Connect with us

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

INTERVIU Theodor Paleologu, candidat PMP la prezidențiale: ”Sunt unul dintre ambasadori, iar în calitate de președinte voi vorbi cu ei de la egal la egal”

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Theodor Paleologu, candidat susținut de Partidul Mișcarea Populară pentru preluarea mandatului de la Palatul Cotroceni, a trasat, într-un interviu pentru redacția CaleaEuropeană.ro, obiectivele și atribuțiile pe care trebuie să le îndeplinească un șef de stat, dar în același timp a vorbit despre experiența lui în diplomație, despre cei 19 ani petrecuți în străinătate, dar și despre cele mai importante teme incomode cu care se confruntă un președinte.


Încă din primele minute ale interviului, Theodor Paleologu a afirmat că este ”profund pro-european” și a abordat temele de interes pentru România la nivel european, precum zona euro sau aderarea la spațiul Schengen, dar și Brexit.

”Sunt profund european și este just că dacă nu ar exista Uniunea Europeană ar fi un iad. Referitor la zona euro și la aderarea României la spațiul Schengen există avantaje și dezavantaje, dar cel mai important este să spunem adevărul, să explicăm mai ales ce înseamnă aderarea României la spațiul Schengen și nu doar să ne dorim acest lucru. Dacă suntem în zona euro, nu înseamnă că va curge lapte și miere.” 

”Eu sunt genul de om politic care nu vinde iluzii”, a subliniat acesta.

Referitor la relația cu ambasadorii, Theodor Paleologu a evidențiat că: ”Sunt unul dintre ambasadori și pot vorbi cu ei de la egal la egal, chiar dacă președintele îi numește, eu îi consider colaboratori și nu mă situez deasupra lor.”

Potrivit diplomatului Theodor Paleologu, șeful statului are care rol fundamental reprezentarea externă a țării sale: ”Reprezentarea externă este principalul atribut al președintelui. Acesta trebuie să susțină obiectivele României cu fermitate și insistent, iar pe plan intern acesta chiar dacă nu are putere decizională, el are datoria să spună anumite lucruri, să impulsioneze și să impună condiții.”

Theodor Paleologu, fost amabasador al României în Danemerca și Islanda, a adăugat o referință importantă despre diplomație: ”O diplomație eficientă este cea care este atentă la orice detaliu. În diplomație nu există un moment de repaos. Convingerea mea profundă este că diplomația este ca un roman ”tolstoian”, adică se caracterizează prin tehnica detaliului”.

Întrebat de directorul Calea Europeană, Dan Cărbunaru, dacă are un lider european pe care îl admiră sau dacă și-ar dori să se întâlnească cu acesta în timpul unui summit la Consiliul European, Theodor Paleologul a enumerat trei nume: Angela Merkel, Emmanuel Macron și Boris Johnson.

”Cu Macron aș avea foarte multe de povestit, însă vreau să îl întreb niște lucruri, despre profesorii cu care a lucrat, avem multe în comun și as vrea să discutăm. Cu Macron aș avea foarte multe de discutat și am avea niște discuții foarte animate. Să se înțeleagă că nu sunt ”macronist”, nici nu l-am votat în turul unu, dar sunt sigur că am avea un contact foarte viu”, a precizat Paleologu.

În contextul în care PMP este un partid politic mic, Theodor Paleologu a afirmat că intenționează să se folosească de expertiza colegului său Traian Băsescu, fost președinte cu două mandate și actual europarlamentar, în timpul campaniei electorale: ”Ar fi stupid să nu îl întreb anumite lucruri. Este evident că le știe mai bine decât oricare altul. Dacă am o nelămurire, pun mâna pe telefon și îl intreb.”

Pentru mai multe detalii urmăriți înregistrarea video a interviului.


Fost ministru al Culturii în perioada perioada 2008-2009, Theodor Paleologu a avut două mandate de deputat, în legislaturile 2008-2012 și 2012-2016, potrivit Digi24.

În perioada 2005-2008, acesta a ambasador al României la Copenhaga (Danemarca) și, ulterior, la Reykjavík (Islanda).

Fondar al Casei Paleologu, școală privată care găzduirește cursuri în domeniile umaniste, fost elev al Ecole Normale Supérieure, Theodor Paleologu  a studiat filozofia la celebra Universitate Paris I Sorbonne şi este doctor în filozofie politică al Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales şi al Universităţii din München, potrvit contului său de Linkedin

Candidatul PMP la alegerile prezindețiale a fost lector la Boston College în 1999 și 2000, devenind ulterior, în perioada 2003-2005, profesor asistent și director al școlii de vară la European College of Liberal Arts din Berlin. A fost fellow la Universitatea Notre-Dame în intervalul 2001-2002, Universitatea Harvard (2002-2003) și la Wissenschaftskolleg zu Berlin, fiind și profesor invitat la Deep Springs College în Statele Unite ale Americii.

Citiți și: Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mișcarea Populară la alegerile prezidențiale

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

LIVE ora 14:00 – Klaus Iohannis depune jurământul de învestire pentru al doilea mandat de președinte în plenul Parlamentului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis depune sâmbătă, 21 decembrie, jurământul de învestire în funcţie pentru cel de-al doilea mandat de șef al statului, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Şedinţa solemnă comună a Parlamentului consacrată ceremonialului de depunere a jurământului de învestire în funcţia de preşedinte al României va fi transmisă LIVE la ora 14:00 pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

În deschiderea ședinței de plen, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, va prezenta Hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui României, informează Știrile Pro TV.

Klaus Iohannis va rosti jurământul, iar apoi preşedintele de şedinţă va citi Declaraţia Parlamentului cu privire la depunerea jurământului.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va binecuvânta învestitura preşedintelui României. În final, şeful statului va transmite un mesaj Camerelor reunite ale Parlamentului.

Conform memorandumului aprobat de conducerea Parlamentului, la ceremonie sunt invitaţi premierul Ludovic Orban, miniştrii, judecătorii Curţii Constituţionale, foştii şefi de stat Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Custodele Coroanei române, Margareta, Principele Radu, reprezentanţi ai cultelor religioase. Sunt invitaţi şi comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, dar și şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat la 24 noiembrie alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale (66,09%) pentru un candidat de dreapta.

Joi, șeful statului și-a prezentat bilanțul primului său mandat, cuprins într-un document în format digital de 833 de pagini, în care a afirmat că ”cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie. Conform Constituției, acesta este și ultimul mandat pentru Klaus Iohannis. Potrivit articolului 81, aliniatul 4 din Constituția României, nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, iar acestea pot fi şi succesive.

 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

CCR a validat alegerea lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte: ”Voi susține cu toată hotărârea valorile statului de drept și parcursul european al României”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Alegerea președintelui Klaus Iohannis pentru un al doilea mandat de președinte a fost validată joi de Curtea Constituțională a României, în cadrul unei ședințe solemne, șeful statului luându-și angajamentul să vegheze la ”respectarea Constituției” și să susțină ”și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României”.

Hotărârea CCR a fost citită de preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, în şedinţa solemnă la care au participat și prim-ministrul Ludovic Orban, dar și alți membri ai Guvernului, între care ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă.

”Primul meu mandat de Președinte, care se va încheia în mod oficial în foarte scurt timp, a fost unul plin de provocări. Timp de cinci ani, am rămas permanent conectat la problemele reale ale societății, iar prin acțiunile mele m-am opus cu fermitate acelor tendințe regresive pe care le-am considerat un real pericol pentru democrație. (…) Voi veghea în continuare la respectarea Constituției și voi susține și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României. Acestea sunt nu doar principiile care mi-au călăuzit întotdeauna acțiunile și deciziile, dar și direcția în care, nu o dată, ci de trei ori în acest an – la alegerile europarlamentare, cu ocazia referendumului pentru justiție și la alegerile prezidențiale – românii au arătat că vor să meargă țara noastră. Drumul ales de români este unul cu un singur sens, la care, prin activitatea lor, trebuie să se alinieze toate autoritățile statului. România este un stat de drept, iar românii sunt o națiune cu reflexe profund democratice, astfel că cei care au girat asaltul asupra independenței justiției au primit cea mai severă și legitimă sancțiune prin votul oamenilor”, a spus președintele.


Discursul integral al președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

Domnule Președinte al Curții Constituționale,

Onorați membri ai Curții Constituționale,

Distinsă audiență,

Domnule Prim-ministru,

Votul pe care mi l-au acordat românii pentru un nou mandat de Președinte al României reprezintă pentru mine o onoare deosebită și, în același timp, o mare responsabilitate.

Primul meu mandat de Președinte, care se va încheia în mod oficial în foarte scurt timp, a fost unul plin de provocări. Timp de cinci ani, am rămas permanent conectat la problemele reale ale societății, iar prin acțiunile mele m-am opus cu fermitate acelor tendințe regresive pe care le-am considerat un real pericol pentru democrație.

Ne aflăm la 30 de ani de la momentul în care românii au decis să-și proiecteze viitorul în democrație, iar construcția constituțională a răspuns acestui deziderat, instituind mecanisme de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale și de bună funcționare a autorităților statului.

Este imperativ ca actorii statali care însuflețesc această construcție să acționeze în beneficiul națiunii române. A veghea la respectarea Constituției și a-i garanta supremația, în spiritul și litera sa, ca ultimă barieră în fața derapajelor de la regulile democratice, sunt de o importanță vitală.

În toate activitățile lor, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună credință și să dea dovadă de un atașament autentic față de Legea fundamentală și față de valorile democratice.

În virtutea rolului constituțional al Președintelui României, voi acționa pentru o mai bună funcționare a autorităților și instituțiilor publice, pentru ca acestea să fie cu adevărat în slujba românilor. Voi continua să fiu un apărător ferm al respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, al valorilor supreme consacrate în Constituție, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din Decembrie 1989, apărate cu jertfă de sânge în urmă cu 30 de ani.

Voi veghea în continuare la respectarea Constituției și voi susține și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României. Acestea sunt nu doar principiile care mi-au călăuzit întotdeauna acțiunile și deciziile, dar și direcția în care, nu o dată, ci de trei ori în acest an – la alegerile europarlamentare, cu ocazia referendumului pentru justiție și la alegerile prezidențiale – românii au arătat că vor să meargă țara noastră. Drumul ales de români este unul cu un singur sens, la care, prin activitatea lor, trebuie să se alinieze toate autoritățile statului.

România este un stat de drept, iar românii sunt o națiune cu reflexe profund democratice, astfel că cei care au girat asaltul asupra independenței justiției au primit cea mai severă și legitimă sancțiune prin votul oamenilor. Este cel mai puternic semnal că toți decidenții politici și instituționali trebuie să își asume ca inalienabile principiile că nimeni nu este mai presus de lege și cel al colaborării loiale între autoritățile publice.

Dezvoltarea societății noastre nu este despre persoane sau funcții, ci despre datoria de a face bine țării noastre, contribuind direct la progresul României, învestiți fiind cu încrederea românilor. Și sunt convins că, pe temelia valorilor democratice pe care le-am apărat în toți acești ani, vom construi România puternică și prosperă, și normală pe care ne-o dorim!

Vă mulțumesc mult!


Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a obţinut, duminică, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, 66,09% din numărul de voturi valabil exprimate, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, 33,91%, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat duminică seară alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD. 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Alegeri prezidențiale 2019/ Rezultate finale: Klaus Iohannis – 66,09%, Viorica Dăncilă – 33,91%. Președintele participă joi la ședința CCR pentru validarea mandatului său

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a obţinut, duminică, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, 66,09% din numărul de voturi valabil exprimate, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, 33,91%, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

El a precizat că Iohannis a obţinut 6.509.135 de voturi valabil exprimate, iar Dăncilă – 3.339.922, potrivit rezultatului final la alegerile prezidenţiale, informează Agerpres.

Anunțul BEC a fost urmat de un anunț din partea Administrației Prezidențială, care informează că președintele Klaus Iohannis participă joi, de la ora 16:00, la ședinţa solemnă a plenului Curţii Constituţionale pentru validarea alegerii preşedintelui României.

În ce privește datele furnizate de Biroul Electoral Central, Preoţescu a menţionat că la BEC au fost înregistrate toate procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.

Numărul celor care s-au prezentat la urne a fost de 10.031.762, reprezentând 54,86% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

Numărul de voturi valabil exprimate s-a ridicat la 9.849.057, reprezentând 98,18% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

Potrivit purtătorului de cuvânt al BEC, numărul total de voturi nule a fost de 182.648, reprezentând 1,82% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat duminică seară alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD. 

Ziua votului la turul al doilea al alegerilor prezidențiale pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate, la fel ca și în primul tur, s-a desfășurat treia zi la urne pentru românii din diaspora. 

Vineri au votat peste 111.000 de cetățeni, în creștere față de primul tur, iar sâmbătă prezența cumulată la vot a ajuns la peste 380.000 de români, cu peste 90.000 de voturi față de același interval de referință din primul tur al alegerilor când au votat peste 292.000 de români.

În cea de-a treia zi de vot în diaspora a fost atinsă o prezență la vot de peste 940.000 de români, un record în istoria electorală a României. În țară, au votat peste 9 milioane de cetățeni, reprezentând 49,87% din totalul alegătorilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending