Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Vicepreședintele Grupului PPE Siegfried Mureșan: România a obținut o sumă istorică de fonduri UE pentru că Președintele și Guvernul au vorbit pe o singură voce

Published

on

© Facebook/ Siegfried Muresan

România a obținut o sumă istorică de bani de la UE și se bucură de credibilitate la nivel european datorită Președintelui și Guvernului care vorbesc pe o singură voce, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al Partidului Popular European, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro

Siegfried Mureșan, în calitate de responsabil de negocierile bugetare cu privire la rezoluția Parlamentului European ca răspuns la acordul Consiliului European pe Bugetul Multianual al UE 2021 – 2027 și Pachetul de Redresare, a vorbit despre prioritățile popularilor europeni în raport cu acest subiect, precum și despre șansa de dezvoltare pe care o are România după ce a obținut o alocare de aproape 80 miliarde de euro pentru următorul exercițiu financiar. 

 

Amintim că cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU- NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Tot marți dimineață, președintele Klaus Iohannis a anunțat, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

În acest context, Siegfired Mureșan a subliniat că România a obținut acum o sumă istoric de mare de fonduri europene pentru următorii ani datorită faptului că „Guvernul, miniștrii de resort, prim-ministrul și președintele au vorbit pe aceeași limbă, au tras în aceeași direcție”.

„Nu a mai existat situație în care președintele să dea o direcție oficială a statului român și miniștrii Guvernului, cum se întâmpla în timpul guvernării PSD, să vorbească pe persoană fizică, pe cont propriu, în afara liniei oficiale date acesta”, a adăugat acesta.

Mai mult, spune Mureșan, „datorită credibilității României în momentul de față, pe plan european, am obținut un rezultat foarte bun”. Prin urmare, „trebuie să absorbim acești bani, să îi punem la lucru”, dar pentru acest lucru „avem nevoie de o corelare între politica noastră la nivel european, la nivel național și la nivel local”, ceea ce înseamnă că primarii, Guvernul și nivelul european de reprezentare trebuie să aibă aceleași interese pentru ca lucrurile să nu se blocheze. 

De exemplu, menționează vicepreședintele PPE, în ultimii ani de zile, fondurile europene au venit acolo unde au existat președinți de consilii județene și primari competenți” datorită cărora „fața orașelor și a județelor s-a schimbat, lucrurile îmbunătățind-se foarte multe. Cu toate acestea, atenționează politicianul de la Bruxelles, au existat blocaje la marile proiecte de infrastructură, de investiții, amintind că „trei guverne PSD au depus un singur mare proiect de investiții la Bruxelles și anume, podul peste Dunăre de la Brăila”.

Siegfried Mureșan subliniază că „Uniunea Europeană ajută România acum mai mult decât oricând” prin aceste fonduri care sunt „mai multe decât am primit oricând in ultimii ani”, iar ajutorul este unul imediat, în contextul pandemiei de coronavirus, cât și pe termen lung, pe următorii șapte ani. În acest context, în care se pune accentul foarte mult pe solidaritate și unitate, România are datoria „de a se dezvolta bine” pentru a contribui la dezvoltarea Uniunii Europene în ansamblu. 

În ceea ce privește rezoluția Parlamentului European care vizează începerea negocierilor finale dintre Consiliu și Parlament pe bugetul UE pe următorii 7 ani, Siegried Mureșan, în calitate de coordonator privind redactarea documentului din partea grupului PPE, precizează că rezoluția „este foarte importantă fiindcă va fi adoptată cu majoritate largă și transmite un mesaj foarte puternic Consiliului”, pe care eurodeputații îl susțin în raport cu munca depusă pentru anvelopele naționale, însă își doresc creșterea bugetului la unele programe europene.

Din perspectiva grupului PPE, dar nu numai, Siegfried Mureșan menționează că alocări bugetare financiare sunt necesare pentru Programul Erasmus+, Programul European de Sănătate sau politica de migrație și azil, în special partea de securitate a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

De altfel, în ceea ce privește Programul European de Sănătate, vicepreședintele PPE susține că o alocare financiară mai mare ar fi în interesul României, cu precădere în contextul crizei sanitare generate de COVID-19 care a exacerbat neajunsurile sistemului național de sănătate.

„Este în interesul României. România este țara europeană care acordă cele mai puține fonduri europene pe cap de locuitor pentru sănătate. Așa a fost in ultimii ani și finanțarea sistemului medical este una din principalele sale probleme. Cu cât vom avea un fond de sănătate mai mare, cu atât este mai bine și pentru România. Bani din care vor putea fi construite spitale dacă e nevoie, modernizate spitalele existente, fiindcă am văzut acum pe durata pandemiei că se poate oricând să vină un al doilea val. Pentru a putea avea grijă de toate persoanele infectate avem nevoie de capacități mari în spitale și avem nevoie de capacități mari și pentru a evita intrarea într-o nouă perioadă de carantină. Dacă capacitățile in spitale sunt mici, oricând virusul se răspândește un pic, va trebui să reintram in carantină, căci dacă nu, spitalele ar fi suprasolicitate. De aceea, acest fond de sănătate este atât de important”, a explicat Siegfried Mureșan.

În ceea ce privește banii pentru protecția frontierelor externe ale UE, „o altă prioritate a grupul Partidului Popular European, acceptată de Parlamentul European”, eurodeputatul PNL a precizat că grupul din care face parte cere creșterea bugetului pentru că „un control bun al frontierei externe a UE înseamnă că putem tri în siguranță și ne putem mișsca liberi în interiorul UE, fără controale la frontierele interne dintre statele membre.

„Vedem că în vecinătatea noastră nu toate țările sunt sigure, nu toate țările sunt stabile. Vedem provocări din partea Turciei la adresa Ciprului, presiuni imigraționiste câteodată pe granița dintre Turcia și Grecia. Trebuie să întărim controlul frontierei externe a UE”, a mai explicat Siegfried Mureșan.

Ca atare, spune acesta, „poziția existentă de negociere între Parlament și Consiliu este una firească, intrăm într-o rundă finală de negocieri, la capătul căreia sunt sigur că vom adopta un buget bun pentru UE, per ansamblu, și repet, bun și pentru România, căci tot ceea ce s-a obținut pentru România până acum e bun obținut”.

 

Corina Crețu

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Romania pare a fi singura țară care, in actualul context, subfinanțează sistemul de sănătate, in principal domeniul Terapiei Intensive, locul care poate face diferența între viața și moartea unui om, a afirmat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D).

Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul român a amintit măsurile adoptate de Parlamentul European în ultimul an pentru combaterea pandemiei și sprijinirea sistemelor de sănătate din statele membre.

“Exact acum un an, am adoptat în Parlamentul European, măsuri care să ofere sprijin de urgență Statelor Membre în lupta împotriva pandemiei și care să ajute sistemele naționale de sănătate. Modificarea regulamentului privind Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 a permis mobilizarea a miliarde de euro în lupta împotriva pandemiei, bani care ar fi trebuit folosiți pentru sprijinirea sistemelor medicale naționale. Totodată, am adoptat la nivelul Parlamentului European măsuri excepționale pentru flexibilizarea folosirii fondurilor structurale și de coeziune, astfel încât să fie redusă vulnerabilitatea economiilor naționale și să fie protejați cetățenii în fața efectelor economice nefaste ale acestei crize. Astfel, toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune (este vorba despre Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune) pot fi redirecționate de Statele Membre – pana in anul 2023 – unde au cel mai urgent nevoie de ele, fiind posibile chiar transferurile dintre fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Totodată, cerințele de cofinanțare sunt eliminate, ceea ce reprezintă un ajutor suplimentar pentru state. In plus, in noiembrie 2020 am votat in Parlamentul European programul EU4Health pentru o Uniune Europeană a Sănătății”, a scris Crețu, pe Facebook.

În acest context, Corina Crețu a mai spus că Guvernul României ar fi trebuit sa își planifice deja de mai bine de un an modul in care folosește bugetul national și european pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

“Reamintesc ca rata de absorbție pentru exercițiul financiar 2014-2020 se afla la ora actuala la 52%, deci Romania putea, încă de acum un an sa își redirecționeze fondurile necheltuite spre domeniul sănătății, atât de important pentru cetățeni”, a conchis ea.

Continue Reading

Alin Mituța

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia pentru control bugetar (CONT) din Parlamentul European a adoptat săptămâna aceasta regulamentul privind programul UE de luptă antifraudă, a anunțat eurodeputatul USR PLUS Alin Mituța, raportor din partea grupului Renew Europe pentru acest dosar.

Noul program, cu un buget de 181 milioane de euro pentru perioada 2021-2027, va fi implementat de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

“Programul are ca obiectiv protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și o aplicare corectă a legii în chestiuni vamale și agricole. În această situație colaborarea dintre autoritățile naționale și Comisia Europeană este esențială”, a afirmat Mituța

Potrivit acestuia, în urma negocierilor, Parlamentul European a reușit să introducă o referință la condiționalitatea statului de drept, care presupune că dacă un stat membru al Uniunii încalcă statul de drept, acestuia i se poate bloca accesul la fondurile europene.

De asemenea, Parlamentul a reușit și să consolideze și deschiderea programului către alte țări, printre care și Republica Moldova.

“În mare, obiectivele programului vor fi: prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene; sprijinirea raportării neregulilor; punerea la dispoziție a unor instrumente pentru schimbul de informații și acordarea de sprijin pentru asistența administrativă în domeniul vamal și cel agricol”, a subliniat europarlamentarul român.

“Vor fi eligibile pentru finanțare autoritățile publice relevante, institute de cercetare și de învățământ, entități nonprofit, entități juridice sau organizații internaționale”, a conchis el.

Alin Mituța a devenit membru al Parlamentului European la începutul acestui an, după ce fostul eurodeputat Cristian Ghinea a fost numit ministru al investițiilor și proiectelor europene. În legislativul european, el este membru în Comisia pentru control bugetar, în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și la Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.

În ce privește noul program de luptă antifraudă și implementarea acestuia de către OLAF, între 2010 și 2019, Oficiul a finalizat peste 2.000 de investigații, a recomandat recuperarea a peste 7,3 miliarde de euro la bugetul UE și a emis peste 2 700 de recomandări pentru ca autoritățile competente din statele membre și UE să ia măsuri juridice, financiare, disciplinare și administrative.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

Published

on

© European Parliament

Proiectul pilot New Space Traffic Management depus în 2018 de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu începe să fie implementat de către Comisia Europeană, a anunțat europarlamentarul român în urma unei întâlniri a Intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European pe care îl conduce. 

Este un moment foarte important pentru mine, deoarece implementarea proiectului meu privind managementul traficului spațial este primul pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială europeană. Este al doilea proiect pilot referitor la politica spațială pe care îl văd implementat și mă bucur că toți cei implicați în acest domeniu: Comisia Europeană, prin doamna Ekaterini Kavvada- director în cadrul DG DEFIS; industria din domeniu; colegii europarlamentari membri ai intergrupului încep să colaboreze în jurul acestui proiect”, a spus Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Potrivit eurodeputatului român, reuniunea Intergrupului Cer și Spațiu a fost dedicată managementului traficului spațial, deoarece, în opinia sa, are loc o creștere rapidă a activității în spațiu, iar multe companii private pregătesc lansări ale sateliților într-un ritm fără precedent, ceea ce generează provocări tehnice privind identificarea locurilor sigure de plasare pe orbită, atât față de alți sateliți, cât mai ales pentru a evita coliziunea cu deșeurile spațiale.

“Câteva concluzii foarte utile s-au desprins la finalul dialogului nostru. Creșterea activității din spațiu atât guvernamentale, cât și la nivel privat impune crearea unui sistem de gestionare a lansării sateliților pe orbită; deșeurile spațiale sunt o amenințare reală, dacă ne gândim că din cei 5.000 sateliți lansați, doar 2.000 sunt funcționali, ceilalți 3.000 sunt în faza de dezintegrare și pun în mare pericol atât investiția în sateliții lansați, cât și capacitatea noastră de a menține serviciile care se bazează pe datele transmise de sateliți; este absolut necesar să avem cât mai repede cu putință un sistem de management al traficului spațial. Sunt 3 elemente de care trebuie să ținem cont în crearea acestui sistem: capabilitățile tehnice, cadrul legal și cooperarea internațională”, a continuat Marinescu.

“Sunt convins că în viitorul foarte apropiat spațiul va deveni extrem de important și din păcate, Uniunea nu face suficient de mult și de repede pentru a putea ține pasul cu noua realitate și pentru a-și securiza statutul de putere spațială”, a conchis el.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonator al grupului PPE în Comisia pentru transport și turism, a fost ales în februarie președinte al Intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European.

Membru al PE încă din 2007, Marinescu a anunțat în 2017 că va depune în Parlamentul European un proiect pilot pentru realizarea unui studiu privind un sistem de trafic în spațiu.

Fiecare membru al Parlamentului European, grup politic din Parlament și comisie parlamentară are dreptul să propună, în cadrul procedurii bugetare anuale, proiecte-pilot sau acțiuni pregătitoare (etapa următoare a unui proiect-pilot și anterioară unei eventuale transformări a inițiativei într-un instrument permanent) în diverse domenii cu condiția ca acestea să nu fie acoperite sau vizate de politici europene deja existente sau să nu primească finanțare prin intermediul unor instrumente care funcționează deja la nivel comunitar. Propunerile sunt trimise inițial spre evaluare Comisiei Europene care se pronunță asupra viabilității sau oportunității lor, evaluarea fiind notată pe o scara de la A la D, unde A echivalează cu un calificativ maxim, iar D, cu un calificativ minim. După depunerea amendamentelor bugetare și eventuala lor aprobare, proiectele-pilot sau acțiunile pregătitoare intră în mandatul de negociere al Parlamentului cu Consiliul UE în procedura bugetară anuală. După aprobarea finală a bugetului UE pentru anul următor Comisia Europeană are responsabilitatea integrală a implementării proiectului-pilot.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL59 mins ago

Liderii europeni care s-au vaccinat cu AstraZeneca: De la președintele și cancelarul Germaniei la prim-miniștrii Marii Britanii, Franței și Italiei

MAREA BRITANIE1 hour ago

Regatul Unit trimite două nave de luptă în Marea Neagră și are pregătite avioane de luptă F-35 pe fondul mișcărilor masive de trupe ale Rusiei

CHINA4 hours ago

Declarație comună SUA-China la Shanghai: Cei doi concurenți sistemici se angajează să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice

NATO4 hours ago

Ministrul german al apărării: Rusia generează o “amenințare imediată” pentru securitatea Europei. Moscova se definește drept un ”contrapunct iliberal și antidemocratic faţă de Occident”

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Emmanuel Macron pledează pentru “linii roșii clare cu Rusia” din partea Occidentului: După un comportament inacceptabil, trebuie să sancţionăm

U.E.5 hours ago

Cehia expulzează 18 diplomați ruși identificați drept agenți secreți: Există bănuiala că membri ai GRU au fost implicați într-o explozie la un depozit de muniții în anul 2014

U.E.5 hours ago

Astăzi în istoria Europei: 70 ani de la semnarea Tratatului de la Paris privind CECO, originea instituțiilor UE și primul pas al integrării europene

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

“Podul de vaccinuri” de peste Prut. Maia Sandu: România ne-a donat din propriile vaccinuri. O asemenea mărinimie cimentează prietenia solidă dintre R. Moldova și România

NATO6 hours ago

Exercițiu militar de amploare pe teritoriul României: 15.000 soldați din țările NATO și partenere participă în perioada mai-iunie la DACIA 21 LIVEX

RUSIA22 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending