură. Orice încercare de a distanța Europa de America de Nord nu numai că slăbește legătura transatlantică și capacitatea noastră de a concura pe o scenă globală, dar riscă și divizarea Europei. Nu cred doar în Europa. Deoarece nu cred doar în America. Cred în Europa și America împreună”, a conchis Jens Stoltenberg.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending