Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Traian Băsescu: Dacă negocierile PPE cu Macron eșuează, e posibilă o majoritate PPE, Socialiști și Verzi. Ales eurodeputat PMP, fostul președinte al României analizează jocurile de putere dintre marile familii politice europene pentru poziția de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Partidul Miscara Populara/ Facebook

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Ales eurodeputat PMP, fostul președinte al României analizează jocurile de putere dintre marile familii politice europene pentru poziția de președinte al Comisiei Europene. Traian Băsescu estimează că dacă negocierile PPE cu Macron eșuează, e posibilă o majoritate PPE, Socialiști și Verzi, iar nerespectarea procedurii Spietzenkandidaten ar fi un mare pas înapoi pentru europeni.

Cu o vechime de zece ani în Consiliul European, fiind unul dintre cei mai longevivi membri, Traian Băsescu, fostul președinte al României care a semnat tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană, a făcut o radiografie a scenei politice europene, reconfigurată după alegerile europarlamentare din 26 mai, și a explicat în ce măsură această repoziționare a forțelor de putere vor influența stabilirea numelor de la vârful instituțiilor europene.

De altfel, șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre UE se întâlnesc astăzi la Bruxelles într-un summit informal al Consiliului European, primul după scrutinul european care a înregistrat o prezență nemaivăzută în ultimii 20 de ani, unde vor analiza rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai şi pentru a începe procesul de desemnare a şefilor principalelor instituţii ale UE.

Citiți și:
“3+1” concluzii decisive pentru viitorul Uniunii după alegerile europene. Cum va arăta Europa următorilor cinci ani și șansa României de a deveni o forță politică în UE
Parlamentul European pune presiune pe șefii de stat și de guvern din UE și solicită ca unul dintre candidaţii ”cap de listă” să fie desemnat viitorul preşedinte al Comisiei Europene
Emmanuel Macron își ”încordează mușchii politici” la Consiliul European: Președintele francez a format o alianță care se opune numirii lui Manfred Weber în fruntea Comisiei Europene

Urmăriți, în continuare, interviul acordat pentru CaleaEuropeana.ro:

CaleaEuropeana: Domnule Președinte, dată fiind experiența dumneavoastră în Consiliile Europene, prima întrebare ar fi legată exact de procedura de lucru. Am văzut că PPE a câștigat alegerile, dar este prima dată când nu mai poate face majoritate doar cu socialiștii. Cum credeți că va juca Franța, prin Macron, și ce ar putea face PPE pentru a negocierile din Consiliu?

Traian Băsescu: Președintele Macron este într-o poziție destul de bună de negociere pentru că socialiștii și popularii europeni nu mai pot face majoritatea în Parlament și, implicit, au nevoie de majoritate pentru instalarea Comisiei Europene. În aceste condiții, va trebui luat un al treilea partener. Ori președintele Macron, ori, eu nu exclud posibilitatea apropierii de Verzi, care au mai fost în discuție și la formarea Comisiei Juncker. Opțiunea principală cred că va fi către noua structură politică ce se formează, Macron cu fostul ALDE european.

PPE, cu socialiștii, parteneriatul tradițional și acest parteneriat care a devenit insuficient ca să susțină instalarea Comisiei, va trebui să apeleze la o a treia forță politică. Foarte probabil va fi Macron cu fostul ALDE european, care se alătură grupului pe care îl aduce președintele Macron. Dacă exigențele vor fi foarte mari, nu exlud posibilitatea ca popularii, socialiștii să încerce o discuție cu Verzii, ceea ce ar complica lucrurile.

Exigența președintelui Macron este legată de modul în care se determină șeful Comisiei și domnia sa spune că nu acceptă, în principiu, soluția cu săgeata care aleargă în timpul campaniei.

CaleaEuropeana: Nici cu domnul Juncker nu a fost foarte simplu de făcut Spitzenkandidaten, ca procedură. Este posibil să avem de-a face cu un pas în spate pentru Europa, pentru că Spitzenkandidaten a fost prezentat ca o formă de apropiere de cetățean și de transparență, a propos de angajmentul liderilor europeni. Dacă Macron câștigă și își impune, nu neapărat omul, ci metoda – inlocuirea Spitzenkandidaten cu altcineva, rezultat dintr-o negociere și nu din alegeri – nu ar afecta acest entuziasm european care a scos oamenii din casă la alegeri, pentru prima dată mai mult decât acum 20 de ani?

Traian Băsescu: În mod categoric va fi un pas înapoi. De aceea am și spus că s-ar putea ca popularii, socialiștii să deschidă discuții și cu Verzii cu care au mai fost discuții la formarea Comisiei Jean-Claude Juncker.

CaleaEuropeana: Mai ales că agenda aceasta legată de mediu am văzut-o cam la toate partidele mari în campanie.

T.B.: Mai ales că socialiștii sunt mari susținători ai agendei de mediu. Nici popularii nu sunt mai prejos. Nu exclud posibilitatea să apeleze la o alianță cu Verzii, dacă președintele nu cedează – decât să distrugă principiul care este corect și dat ca linie din Tratatul de la Lisabona.

Aș crede că Macron face o presiune pe cea mai importantă funcție executivă din Uniunea Europeană pentru a primi o compensație undeva, foarte probabil Consiliu sau chiar la Parlament

CaleaEuropeana: Credeți că înțelegerea de la Aachen, parafată recent de Merkel și Macron ar putea include și un deal franco-german? La Munchen, la închiderea campaniei lui Manfred Weber, Angela Merkel a spus că îl susține. Pe final de mandat, Merkel își asumă candidatura lui Weber, în condițiile în care Germania pierduse și cu Schulz acum cinci ani? Ar putea accepta Merkel să piardă un nou neamț șefia Comisiei Europene?

T.B.: Juncker a fost soluția doamnei Merkel pe care, până la urmă Olanda a înghițit-o, deși Michel Barnier a fost unul din competitori. Michel Barnier a pierdut în Congres, dar nu sunt convins că Michel Barnier ar fi fost mai bun decât Juncker ca președintele de Comisie.

Nu cred că, în momentul de față, între Merkel și Macron a apărut o înțelegere legată de președintele Comisiei Europene. Aș crede că Macron, deși știe că nu numai Germania nu va renunța la principiul săgeții, dar și alte state vor susține poziția Germaniei, face o presiune pe cea mai importantă funcție executivă din Uniunea Europeană pentru a primi o compensație undeva, foarte probabil Consiliu sau chiar la Parlament.

CaleaEuropeana.: La Parlament este Guy Verhosftadt care se încălzește de ani de zile pentru poziția asta.

T.B.: Probabil că se va mai încălzi câțiva. Nu cred că Macron acceptă să nu aibă un francez în primele trei funcții.

CaleaEuropeana: Vă gândiți la cineva anume?

T.B.: Îl văd pe Barnier, negociatorul Brexit-ului, ca un politician aflat în poll position și prin natura prestigiului pe care îl are și a capacității lui de a gestiona chestiuni europene. Barnier ar fi un adevărat politician cu valențe de tehnocrat.

CaleaEuropeana: Vă gândiți pentru Consiliu?

T.B.: Bineînțeles. La Consiliul European ar fi o soluție excelentă, dacă nu se merge și pe varianta unui estic. În momentul de față, evantaiul este foarte deschis. Ar cam fi cazul, având în vedere că funcția de președintele al Consiliului European este mai mult una administrativă decât de decizie politică, ar fi cazul să se mențină acordarea acestei funcții către țările est-europene.

Calea Europeană: Aveți vreun profil la care vă gândiți acum?

T.B: Iohannis este primul.  Este singurul care îmi vine în cap.

CaleaEuropeană: A mai fost o discuție și acum un an, pe surse, dar a fost negată această ipoteză.

T.B: Eu nu spun că discuția există. Spun că este o discuție care se poate face începând din această seară.

CaleaEuropeană: În legătură cu Spitzenkandidat-ul din partea stângă a zonei politice, i-am pus această întrebare după dezbaterea Eurovision, unde a fost prezent și domnul Timmermans, și a răspuns că socialiștii vor sprijini Spitzenkandidatul, adică și-a menținut angajamentul, altminteri cum a făcut și Schulz acum 5 ani. Dar Timmermans insistă foarte mult pe dezvoltarea unei noi alianțe în Europa, o alianță ,,progresistă”, îi spune el, la care a chemat toată stânga și ALDE. Este posibil să răstoarne rezultatul din alegeri, împotriva PPE, cu o alianță?

T.B: Eu zic că nu și nici nu ar fi corect. Timmermans trebuie să înțeleagă că a pierdut. El a avut un PR extraordinar legat de alegerile din Olanda și crede că pe acel PR se poate impune la nivelul UE. Personal, dacă aș reprezenta România în Consiliul European, aș fi extrem de ostil unei asemenea soluții care ar comasa suveraniști și național-populiști și nu cred că este cazul să se strice această construcție de populari cu socialiști, iar Timmermans ar trebui să înțeleagă că, deși s-a urcat cu picioarele pe România, nu au câștigat socialiștii alegerile, ci popularii. Asta l-a ajutat să câștige pe plan intern. 

Prioritatea eurodeputatului Traian Băsescu, restabilirea încrederii europenilor în UE

CaleaEuropeană: Pe final de interviu, puteți să menționați câteva dintre obiectivele pe care le aveți pentru debutul acestui mandat?

T.B: În opinia mea, ca om care a fost 10 ani în Consiliul European, primul lucru este legat de restabilirea încrederii europenilor în UE, pentru că participarea masivă la vot a cetățenilor europeni este un semnal că vor UE. Trebuie să le redăm încrederea. Sunt câteva lucruri pe care trebuie să le rezolvăm cu prioritate pentru a putea construi procesele de integrare europeană care să ne ducă la Statele Unite ale Europei pe termen lung. Primul lucru care trebuie făcut este punerea sub control a migrației prin mijloace legale și convenții izvorâte din alte convenții internaționale pentru migrație. Apoi avem problema terorismului, care nu este de joacă. Aici trebuie să avem instrumente create la nivel european, precum o agenție de analiză a informațiilor și frânturilor de informații pe care le primesc de la statele membre, în așa fel încât să diminueze riscul terorist care s-a accentuat, în opinia mea, pentru că luptătorii ISIS au revenit în Europa după ce au pierdut califatul din Irak și Siria și pentru că unele moschei sunt centre de recrutare și îndoctrinare a tinerilor pentru a deveni teroriști și anti-creștini. Deci, avem nevoie, la nivel european, de o structură care să diminueze riscul terorist. Și, în sfârșit, trebuie să clarificăm cu Schengen-ul, care s-a dovedit ineficient, protejarea frontierelor UE a fost un eșec total. Trebuie să creăm acel serviciu european mult mai bine pregătit decât Frontex-ul, mai bine echipat cu oameni, nave, aeronave și cuplat cu capacitatea marinelor militare din Mediterana, care să oprească navele cu imigranți ilegali ale Libiei, ale Marocului de la a accesa cele trei căi de intrare în Europa. Deci, acestea ar fi cele trei priorități: controlul migrației, consolidarea frontierelor și crearea unei agenții pentru prelucrarea datelor în vederea combaterii terorismului. De la această bază putem pleca mai departe să discutăm despre accelerarea proceselor de integrare și lansarea noului proiect european care vizează Statele Unite ale Europei. 

CaleaEuropeană: Vă mulțumesc foarte mult pentru amabilitate și pentru analiză și, pentru că ați vorbit despre Schengen, nu pot încheia fără să vă întreb dacă vedeți vreo șansă ca România să adere la Schengen, anul acesta, măcar cu frontierele aeriene. 

T.B: Dincolo de faptul că ne-am săturat noi, s-a săturat și doamna Merkel de cerbicia olandezilor și s-ar putea să ne sprijine pentru a da drumul la frontierele aeriene. 

CaleaEuropeană: Vă mulțumesc! Asta înseamnă și un timp de așteptare mai mic pentru dumneavoastră când o să zburați la Bruxelles.  

Traian Băsescu va merge în PPE din Parlamentul European de pe prima poziție a Partidului Mișcarea Populară (PMP), care a obținut un scor de 5,67% în alegerile europarlamentare, alături de Eugen Tomac, ocupantul locului doi pe listele formațiunii politice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan: România a obținut o sumă istorică de fonduri UE pentru că Președintele și Guvernul au vorbit pe o singură voce

Published

on

© Facebook/ Siegfried Muresan

România a obținut o sumă istorică de bani de la UE și se bucură de credibilitate la nivel european datorită Președintelui și Guvernului care vorbesc pe o singură voce, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al Partidului Popular European, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro

Siegfried Mureșan, în calitate de responsabil de negocierile bugetare cu privire la rezoluția Parlamentului European ca răspuns la acordul Consiliului European pe Bugetul Multianual al UE 2021 – 2027 și Pachetul de Redresare, a vorbit despre prioritățile popularilor europeni în raport cu acest subiect, precum și despre șansa de dezvoltare pe care o are România după ce a obținut o alocare de aproape 80 miliarde de euro pentru următorul exercițiu financiar. 

 

Amintim că cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU- NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Tot marți dimineață, președintele Klaus Iohannis a anunțat, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

În acest context, Siegfired Mureșan a subliniat că România a obținut acum o sumă istoric de mare de fonduri europene pentru următorii ani datorită faptului că „Guvernul, miniștrii de resort, prim-ministrul și președintele au vorbit pe aceeași limbă, au tras în aceeași direcție”.

„Nu a mai existat situație în care președintele să dea o direcție oficială a statului român și miniștrii Guvernului, cum se întâmpla în timpul guvernării PSD, să vorbească pe persoană fizică, pe cont propriu, în afara liniei oficiale date acesta”, a adăugat acesta.

Mai mult, spune Mureșan, „datorită credibilității României în momentul de față, pe plan european, am obținut un rezultat foarte bun”. Prin urmare, „trebuie să absorbim acești bani, să îi punem la lucru”, dar pentru acest lucru „avem nevoie de o corelare între politica noastră la nivel european, la nivel național și la nivel local”, ceea ce înseamnă că primarii, Guvernul și nivelul european de reprezentare trebuie să aibă aceleași interese pentru ca lucrurile să nu se blocheze. 

De exemplu, menționează vicepreședintele PPE, în ultimii ani de zile, fondurile europene au venit acolo unde au existat președinți de consilii județene și primari competenți” datorită cărora „fața orașelor și a județelor s-a schimbat, lucrurile îmbunătățind-se foarte multe. Cu toate acestea, atenționează politicianul de la Bruxelles, au existat blocaje la marile proiecte de infrastructură, de investiții, amintind că „trei guverne PSD au depus un singur mare proiect de investiții la Bruxelles și anume, podul peste Dunăre de la Brăila”.

Siegfried Mureșan subliniază că „Uniunea Europeană ajută România acum mai mult decât oricând” prin aceste fonduri care sunt „mai multe decât am primit oricând in ultimii ani”, iar ajutorul este unul imediat, în contextul pandemiei de coronavirus, cât și pe termen lung, pe următorii șapte ani. În acest context, în care se pune accentul foarte mult pe solidaritate și unitate, România are datoria „de a se dezvolta bine” pentru a contribui la dezvoltarea Uniunii Europene în ansamblu. 

În ceea ce privește rezoluția Parlamentului European care vizează începerea negocierilor finale dintre Consiliu și Parlament pe bugetul UE pe următorii 7 ani, Siegried Mureșan, în calitate de coordonator privind redactarea documentului din partea grupului PPE, precizează că rezoluția „este foarte importantă fiindcă va fi adoptată cu majoritate largă și transmite un mesaj foarte puternic Consiliului”, pe care eurodeputații îl susțin în raport cu munca depusă pentru anvelopele naționale, însă își doresc creșterea bugetului la unele programe europene.

Din perspectiva grupului PPE, dar nu numai, Siegfried Mureșan menționează că alocări bugetare financiare sunt necesare pentru Programul Erasmus+, Programul European de Sănătate sau politica de migrație și azil, în special partea de securitate a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

De altfel, în ceea ce privește Programul European de Sănătate, vicepreședintele PPE susține că o alocare financiară mai mare ar fi în interesul României, cu precădere în contextul crizei sanitare generate de COVID-19 care a exacerbat neajunsurile sistemului național de sănătate.

„Este în interesul României. România este țara europeană care acordă cele mai puține fonduri europene pe cap de locuitor pentru sănătate. Așa a fost in ultimii ani și finanțarea sistemului medical este una din principalele sale probleme. Cu cât vom avea un fond de sănătate mai mare, cu atât este mai bine și pentru România. Bani din care vor putea fi construite spitale dacă e nevoie, modernizate spitalele existente, fiindcă am văzut acum pe durata pandemiei că se poate oricând să vină un al doilea val. Pentru a putea avea grijă de toate persoanele infectate avem nevoie de capacități mari în spitale și avem nevoie de capacități mari și pentru a evita intrarea într-o nouă perioadă de carantină. Dacă capacitățile in spitale sunt mici, oricând virusul se răspândește un pic, va trebui să reintram in carantină, căci dacă nu, spitalele ar fi suprasolicitate. De aceea, acest fond de sănătate este atât de important”, a explicat Siegfried Mureșan.

În ceea ce privește banii pentru protecția frontierelor externe ale UE, „o altă prioritate a grupul Partidului Popular European, acceptată de Parlamentul European”, eurodeputatul PNL a precizat că grupul din care face parte cere creșterea bugetului pentru că „un control bun al frontierei externe a UE înseamnă că putem tri în siguranță și ne putem mișsca liberi în interiorul UE, fără controale la frontierele interne dintre statele membre.

„Vedem că în vecinătatea noastră nu toate țările sunt sigure, nu toate țările sunt stabile. Vedem provocări din partea Turciei la adresa Ciprului, presiuni imigraționiste câteodată pe granița dintre Turcia și Grecia. Trebuie să întărim controlul frontierei externe a UE”, a mai explicat Siegfried Mureșan.

Ca atare, spune acesta, „poziția existentă de negociere între Parlament și Consiliu este una firească, intrăm într-o rundă finală de negocieri, la capătul căreia sunt sigur că vom adopta un buget bun pentru UE, per ansamblu, și repet, bun și pentru România, căci tot ceea ce s-a obținut pentru România până acum e bun obținut”.

 

Continue Reading

INTERVIURI

Președintele Parlamentului European, despre aderarea României la Schengen: “Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Parlamentului European a afirmat luni că este în interesul tuturor statelor membre și al instituțiilor UE ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue și ca toată Europa să poată beneficia de spațiul de liberă circulație.

“Cred că este interesul tuturor că acest proces să continue. După cum știți, sunt diferiți pași care trebuie îndepliniți și diferite evaluări care trebuie făcute constant. Desigur, sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European”, a spus David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

“Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli, răspunzând astfel unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Parlamentului European David Sassoli: Vom copleși cu datorii viitoarele generații. Dacă răspunsul UE nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Măsurile ce urmează a fi decise de statele membre și instituțiile UE pentru redresarea economică post-pandemie a Europei vor copleși cu datorii viitoarele generații, a avertizat luni președintele Parlamentului European, David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

Șeful co-legislativului european a solicitat statelor membre să asculte și să ia în considerare poziția exprimată de Parlamentul European, subliniind că “dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor“.

“Toată lumea depune eforturile sale maxime pentru a ajunge la un acord. Nu cred că avea sens să discutăm dacă nu aveam încredere unul în celălalt, că putem face acest lucru și cu putem ajunge la un rezultat bun. Însă, nimic nu poate fi luat de la sine. Cu siguranță, am încredere că vom ajunge la un rezultat pozitiv în cadrul acestui proces pentru că este în interesul tuturor. În mod special, dacă solicitările Parlamentului sunt ascultate, atunci cred că lucrurile ar fi mai ușoare”, a spus Sassoli, în interviul acordat pentru Konbini.com (Franța), T-online.de (Germania), TheJournal.ie (Irlanda), Open.online (Italia), CaleaEuropeană.ro (România) și HuffingtonPost.es (Spania).

Citiți și Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Președintele Parlamentului European urmează să poarte miercuri discuții cu cancelarul german Angela Merkel, în contextul în care aceasta prezintă în plenul de la Bruxelles prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, Sassoli va participa la prima rundă de negocieri inter-instituționale alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și cancelarul Angela Merkel în calitate de reprezentant al președinției rotative a Consiliului UE.

El a mai spus că este neclar cât timp vor dura aceste negocieri, mai ales în condițiile în care Comisia Europeană, Germania și Franța fac presiuni pentru un acord rapid asupra planului gigantic de 1.850 de miliarde de euro. Cu toate acestea, David Sassoli a spus că va reitera poziția Parlamentului European.

“Nu putem merge cu spatele, nu putem pune la îndoială sumele stabilite de planul Comisiei, trebuie să avem un calendar adecvat care să includă data exactă când resursele proprii vor intra în vigoare. Cu privire la CFM, vrem să discutăm câteva linii bugetare cu care nu suntem mulțumiți și mă refer la liniile bugetare privind cultura, Erasmus și cercetarea. Nu putem tăia bani în ce-i privește pe tineri, dacă vrem ca tinerii să fie viitorul Europei (…) Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor (…) Dacă vom intra în datorii, dar nu oferim nimic care să construiască un viitor pentru generațiile tinere, atunci vom fura resurse de la generațiile tinere“, a avertizat președintele PE.

“Nu este suficient să ajungă la un acord în Consiliu pe instrumentul de redresare și pe bugetul multianual. Trebuie să vină în Parlament cu ele. Cred că este o idee bună să asculte Parlamentul. Cu cât ascultă mai mult Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să ajungă să ajungă la soluții. Cred că urmează săptămâni intense înaintea noastră. Vom lucra din greu și cred că Comisia a arătat că are abilități bune de ascultare. Ei vor să activeze articolul 324 din Tratat. Acest lucru transmite un semnal bun, de a începe dezbateri între instituții care să conducă la un rezultat bun. Cu cât vor asculta mai mult ce spune Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să găsim soluții“, a completat el.

Înaintea prezentării de către Germania a priorităților sale la cârma UE, David Sassoli a apreciat că ambițiile președinției semestriale germane sunt în deplin acord cu solicitările Parlamentului European. 

“Avem nevoie de o Europă care relansează toate economiile statelor membre și avem nevoie ca cetățenii să fie într-o poziție în care să poată ieși din această situație teribilă”, a afirmat acesta.

Pe de altă parte, David Sassoli a făcut un apel către președinția germană și către instituțiile UE să reducă diferențele dintre Nord și Sud.

“Am spus de multe ori că Europa va fi mai unită atunci când va reduce diferențele dintre Nord și Sud. (…) Dacă președinția germană și instituțiile UE acționează către această viziune, cred că vom putea spune că am atins obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul lunii martie, când toată lumea a înțeles că fie Uniunea Europeană va fi întărită, fie se va prăbuși. Trebuie să continuăm să ne consolidăm Uniunea. În termeni practici, asta înseamnă să dăm Uniunii Europene noi instrumente. Putem aborda provocări globale numai dacă dăm Uniunii Europene noi puteri. De aceea, un proces de care nu am uitat și care va fi relansat de o manieră mai intensă este Conferința privind Viitorul Europei”, a mai precizat el.

De asemenea, David Sassoli a subliniat că este nevoie de o Europă mai independentă, mai rezilientă și mai autonomă în fața efectelor crizelor. “Dar pentru a face asta, trebuie să avem punctul nostru de vedere propriu. Trebuie să aducem înapoi în Europa mare parte din producția pe care am delegat-o altora. Pentru a face asta trebuie să reflectăm la cum putem fi un jucător pe scena internațională”, a mai spus el.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Președintele Parlamentului European a mai subliniat că este în interesul tuturor ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue, întrebat fiind de contextul unei posibile aderări a Bulgariei, României și Croației la spațiul de liberă circulație

Sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European. (…) Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending