Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Traian Băsescu: Dacă negocierile PPE cu Macron eșuează, e posibilă o majoritate PPE, Socialiști și Verzi. Ales eurodeputat PMP, fostul președinte al României analizează jocurile de putere dintre marile familii politice europene pentru poziția de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Partidul Miscara Populara/ Facebook

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Ales eurodeputat PMP, fostul președinte al României analizează jocurile de putere dintre marile familii politice europene pentru poziția de președinte al Comisiei Europene. Traian Băsescu estimează că dacă negocierile PPE cu Macron eșuează, e posibilă o majoritate PPE, Socialiști și Verzi, iar nerespectarea procedurii Spietzenkandidaten ar fi un mare pas înapoi pentru europeni.

Cu o vechime de zece ani în Consiliul European, fiind unul dintre cei mai longevivi membri, Traian Băsescu, fostul președinte al României care a semnat tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană, a făcut o radiografie a scenei politice europene, reconfigurată după alegerile europarlamentare din 26 mai, și a explicat în ce măsură această repoziționare a forțelor de putere vor influența stabilirea numelor de la vârful instituțiilor europene.

De altfel, șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre UE se întâlnesc astăzi la Bruxelles într-un summit informal al Consiliului European, primul după scrutinul european care a înregistrat o prezență nemaivăzută în ultimii 20 de ani, unde vor analiza rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai şi pentru a începe procesul de desemnare a şefilor principalelor instituţii ale UE.

Citiți și:
“3+1” concluzii decisive pentru viitorul Uniunii după alegerile europene. Cum va arăta Europa următorilor cinci ani și șansa României de a deveni o forță politică în UE
Parlamentul European pune presiune pe șefii de stat și de guvern din UE și solicită ca unul dintre candidaţii ”cap de listă” să fie desemnat viitorul preşedinte al Comisiei Europene
Emmanuel Macron își ”încordează mușchii politici” la Consiliul European: Președintele francez a format o alianță care se opune numirii lui Manfred Weber în fruntea Comisiei Europene

Urmăriți, în continuare, interviul acordat pentru CaleaEuropeana.ro:

CaleaEuropeana: Domnule Președinte, dată fiind experiența dumneavoastră în Consiliile Europene, prima întrebare ar fi legată exact de procedura de lucru. Am văzut că PPE a câștigat alegerile, dar este prima dată când nu mai poate face majoritate doar cu socialiștii. Cum credeți că va juca Franța, prin Macron, și ce ar putea face PPE pentru a negocierile din Consiliu?

Traian Băsescu: Președintele Macron este într-o poziție destul de bună de negociere pentru că socialiștii și popularii europeni nu mai pot face majoritatea în Parlament și, implicit, au nevoie de majoritate pentru instalarea Comisiei Europene. În aceste condiții, va trebui luat un al treilea partener. Ori președintele Macron, ori, eu nu exclud posibilitatea apropierii de Verzi, care au mai fost în discuție și la formarea Comisiei Juncker. Opțiunea principală cred că va fi către noua structură politică ce se formează, Macron cu fostul ALDE european.

PPE, cu socialiștii, parteneriatul tradițional și acest parteneriat care a devenit insuficient ca să susțină instalarea Comisiei, va trebui să apeleze la o a treia forță politică. Foarte probabil va fi Macron cu fostul ALDE european, care se alătură grupului pe care îl aduce președintele Macron. Dacă exigențele vor fi foarte mari, nu exlud posibilitatea ca popularii, socialiștii să încerce o discuție cu Verzii, ceea ce ar complica lucrurile.

Exigența președintelui Macron este legată de modul în care se determină șeful Comisiei și domnia sa spune că nu acceptă, în principiu, soluția cu săgeata care aleargă în timpul campaniei.

CaleaEuropeana: Nici cu domnul Juncker nu a fost foarte simplu de făcut Spitzenkandidaten, ca procedură. Este posibil să avem de-a face cu un pas în spate pentru Europa, pentru că Spitzenkandidaten a fost prezentat ca o formă de apropiere de cetățean și de transparență, a propos de angajmentul liderilor europeni. Dacă Macron câștigă și își impune, nu neapărat omul, ci metoda – inlocuirea Spitzenkandidaten cu altcineva, rezultat dintr-o negociere și nu din alegeri – nu ar afecta acest entuziasm european care a scos oamenii din casă la alegeri, pentru prima dată mai mult decât acum 20 de ani?

Traian Băsescu: În mod categoric va fi un pas înapoi. De aceea am și spus că s-ar putea ca popularii, socialiștii să deschidă discuții și cu Verzii cu care au mai fost discuții la formarea Comisiei Jean-Claude Juncker.

CaleaEuropeana: Mai ales că agenda aceasta legată de mediu am văzut-o cam la toate partidele mari în campanie.

T.B.: Mai ales că socialiștii sunt mari susținători ai agendei de mediu. Nici popularii nu sunt mai prejos. Nu exclud posibilitatea să apeleze la o alianță cu Verzii, dacă președintele nu cedează – decât să distrugă principiul care este corect și dat ca linie din Tratatul de la Lisabona.

Aș crede că Macron face o presiune pe cea mai importantă funcție executivă din Uniunea Europeană pentru a primi o compensație undeva, foarte probabil Consiliu sau chiar la Parlament

CaleaEuropeana: Credeți că înțelegerea de la Aachen, parafată recent de Merkel și Macron ar putea include și un deal franco-german? La Munchen, la închiderea campaniei lui Manfred Weber, Angela Merkel a spus că îl susține. Pe final de mandat, Merkel își asumă candidatura lui Weber, în condițiile în care Germania pierduse și cu Schulz acum cinci ani? Ar putea accepta Merkel să piardă un nou neamț șefia Comisiei Europene?

T.B.: Juncker a fost soluția doamnei Merkel pe care, până la urmă Olanda a înghițit-o, deși Michel Barnier a fost unul din competitori. Michel Barnier a pierdut în Congres, dar nu sunt convins că Michel Barnier ar fi fost mai bun decât Juncker ca președintele de Comisie.

Nu cred că, în momentul de față, între Merkel și Macron a apărut o înțelegere legată de președintele Comisiei Europene. Aș crede că Macron, deși știe că nu numai Germania nu va renunța la principiul săgeții, dar și alte state vor susține poziția Germaniei, face o presiune pe cea mai importantă funcție executivă din Uniunea Europeană pentru a primi o compensație undeva, foarte probabil Consiliu sau chiar la Parlament.

CaleaEuropeana.: La Parlament este Guy Verhosftadt care se încălzește de ani de zile pentru poziția asta.

T.B.: Probabil că se va mai încălzi câțiva. Nu cred că Macron acceptă să nu aibă un francez în primele trei funcții.

CaleaEuropeana: Vă gândiți la cineva anume?

T.B.: Îl văd pe Barnier, negociatorul Brexit-ului, ca un politician aflat în poll position și prin natura prestigiului pe care îl are și a capacității lui de a gestiona chestiuni europene. Barnier ar fi un adevărat politician cu valențe de tehnocrat.

CaleaEuropeana: Vă gândiți pentru Consiliu?

T.B.: Bineînțeles. La Consiliul European ar fi o soluție excelentă, dacă nu se merge și pe varianta unui estic. În momentul de față, evantaiul este foarte deschis. Ar cam fi cazul, având în vedere că funcția de președintele al Consiliului European este mai mult una administrativă decât de decizie politică, ar fi cazul să se mențină acordarea acestei funcții către țările est-europene.

Calea Europeană: Aveți vreun profil la care vă gândiți acum?

T.B: Iohannis este primul.  Este singurul care îmi vine în cap.

CaleaEuropeană: A mai fost o discuție și acum un an, pe surse, dar a fost negată această ipoteză.

T.B: Eu nu spun că discuția există. Spun că este o discuție care se poate face începând din această seară.

CaleaEuropeană: În legătură cu Spitzenkandidat-ul din partea stângă a zonei politice, i-am pus această întrebare după dezbaterea Eurovision, unde a fost prezent și domnul Timmermans, și a răspuns că socialiștii vor sprijini Spitzenkandidatul, adică și-a menținut angajamentul, altminteri cum a făcut și Schulz acum 5 ani. Dar Timmermans insistă foarte mult pe dezvoltarea unei noi alianțe în Europa, o alianță ,,progresistă”, îi spune el, la care a chemat toată stânga și ALDE. Este posibil să răstoarne rezultatul din alegeri, împotriva PPE, cu o alianță?

T.B: Eu zic că nu și nici nu ar fi corect. Timmermans trebuie să înțeleagă că a pierdut. El a avut un PR extraordinar legat de alegerile din Olanda și crede că pe acel PR se poate impune la nivelul UE. Personal, dacă aș reprezenta România în Consiliul European, aș fi extrem de ostil unei asemenea soluții care ar comasa suveraniști și național-populiști și nu cred că este cazul să se strice această construcție de populari cu socialiști, iar Timmermans ar trebui să înțeleagă că, deși s-a urcat cu picioarele pe România, nu au câștigat socialiștii alegerile, ci popularii. Asta l-a ajutat să câștige pe plan intern. 

Prioritatea eurodeputatului Traian Băsescu, restabilirea încrederii europenilor în UE

CaleaEuropeană: Pe final de interviu, puteți să menționați câteva dintre obiectivele pe care le aveți pentru debutul acestui mandat?

T.B: În opinia mea, ca om care a fost 10 ani în Consiliul European, primul lucru este legat de restabilirea încrederii europenilor în UE, pentru că participarea masivă la vot a cetățenilor europeni este un semnal că vor UE. Trebuie să le redăm încrederea. Sunt câteva lucruri pe care trebuie să le rezolvăm cu prioritate pentru a putea construi procesele de integrare europeană care să ne ducă la Statele Unite ale Europei pe termen lung. Primul lucru care trebuie făcut este punerea sub control a migrației prin mijloace legale și convenții izvorâte din alte convenții internaționale pentru migrație. Apoi avem problema terorismului, care nu este de joacă. Aici trebuie să avem instrumente create la nivel european, precum o agenție de analiză a informațiilor și frânturilor de informații pe care le primesc de la statele membre, în așa fel încât să diminueze riscul terorist care s-a accentuat, în opinia mea, pentru că luptătorii ISIS au revenit în Europa după ce au pierdut califatul din Irak și Siria și pentru că unele moschei sunt centre de recrutare și îndoctrinare a tinerilor pentru a deveni teroriști și anti-creștini. Deci, avem nevoie, la nivel european, de o structură care să diminueze riscul terorist. Și, în sfârșit, trebuie să clarificăm cu Schengen-ul, care s-a dovedit ineficient, protejarea frontierelor UE a fost un eșec total. Trebuie să creăm acel serviciu european mult mai bine pregătit decât Frontex-ul, mai bine echipat cu oameni, nave, aeronave și cuplat cu capacitatea marinelor militare din Mediterana, care să oprească navele cu imigranți ilegali ale Libiei, ale Marocului de la a accesa cele trei căi de intrare în Europa. Deci, acestea ar fi cele trei priorități: controlul migrației, consolidarea frontierelor și crearea unei agenții pentru prelucrarea datelor în vederea combaterii terorismului. De la această bază putem pleca mai departe să discutăm despre accelerarea proceselor de integrare și lansarea noului proiect european care vizează Statele Unite ale Europei. 

CaleaEuropeană: Vă mulțumesc foarte mult pentru amabilitate și pentru analiză și, pentru că ați vorbit despre Schengen, nu pot încheia fără să vă întreb dacă vedeți vreo șansă ca România să adere la Schengen, anul acesta, măcar cu frontierele aeriene. 

T.B: Dincolo de faptul că ne-am săturat noi, s-a săturat și doamna Merkel de cerbicia olandezilor și s-ar putea să ne sprijine pentru a da drumul la frontierele aeriene. 

CaleaEuropeană: Vă mulțumesc! Asta înseamnă și un timp de așteptare mai mic pentru dumneavoastră când o să zburați la Bruxelles.  

Traian Băsescu va merge în PPE din Parlamentul European de pe prima poziție a Partidului Mișcarea Populară (PMP), care a obținut un scor de 5,67% în alegerile europarlamentare, alături de Eugen Tomac, ocupantul locului doi pe listele formațiunii politice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, anunță fonduri de sute de milioane de euro pentru plata medicilor – eroi. Cum vor fi cheltuite fondurile alocate de Comisia Europeană pentru combaterea efectelor COVID 19

Published

on

© Marcel Ioan Boloș/ Facebook

Ministrul fondurilor europene Marcel Boloș a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre cum vor fi cheltuite fondurile europene puse la dispoziție de Uniunea Europeană în lupta împotriva pandemiei cu noul coronavirus, majoritatea componentelor de cheltuieli acoperite urmând să vizeze șomajul tehnic al angajaților, achiziția de echipamente medicale, stimulente financiare pentru medicii-eroi și relansarea întreprinderilor mici și mijlocii.

“Discutăm de suma de 1,4 miliarde de euro în două tranșe. O primă tranșă de 666 de milioane de euro și o a doua tranșă de 637 de milioane de euro a cărei virare în conturi va avea loc în luna aprilie. Prima tranșă este în conturile deschise la BNR și urmează să facem plățile (…) Cele 3 miliarde de euro au o componentă care se transpune în lichidități imediat. Acestea sunt cei 1,4 miliarde de euro pe care ni i-a trimis Comisia Europeană din pre-finanțare și o componentă de calcule pe care le face Comisia, spunând că efectul multiplicator al banilor pe care ni-i dă, dacă îi folosim pe toți, vor genera o multiplicare în economie sub formă de investiții de 3 miliarde de euro”, a spus Boloș.

Acesta mai precizat că Guvernul mai are în lucru o componentă de stimulente pentru risc ce vor fi acordate medicilor, adică cei care sunt în prima linie și care se luptă cu coronavirusul.

Interviul integral:

Prima tranșă de 666 de milioane de euro de la Comisia Europeană a intrat deja

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, domnule ministru, Aș vrea să începem cu această știre anunțată de Comisia Europeană. Știu că a fost anunțată și la noi în țară, în legătură cele 3,1 miliarde de euro rapartizate României din cele 37 la nivel european pentru combaterea efectelor COVID-19. Puteți să ne descrieți liniile mari de finanțare și domeniile în care vor fi distribuți acești bani?

Marcel Boloș: Cele 3,1 miliarde de euro pornesc de la pre-finanțarea pe care România o are la dispoziție pentru care obligația de justificare și de prezentare a documentelor pentru pre-finanțare se amână sau s-a amânat până la sfârșitul actualei perioade de programare. Discutăm de suma de 1,4 miliarde de euro în două tranșe. O primă tranșă de 666 de milioane de euro și o a doua tranșă de 637 de milioane de euro a cărei virare în conturi va avea loc în luna aprilie. Prima tranșă este în conturile deschise la BNR și urmează să facem plățile și să facem decontările din fonduri europene conform categoriilor de cheltuieli pe care ni le-am planificat în această perioadă. Acum să vă spun referitor la destinație. Sunt practic câteva categorii de cheltuieli mari care se pot face din bugetul Uniunii Europene și pentru care există un agrement cu Comisia Europeană. Prima, care deja se cunoaște, este cea de legată de șomajul tehnic. După cum deja în spațiul public angajatorii cunosc, prevederile ordonanței de urgență 30/2020, se suportă 75% din salariul angajatului, dar nu mai mult din salariul mediu brut. Acesta este algoritmul de calcul pentru această categorie de cheltuială. În cadrul Programului Operațional Capital Uman există o primă parte de fonduri de 300 de milioane de euro pe care am identificat-o și a cărei decontare va începe cu luna mai. Angajatorii plătesc în momentul de față din fondurile alocate în avans din bugetul asigurărilor pentru fondurile de șomaj, Am pus deja ghidul în consultare publică pe această componentă de cheltuială și estimez că începând cu luna mai să avem contractul de finanțare și să putem ca din banii pe care ni i-a trimis Comisia Europeană să facem primele trageri.

300 de milioane euro pentru plata șomajului tehnic

CaleaEuropeană.ro: Sunt 300 de milioane de pentru șomajul tehnic. Pentru câte luni ajunge această sumă? Ați făcut o simulare?

M.B.: În momentul de față, numărul de contracte care se suspendă este într-o continuă creștere. Îmi e foarte greu să spun pentru câte luni ne va ajunge. Ce pot să spun este că, în paralel cu aceste fonduri pe care le-am identificat în primă etapă, mai analizăm apelurile de proiecte din cadrul Programului Operațional Uman care nu mai corespund cu situația actuală, gen cursuri de calificare care în momentul de față nu mai sunt valabile pentru că realitatea pieței este alta. Dacă vom mai avea apeluri de proiecte pe care le putem închide sau apeluri de proiecte care pot fi parțial anulate, vom reloca banii spre componenta aceasta de cheltuială. Statul poate să rămână o anumită parte de cheltuieli cu șomajul tehnic pe care să le asigure din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Ce pot să asigur sau să ne asigurăm că banii vor fi alocați în limita a cât vom avea disponibil pentru această componentă de cheltuială pe care o avem. Trebuie să ținem cont că suntem aproape de sfârșitul perioadei de programre și că sunt apeluri pentru care contractele de finanțare au fost deja încheiate. Era bine de la nivelul Comisiei Europene să aducă fresh money pentru aceste cheltuieli pe care statele membre le au, fiindcă nu este foarte simplu să acoperi din fonduri europene. Este aproape imposibil să acoperi din fonduri europene nevoile pe care statele membre le au în acest moment.

CaleaEuropeană.ro: Noi aveam o rată de contractare de peste 90%. Asta înseamnă că dacă băgăm bani în șomaj tehnic și în alte chestiuni economice…

M.B.: Ne bizuim pe faptul că se vor mai face economii de cheltuială la licitații, ne bizuim pe faptul că mai sunt și corecții financiare în sistem, care se dau pentru anumite categorii de nereguli. Ne bizuim pe sumele de bani care nu sunt în totalitate contractate. Deci sunt sursele acestea.

CaleaEuropeană.ro: Nu vă lasă să mutați de pe un program pe altul? De exemplu, de pe Programul Infrastructură Mare, unde este clar că o să avem dezangajări. Nu vă lasă să mutați spre spital Capital Uman, de exemplu?

M.B.: Transferul între fonduri, nu. Este reglementat. Noi am solicitat să ne lase să facem și astfel de transferuri între Fondul de Coeziune sau Fondul Social European. Este preluată propunerea noastră în propunerea de modificare a regulamentului Comisiei Europene, dar așteptăm ca să-și urmeze procedura la nivel european și să intre în vigoare. Fără baza aceasta legală în regulamentul Comisiei Europene nu avem marjă de manevră.

CaleaEuropeană.ro: Cele trei miliarde ar reprezenta practic cei 10% necontractați de România până acum?

M.B.: Cele 3 miliarde de euro au o componentă care se transpune în lichidități imediat. Acestea sunt cei 1,4 miliarde de euro pe care ni i-a trimis Comisia Europeană din pre-finanțare și o componentă de calcule pe care le face Comisia, spunând că efectul multiplicator al banilor pe care ni-i dă, dacă îi folosim pe toți, vor genera o multiplicare în economie sub formă de investiții de 3 miliarde de euro.

CaleaEuropeană.ro: Deci nu primim 3 miliarde, primim 1,4 miliarde. În situația aceasta, cei 37 de miliarde de euro anunțați, nu sunt 37. 

M.B.: Sunt lichizi 7,5 miliarde de euro. Nouă, de exemplu, ne-au cuprins o tranșă din anul 2018 de pre-finanțare de 491 de milioane de euro și acelor 7,5 miliarde de euro le-au calculat efectul multiplicator la nivelul a 37 de miliarde. Am fost elegant când am spus o componentă fixă și o componentă calculată ca efect multiplicator. În aprilie, mai intră 637 de milioane de euro care reprezintă pre-finanțarea noastră la care avem dreptul pentru anul 2020. Ne-au dat-o în avans.

Patru paliere de acțiune: șomaj tehnic, echipamente medicale, protecție socială, IMM-uri

CaleaEuropeană.ro: Aceștia se duc tot pe șomaj tehnic sau mergeți și pe măsuri în economie?

M.B.: Avem patru mari paliere de acțiune. Un prim palier este cel al șomajului tehnic, pe care l-am explicat, al doilea palier este cel al echipamentelor medicale pentru că în această perioadă, la secțiile de terapie intensivă, componenta de echipamente medicale este cea mai urgentă. Discutăm aici despre ventilatoare, stații de monitorizare la paturile de terapie intensivă, injectomate, laringoscoapte, tot ce este necesar pentru ca să se poată trata bolnavii cu coronavirus. Acolo avem planificat 350 de milioane de euro, dar de această dată banii vin din Programul Operațional de Infrastructură Marea (POCU), de pe componenta de riscuri pentru situații de urgență. Aceasta ar fi o a doua direcție mare și veste bună pentru spitalele care sunt în linia întâi și care așteaptă măsuri concrete din partea noastră. Mai avem, tot pe partea medicală, așa-zisele echipamente de protecție medicală: mânuși, măști pentru față, combinezoane, partea de dezinfectanți și mai avem în lucru o componentă de stimulente pentru risc la medici, adică cei care sunt în prima linie și care se luptă cu coronavirus și aici, probabil că va fi o reglementare la nivelul guvernului, sper eu, cât de curând.

CaleaEuropeană.ro: Va fi un spor finanțat cu bani europeni?

M.B.: Un spor finanțat cu bani europeni, da.

CaleaEuropeană.ro: Valabil pentru perioada aceasta, a stării de urgență?

M.B.: Pentru perioada în care este decretată stare de urgență.

Stimulente financiare de sute de milioane de euro pentru cadrele medicale din prima linie în lupta cu pandemia de coronavirus, finanțate cu bani europeni, valabile pentru perioada stării de urgență

CaleaEuropeană.ro: Ce sumă va fi sau ce procent din salariu?

M.B.: Deocamdată nu pot să vă avansez multe informații pentru că este o decizie care se va lua la nivel de guvern. Eu sper să se ia cât de curând. Ne uităm și la ce au făcut alte state membre pe această zonă.

CaleaEuropeană.ro: Vor fi zeci de milioane de euro sau sute de milioane de euro sumele alocate pentru medicii-eroi?

M.B.: Cred că fondul va fi destul de generos. Este posibil să fie de ordinul sutelor de milioane de euro dacă durata aceasta de declarare a stării de urgență se prelungește. Nu aș dori să avansez sume pentru că este foarte delicat, este o reglementare care aparține Ministerului Sănătății și acesta este cel care inițiază propunerile pe domeniu.

1000 de asistenți pentru persoanele vârstnice, angajați cu bani europeni

A treia categorie de cheltuială este din zona protecției sociale, a asistenților sociali pentru persoane vârstnice, mă refer la cei peste 65 de ani care sunt fără aparținători și care au venitul sub cel minim garantat. Calculele pe care le-am făcut și din estimările pe care le avem, ar fi nevoie de 1000 de asistenți sociali care să ofere servicii de sprijin pentru persoanele vârstnice, de îngrijire la domiciliu. Este un apel de proiecte care, până luni, vom avea draftul de ghid al solicitantului pregătit. Vrem, în același timp, să fie pus în funcțiune și un fel de telverde social pentru persoanele vârstnice, astfel încât să poată să apeleze la acest call-center pentru ca să se găsească soluția în funcție de nevoile pe care le pot avea.

CaleaEuropeană.ro: Câți bani vor fi alocați pentru acest apel?

M.B.: În primă fază, ne-am gândit la o sumă estimată de 30 de milioane de euro, din Programul Operațional Capital Uman (POCU) și tot pe componenta socială sunt pachetele de igienă corporală și pachetele alimentare care se distribuie către persoanele care se află în carantină sau către centrele de bătrâni, casele de copii. Programul este mult mai mare. Vine din Fondul european de sprijin pentru persoanele dezavantajate și, fiindcă cuprinde toate persoanele care au venitul sub cel minim garantat, valoare lui este de 250 de milioane de euro, numărul de beneficiari estimați este de aproximativ 1.100.000 de persone.

CaleaEuropeană.ro: Când vedeți pus în aplicare acest program?

M.B.: Până luni semnăm contractul de furnizare de pachete alimentare. Cel de igientă corporală este semnat și vom avea în cursul săptămânii viitoare o discuție cu cei care sunt furnizorii de produse alimentare ca să ne facem un grafic de timp. Dacă se pot constitui stocurile de alimente, din punctul nostru de vedere, după constituirea garanțiilor prevăzute de lege, poate să funcționeze foarte bine din luna aprilie.

CaleaEuropeană.ro: Suntem, din ce ați spus până acum, în interiorul acelui miliard, plus sau minus, cu cele 300 de milioane care au intrat deja și cu cele 600 care vor intra.

M.B.: Da și mai avem a patra direcție care este destinată întreprinderilor mici și mijlocii care au problema capitalului de lucru în momentul de față. Este o schemă la care lucrăm și sper să o definitivăm în curând pentru că avem în vedere două tipuri de probleme cărora va trebui să le găsim soluții: pe de o parte, este problema capitalului de lucru, adică lipsa lichidităților pentru restartarea activității IMM-urilor sau a celor care au intrat în faliment și vor să se reinventeze pe piața business-ului sau în domeniul business-ului. Va trebui să găsim o formulă pentru că Comisia Europeană a elaborat o schemă de ajutor de stat generală, care permite sprijin financiar sub diverse forme din care cel mai relevant este forma de sprijin sub formă de grant în valoare maximă de 800.000 de euro. V-am spus bugetul schemei, nu aș dori să mă pronunț asupra formei prin care o vom acorda-o până când nu mai avem discuții și cu reprezentanții mediului de business.

Până la 500 de milioane de euro vor fi disponibile pentru IMM-uri

CaleaEuropeană.ro: Câți bani sunt la dispoziție pentru această schemă?

M.B: Estimez că până la 500 milioane de euro vor fi disponibile pentru a avea astfel de scheme de grant. Sigur, poate că banii pe care noi i-am identificat nu vor fi suficienți, dar și statul, prin diversele forme pe care le are, inclusiv împrumuturi și datoria publică, poate oferi sprijin IMM-urilor. Noi avem acest avantaj că IMM-urilor le putem acorda o componentă de grant din fonduri europene. Probabil că decizia poate fi similară cu sursa de finanțare de la bugetul de stat. Mi-e greu să spun ce măsură vor lua în calcul colegii de la Ministerul Finanțelor Publice. 

CaleaEuropeană.ro: Și ca termen aproximativ pentru lansarea acestei scheme în România?

M.B: Eu văd pregătită până la sfârșit de aprilie pentru că este o perioadă în care lumea nu prea se gândește la investiții, ci cum să facă față la limitarea răspândirii coronavirusului, după care, în cursul lunilor mai/iunie, să fie posibilă deschiderea apelurilor.

CaleaEuropeană.ro: Deci granturile acestea vor fi acordate pentru investiții sau și pentru rezolvarea unor probleme de capital cum ați spus inițial?

M.B: Corect. Poate fi capital de lucru, fie pentru investiții noi. Îmi este greu să spun dacă o firmă care are probleme de capital de lucru își dorește să facă o investiție. Cele două forme ar fi complementare. 

CaleaEuropeană.ro: Este frustrant pentru cei din regiunile mai dezvoltate, cum este cazul București-Ilfov, însă veți lua în considerare toți agenții economici sau se va pune în vedere locul de proveniență?

M.B: Regulamentul Comisiei nu permite în momentul de față alocări de fonduri între regiunile dezvoltate și regiunile mai puțin dezvoltate. Una dintre solicitările noastre către Comisie a fost ca transferul de fonduri între regiuni să poată avea loc în funcție de nevoile identificate în fiecare regiune. Practic, din câte am văzut acum, propunerea a fost reluată în Regulamentul Comisiei și așteptăm să se reglementeze pentru că mi s-ar părea corect în această perioadă, fără să avem restricția pe bugetele regionale, să intervenim în funcție de nevoia care există la nivelul fiecărei regiuni. Nevoia este atât de generalizată acum încât intervenția trebuie judecată în funcție de nevoile existente în piață.

CaleaEuropeană.ro: Deci așteptați o clarificare de la Comisie pentru a avea această flexibilitate regională. 

M:B: Da, da. Am cerut flexibilitate între fonduri, adică să putem transfera între Fondul de Coeziune, Fondul Social European sau invers, am cerut flexibilitate între programe, adică să putem transfera din POIM (Programul Operațional Infrastructura Mare) în POCU (Programul Operațional Capital Uman) și dacă va fi cazul, din POCU în POIM. De asemenea, am cerut să putem transfera fonduri între regiunile mai slab dezvoltate la cele mai dezvoltate, deși sună ciudat, dar cele din urmă au foarte puține alocări de fonduri și sunt foarte afectate. A patra solicitare a fost să avem finanțare 100% pentru echipamentele medicale, ceea ce înseamnă că statul român nu mai pune partea de cofinanțare de 15% cât era până în prezent, iar întreaga cheltuială o suportă Comisia Europeană. Aceste propuneri au fost preluate în modificarea de Regulament și așteptăm să-și urmeze cursul aprobărilor. 

De ce a lipsit ministrul Boloș de la videoconferința cu omologii săi europeni

CaleaEuropeană.ro: Pe final, domnule ministru, ați fost criticat de un eurodeputat din opoziție că nu v-ați prezentat la videoconferința cu miniștri de resort de săptămâna trecută și ați trimis în schimb un secretar de stat. 

M:B: Da, eram în videoconferință la Programul Operațional Capital Uman unde trebuia să convingem Comisia să ne accepte cheltuielile cu șomajul tehnic și partea de cheltuieli cu personalul medical și de asistență socială. La videoconferință a fost colega mea, secretarul de stat care mă înlocuiește, și a susținut măsurile pe care le-am stabilit împreună. Să nu uităm că nu au fost prezenți decât cinci miniștri, a fost prezent aparatul tehnic în schimb, iar eu am socotit mai important să fiu la această videoconferință pentru că era o chestiune de viață și de moarte. 

CaleaEuropeană.ro: Practic, ați negociat ceea ce ați descris la începutul discuției noastre.

M.B: Da. În două părți nu puteam fi cu siguranță. 

CaleaEuropeană.ro: Mă bucur că ați clarificat aceste lucruri pentru publicul nostru care urmărește și este interesat de aceste chestiuni.

M.B: Ministerul Fondurilor Europene nu a manifestat lipsă de interes în această perioadă și a făcut toate demersurile necesare pentru a deconta cât mai mult posibil de la Comisia Europeană și sigur chestiunile importante le-am discutat înainte cu toți cei care erau avizați. Deci, practic, colega mea a susținut un mandat pe care îl avea dinainte stabilit. Nu îmi fac probleme și am conștiința foarte liniștită din acest punct de vedere. 

CaleaEuropeană.ro: Mulțumesc frumos, domnule ministru.

 

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Premierul Ludovic Orban, la finalul Conferinței de Securitate de la München: ”Menținerea relației transatlantice este esențială pentru securitatea europeană”

Published

on

Corespondență de la München

Pentru România, ecuația provocărilor din interiorul Occidentului este una cu un rezultat simplu, având în vedere parteneriatul strategic bilateral cu Statele Unite și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, este de părere premierul Ludovic Orban. Vorbind într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la finalul Conferinței de Securitate de la München, acolo unde alături de o delegație guvernamentală a reprezentat România, Orban a arătat că România consideră că menținerea relației transatlantice este fundamentală pentru securitatea europeană.

Șeful Guvernului s-a arătat mulțumit de rezultatul întrevederilor sale bilaterale și de reuniunile la care au participat miniștrii români, salutând din nou angajamentul SUA față de Inițiativa celor Trei Mări. Mai mult, Orban a punctat efectul pozitiv al organizării unei reuniuni privind securitatea la Marea Neagră, care a avut loc vineri seară, sub auspiciile think tank-urilor New Strategy Center (România) și CEPA (Statele Unite).

La München, Ludovic Orban a avut întrevederi bilaterale cu omologul său olandez, Mark Rutte, și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transperanță, Vera Jourova. Întrebat cât de aproape suntem de aderarea la Schengen și de finalizarea MCV, premierul a răspuns: ”cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.

În interviul acordat după participarea sa la dezbaterea ”Eurovision Contest: A Europe that protects” din cadrul Conferinței, Ludovic Orban a atras atenția și asupra necesității creșterii contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene, înaintea unor negocieri complicate care vor începe joi în Consiliul European, unde România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

Vocația europeană și transatlantică a României și viitorul Occidentului. Ludovic Orban: La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem parteneriat strategic cu SUA și suntem membri ai UE și NATO

Ludovic Orban: ”La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, suntem membri NATO și membri ai Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere împărtășim preocuparea pentru apărare, pentru securitate care există la nivelul Uniunii Europene, dar considerăm că orice inițiativă de apărare europeană trebuie să aibă loc în cadrul NATO. Considerăm că este fundamentală pentru securitatea Europei menținerea relației transatlantice, un parteneriat foarte serios cu Statele Unite ale Americii, cu Canada, care să asigure pentru fiecare țară din Uniunea Europeană toate condițiile necesare de securitate. Sigur, este o dezbatere apropo de Vest. Eu cred că din punctul nostru de vedere lucrurile sunt foarte simple și cred că această Conferință de securitate a arătat că relațiile transatlantice sunt foarte important”.

Care au fost rezultatele prezenței politice a României la München. Luodovic Orban: Mă bucur că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră

Ludovic Orban: ”Am fost foarte prezenți, atât în întâlniri bilaterale. Am avut întâlnire cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Kuweitului, cu premierul Georgiei, cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. De asemenea, miniștrii prezenți au fost implicați în reuniuni bilaterale și au participat la dezbateri și mese rotunde organizate în cadrul Conferinței, în paralel cu dezbaterile din plen. Știți foarte bine că este o puzderie de reuniuni bilaterale, mese rotunde, interacțiuni între diferiți actori instituționali implicați în problema securității. Eu cred că a fost o prezență foarte utilă. Am avut întâlniri importante. Mă bucur, de exemplu, că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră. (…) A fost și masa rotundă privind Inițiativa celor Trei Mări. A fost practic anunţul acestei conferinţe care arată, practic, angajamentul SUA în susţinerea proiectelor din cadrul iniţiativei celor Trei Mări, o iniţiativă care, este adevărat, pe flancul Estic al Europei, dar parte din Europa şi care este realizată, izvorâtă din nişte necesităţi de dezvoltare a infrastructurii de transport şi energetice şi o serie de proiecte extrem de importante”.

Negocierea viitorului buget pe termen lung al UE. Ludovic Orban: Obiective noi trebuie să prespună resurse noi, o creștere a contribuțiilor statelor membre

Ludovic Orban: ”Noi priorități, noi cheltuieli înseamnă noi resurse. În primul rând, creșterea contribuțiilor statelor membre. Au apărut noi obiective legate de Green Deal, de protejarea frontierelor Uniunii Europene, de apărare europeană în cadrul PESCO sau privind Europa inteligentă care înseamnă digitalizare și cercetare. Obiective noi trebuie să prespună resurse noi cu atât mai mult cu cât a avut loc Brexitul.  Important este să se ajungă la o înțelegere de creștere a contribuțiilor țărilor și să avem un buget. Să nu uităm că politica de coeziune este una dintre principalele politici la nivel european. Uniunea European, prin solidaritatea manifestată, a avut întotdeauna ca obiectiv coeziunea, adică ridicarea zonelor mai puțin dezvoltate peste mediu. De asemenea, politica agricolă comună este bine împământenită în politicile Uniunii Europene și în continuare susținem o alocare importantă atât la pilonul I, cât și la pilonul II. Suplimentar, noi susținem și realizarea convergenței. În mare parte, competitivitatea fermierilor din România este afectată pentru că plățile la hectare sunt mai jos decât nivelul mediu european. Obiectivul este să creștem la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu european. Ținând cont de menținerea acestor politici la nivel european, de noile politici, atunci vom avea o creștere a cheltuielilor care vor presupune, cel mai probabil, o creștere a contribuțiilor statelor”.

Întâlnirile cu premierul Țărilor de Jos și vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cât de aproape este România de aderarea la Schengen și finalizarea MCV?

Ludovic Orban: ”Îndeplinim condițiile și mi se pare normal și firesc. Noi suntem implicați în apărarea frontierelor și o facem foarte bine, dar nu este bine să se păstreze alte tipuri de frontiere în interiorul Uniunii Europene. Interesele tuturor companiilor, inclusiv olandeze sunt afectate de dificultățile de tranzitare a granițelor. (…) În România se fac pași mari serioși spre democrație, spre respectarea statului de drept, cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.


Premierul Ludovic Orban a reprezentat România la lucrările celei de-a 56-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, continuând astfel tradiția ultimilor ani când țara noastră a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, în anii 2016 și 2019, dar și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în perioada 2018-2019.

Din delegaţia care îl însoţeşte la München pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

La München, Orban a susținut o alocuțiune joi seară la Conferința pentru Europa, în marja Conferinței de Securitate.

Vineri, premierul Orban a avut întrevederi cu prim-miniștrii Kuweitului și Georgiei și cu vicepreședintele Google, Kent Walker, iar la finalul zilei va participa la cina oficială organizată de Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German.

Sâmbătă, premierul român a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său din Țările de Jos, Mark Rutte, ocazie i-a evidențiat obiectivul legitim al României de finalizare a procesului de aderare la spațiul Schengen, pentru care România este deplin pregătită.

Tot sâmbătă, Ludovic Orban a mai avut întâlniri cu președintele German Eastern Business Association, Oliver Hermes, cu Preasfințitul părinte Episcop-vicar Sofian Brașoveanul și cu generalul James Jones, preşedinte onorific al Atlantic Council US și preşedinte al Jones Group International. De asemenea, premierul a participat la recepția găzduită de președintele Raytheon International, Christopher J. Davis, și la dineul de stat oferit de prim-ministrul Landului Bavaria, Markus Söder.

Prim-ministrul Ludovic Orban s-a adresat duminică Conferinței de Securitate de la München, în calitate de invitat de onoare, în cadrul unui panel care deschide lucrările ultimei zile a Conferinței și din care mai fac parte președinta Slovaciei, premierul Croației și doi vicepreședinți ai Comisiei Europene.

Concentrată pe dimensiunea Uniunii Europene, ultima zi a ediției din acest an a Conferinței de Securitate de la München este decupată strategic în două dezbateri intitulate ”Concursul Eurovision”, ambele abordând viitorul Uniunii Europene din perspectivă internă și externă: Europa care protejează și Europa care proiectează.

În debutul zilei, Ludovic Orban a vorbit în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects” alături de președintele Slovaciei Zuzana Čaputová, de premierul Croației Andrej Plenković, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, de președintele Partidului Verzilor din Germania, Annalena Baerbock, și de prim-ministrul landului german North Rhine-Westphalia, Armin Laschet.

După sesiunea de dezbateri, premierul Ludovic Orban și-a încheiat participarea la Conferința de Securitate de la München cu o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Puteți urmări, pe larg, corespondența specială CaleaEuropeană.ro de la München aici.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Profesorul Adrian Streinu-Cercel, candidat la funcția de rector al UMF ”Carol Davila”, vrea revoluționarea procesului de învățare: ”Studentul de astăzi este un student 3D și va fi un student 4D”

Published

on

© Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel / Facebook

Tehnologia și digitalizarea sunt instrumente prin care putem construi modele, inclusiv în câmpul universitar al medicinei, spune profesorul Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” și candidat la funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, profesorul Adrian Streinu-Cercel vorbește despre planul său de reformare a procesului academic și de învățare la nivelul UMF prin tehnologie și digitalizare, spunând că ”studentul de acum nu mai este un student 2D, cum am fost noi, el este un student 3D și va fi un student 4D”.

”Dacă noi vrem să dezvoltăm Universitatea, și cu siguranță toată lumea vrea acest lucru că suntem totuși în secolul al XXI-lea și am petrecut totuși douăzeci de ani din acest secol, în contextul în care gadget-urile s-au dezvoltat atât de mult, trebuie să folosim tehnologia de realitate augmentată pentru studenți. Studentul de acum nu mai este un student 2D, cum am fost noi, el este un student 3D și va fi un student 4D. Vede în complexitate organismul și vede altfel raportul dintre organe și vase. Înțelege altfel patologia și cum se produc mecanismele din organism”, a declarat directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş”.

În context, Streinu-Cercel face referire la necesitatea de modificare a curiculei universitare și menționează relația bună pe care o are colegii din universitate

”Relația mea cu colegii din universitate este una foarte bună. Avem însă câteva elemente care țin de fiecare în parte și de locul unde lucrează. Știm foarte bine că avem ani pre-clinici, unde studentul vine și învață la greu o serie de informații pe care noi, pe urmă, în anii clinici le folosim și le generăm modalitatea de gândire prin algoritmii de lucru. În acest context, trebuie să revizuim întreaga curiculă, atât a anilor pre-clinici, cât și a anilor clinici, în concordanță cu ce avem în acest secol al XXI-lea. În concordanță cu ce? În concordanță cu tehnologia. Fiziologia, deși este aceeași, ea poate fi prezentată în cu totul alt mod și pus studentul să învețe și să îți spune ție, profesorul, ce și cum. Nu mai putem să rămânem la nivelul vine profesorul, ține speech-ul, studentul ia notițe. Chestia este trebuie să se modifice”, spune candidatul la funcția de rector al UMF ”Carol Davila”.

În opinia profesorului Adrian Streinu-Cercel, modalitatea în care studentul este examinat trebuie reformată.

”În momentul de față, avem sesiuni de examene. În ziua cutare te duci la boli infecțioase. Nu, trebuie să fie o platformă în care studentul vine și spune: azi sunt pregătit, vreau să dau șapte examene. Se duce dimineață la ora 7:00 la infecțioase, intră în sala de examen, își ia tableta, începe să completeze în timpul respectiv tot ce are de completat, a terminat, la revedere. Totul se duce în sistem, sistemul îți spune ai luat atâtea puncte. Vrei să-ți mărești nota? Vii mâine și îți mărești nota. După ce a terminat la boli infecțioase, vrea să se ducă la anatomie patologică, completează ce are de completat, și se duce la chirurgie în aceeași zi. De ce să-l mai forțez eu acum când tehnologia este la îndemână? Pentru asta, însă, cadrul didactic trebuie să gândească să facă întrebări. Se schimbă paradigmă și da o cazuistică. Și una este să gândești într-o cazuistică gândită din aproape în aproape de profesor și studentul nu va face decât să replice. Atunci se replică modele, se replică informația și se creează algoritm de diagnostic în capul studentului”, a mai spus el, precizând că modelele nu trebuie neapărat preluate de undeva, ci ele pot fi create.

Citiți și Profesorul Adrian Streinu-Cercel candidează la funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” și dorește extinderea spațiilor de învățământ și de cercetare, reconstruind Universitatea

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending