Premierul Marcel Ciolacu efectuează joi o vizită importantă la Bruxelles, unde va discuta cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre stadiul implementării PNRR, respectarea țintei de deficit în contextul procedurii de deficit excesiv a României și viitorul comisar european din partea României, precum și portofoliul alocat țării noastre. Însoțit de o delegație de miniștri, premierului Ciolacu i se va alătura și europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, consilier onorific al prim-ministrului pentru politică externă și cel care, potrivit relatărilor media, urmează a fi desemnat pentru a ocupa funcția de comisar european din partea României.

În preambulul acestor discuții importante, Victor Negrescu a acordat un interviu pentru CaleaEuropeană.ro în care a explicat stadiul discuțiilor, portofoliul vizat de Guvern, coordonarea instituțională din România pe această temă și ce va urma după întrevederea Ciolacu – von der Leyen.

CaleaEuropeană.ro: Premierul Marcel Ciolacu se află la Bruxelles pentru a se întâlni cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fiind însoțit de o delegație care include mai mulți miniștri și din care faceți parte și dumneavoastră. Care sunt obiectivele acestei întâlniri?

Victor Negrescu: Premierul Marcel Ciolacu a reușit în ultimii ani să clădească o relație foarte bună cu Comisia Europeană și în mod special cu președinta von der Leyen. Nu este deloc întâmplător faptul că premierul Marcel Ciolacu se află la Bruxelles și se întâlnește cu președinta Comisiei Europene la scurt timp după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al României. Acest lucru reprezintă o dovadă a abordării pro-europene a României și atestă rolul nostru de partener european credibil, serios și pregătit să își asume mai mult la nivelul UE. Relația construită cu Comisia Europeană și cu președinta von der Leyen s-a tradus prin modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență, care a condus la creșterea pensiilor pentru români, un sprijin mai consistent pentru aderarea la spațiul Schengen ce a determinat intrarea pe cale aeriană și maritimă, precum și o anumită flexibilitate privind ținta de deficit pentru anul trecut.

În consecință, cu regularitate, premierul are un dialog direct atât cu președinta Comisiei Europene, cât și cu ceilalți comisari. De altfel, chiar înaintea votului din Parlamentul European, cei doi demnitari au avut o conversație telefonică în care au stabilit și această întâlnire care are pe agendă implementarea PNRR, acordul pe care dorim să-l realizăm cu executivul european cu privire la ținta de deficit și desemnarea comisarului european din partea României. Cred că sunt discuții utile, necesare, care ne vor permite să avem suportul politic pentru negocierile care se poartă la nivel tehnic de către ministere, dar și pentru a avea o mai mare claritate cu privire la nominalizarea comisarului european şi portofoliul României. De altfel, din delegația oficială fac parte mai mulți miniștri și echipa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

CaleaEuropeană.ro: Din informațiile pe care le avem, dumneavoastră sunteți propunerea de comisar european din partea României. Cum evaluați șansele dumneavoastră și care sunt prioritățile pe care le aveți pentru această poziție, mai ales în contextul în care premierul Ciolacu pare să încline spre un portofoliu cu atribuții economice, în vreme ce partenerii de coaliție de la PNL sugerează portofoliile extinderii sau agriculturii?

Victor Negrescu: În primul rând, momentan sunt doar menționat ca o opțiune pentru acest portofoliu de comisar european și îi mulțumesc premierului Marcel Ciolacu pentru acest lucru. Înțelegerea noastră este că se dorește nominalizarea unui comisar cu un profil european, o persoană cu susținere puternică în Parlamentul European, pentru că prea puțini din cei desemnați au experiență în politica europeană, dar și cineva care are capacitatea de a lucra în echipă și a genera majorități. Personal mi-am dedicat cariera profesională creșterii profilului României în plan european și sper că am reușit să conving, prin activitatea mea. Sunt onorat că, iată, cariera mea la nivel european este apreciată și cred că numărul important de voturi obținut pentru funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, constanța cu care am promovat în ultimii 17 ani un rol mai important al României în UE, influența pe care am avut-o în modificarea regulamentelor europene privind planurile de redresare și reziliență sau în gestionarea bugetului Uniunii Europene, prin prisma calității mele de negociator-șef al Parlamentului European, sunt argumente care probabil au fost luate în considerare în analiza pe care a făcut-o Guvernul României.

Conform legislației din țara noastră, premierul României este cel care desemnează comisarul european, iar președintele României, în calitate de reprezentant în Consiliul European, este cel care negociază portofoliul. Totodată, președinta Comisiei Europene este cea care decide și asupra nominalizării și asupra portofoliului pe care urmează să îl primească România. Ne dorim un portofoliu relevant și influent pentru țara noastră. Acest lucru este ceea ce cred că își dorește premierul României și sper ca toți factorii de decizie să susțină acest lucru, fiind constructivi în abordarea pe care o avem.

Este important să avem un comisar într-un domeniu în care Uniunea Europeană are competențe și influența necesară conferită de tratatele europene, iar în zona economică avem un impact mai mare al Comisiei Europene. Vă spun direct că eu nu văd o concurență între portofoliile de comisar și ar fi greșit să se sugereze așa ceva. După cum știți, România nu mai poate, de principiu, deține un portofoliu pe care l-a avut deja, de exemplu multilingvism, agricultură, coeziune sau transporturi, iar în toate sondajele de opinie temele economice reprezintă principala preocupare a românilor și ar fi oarecum normal să ascultăm opinia lor. În viitoare arhitectură a Comisiei Europene vor exista probabil mai multe portofolii cu astfel de competențe. Chiar şi portofoliul pentru extindere ar fi o posibilitate dacă viitorul comisar va avea mai multe atribuții, inclusiv economice, pentru că în ultimii ani acesta a fost deținut de Ungaria al cărei comisar a fost, trebuie să spunem, marginalizat prin prisma tensiunilor cu Budapesta și a pozițiilor politice exprimate.

Eu am însă totală încredere în decizia președintei von der Leyen pentru că este un om politic cu experiență care cunoaște foarte bine România și înțelege cum funcționează politica europeană. Personal, am avut mereu o colaborare foarte bună cu executivul european și cu doamna președinte a Comisiei Europene și voi respecta decizia ei.

Premierul Marcel Ciolacu și președinta Comisiei Europene vor discuta cel mai probabil despre posibila persoană desemnată și despre portofoliul de comisar, iar discuția de la Bruxelles cred o să ofere un plus de claritate cu privire la aceste aspecte. De altfel, ca de fiecare dată, premierul a încercat să aibă o coordonare interinstituțională corectă și cu partenerii de guvernare pentru a-i informa despre demersurile realizate, inclusiv anterior conversației telefonice pe care a avut-o cu președinta von der Leyen înaintea votului din Parlamentul European.

CaleaEuropeană.ro: La momentul actual, 19 state membre și-au nominalizat propunerile de comisar, majoritatea ignorând solicitările Ursulei von der Leyen de a asigura o paritate de gen. Dintre cele 19 propuneri, în jur de șașe-șapte candidați nutresc speranțe pentru portofolii cu dimensiuni financiare și economice substanțiale. România este într-o perioadă specială în ceea privește relația sa cu instituțiile UE, beneficiind de oportunitatea accesării celor mai mari fonduri, structurale și PNRR, de influența poziției geopolitice în contextul războiului Rusiei în Ucraina, de aprecierile instituțiilor europene, dar având această “piatră de moară” a deficitului bugetar excesiv și întârzierile cererilor de plată din PNRR legate de reforme. Cum influențează această imagine mixtă poziția de negociere a României pentru viitorul portofoliu în Comisia Europeană? Care sunt argumentele pentru ca România să mizeze pentru un portofoliu în această zonă și care sunt șansele de concretizare?

Victor Negrescu: Eu cred într-o Românie care își dorește mai mult la nivel european. De altfel, cine credea că o să modificăm planurile naționale de redresare și reziliență, că un român va obține aproape 400 de voturi în plenul legislativului european pentru a deveni vicepreședinte sau că românii pot influența bugetul UE?

România a reușit în ultimii ani să aibă performanțe economice bune mai ales prin prisma creșterii înregistrate în acest domeniu și să avem câteva sectoare economice cheie care se dezvoltă în ritm accelerat precum domeniul digital, energia sau industria de componente.

De altfel, țara noastră era criticată pentru că nu avea autostrăzi și a primit portofoliul pentru transporturi, stătea prost la absorbția de fonduri europene când am primit portofoliul pentru coeziune și avea un sector agricol  rămas în urmă când am primit portofoliul  pentru agricultură.

Totodată, Italia, de exemplu, a avut comisarul pentru economie, chiar un social-democrat, deși are un grad de îndatorare mult mai ridicat decât România și întâmpina dificultăți economice. La fel și Austria, a avut comisarul pentru bugete deși se află printre statele care vor explicit un buget mai mic al UE.

Dar nu vom obține un portofoliu pe zona economică dacă lumea este preocupată să critice acest obiectiv. Trebuie să lucrăm împreună. În campania electorală de acum câteva luni, mesajul comun pentru europarlamentare a fost Ținem cu România! Cred sincer în acest obiectiv și sunt convins că în pofida contextului electoral influențat puternic de alegerile prezidențiale, liderii politici din România vor demonstra că pun țara  pe primul loc.

CaleaEuropeană.ro: De la aderarea la UE, nominalizarea unui comisar european din partea României a tulburat apele politice autohtone. În 2019, guvernul fostului premier PSD Viorica Dăncilă nu a încheiat cu succes procedura de nominalizare după eșecul înregistrat de Rovana Plumb și moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului, dumneavoastră fiind la acel moment noua propunere de comisar. În acest context, credeți că lipsa consultării pe care partenerii de coaliție au invocat-o ar putea afecta procesul de nominalizare?

Victor Negrescu: În primul rând să fim preciși. Doamna Rovana Plumb a fost propusă, acceptată de președinta von der Leyen, și a picat ca urmare a unor semne de întrebare ale comisiei juridice din Parlamentul European. Ulterior au mai fost propuse și alte persoane, cunoscute în spațiul public sau din Parlamentul European, care nu au fost acceptate. După ce guvernul a căzut, am fost propus de executivul interimar pentru că devenea foarte târziu pentru Bruxelles, chiar ca urmare a discuțiilor purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, iar propunerea mea a fost singura care nu a fost respinsă. Este o precizare importantă. Din păcate, a fost instalat rapid un nou guvern care a venit și el cu mai multe propuneri. De exemplu, președinta von der Leyen l-a respins pe domnul Siegfried Mureșan și a ales-o pe doamna Adina Vălean.

Vă amintesc că deși se afla în opoziție, PSD a tratat acest subiect al nominalizării cu foarte mare decență, nu a atacat și chiar a jucat un rol cheie în obținerea acestui portofoliu pe zona de transporturi înainte să piardă guvernarea. Inclusiv în comisiile pentru afaceri europene, discuția a fost una constructivă pentru că vorbeam de interesul României, indiferent de persoana nominalizată.

Eu îi respect pe colegii noștri din coaliție, cu care am colaborat bine la nivel de guvernare, precum și pe cei cu care m-am aflat pe lista comună pentru Parlamentul European. De altfel, în Parlamentul European încercăm să ne coordonăm în interesul României și mă bucur că majoritatea eurodeputaților români au votat pentru alegerea mea în funcția de vicepreședinte al Parlamentului European. Nu am văzut să existe vreo problemă reală cu persoana mea în contextul în care deja de câteva săptămâni numele meu este vehiculat și lumea mă cunoaște de mulți ani prin prisma activității mele din spațiul public. Singurele atacuri la adresa mea, din partea unor politicieni, au fost legate de faptul că mi-am dat demisia din Guvernul României, după ce am pregătit cu brio președinția României la Consiliul UE, pentru că îmi doresc o Românie atașată valorilor euro-atlantice și influentă în lume.

Am promis românilor că vom lupta pentru România, că vom depăși conflictele politice interne și că vom oferi stabilitatea de care are nevoie această țară, și sunt convins că vom face acest lucru. Premierul României, Marcel Ciolacu, este un om al dialogului și sunt convins că nu a ezitat să discute orice subiect cu partenerii de coaliție, respectând, totodată, atribuțiile legale pe care le are în calitate de șef al Guvernului. Contextul însă, fiind un pic mai tensionat, ca urmare a începerii campaniei pentru alegerile prezidențiale, face ca subiectul comisarului să fie mult mai prezent în spațiul public decât eram obișnuiți.

CaleaEuropeană.ro: În cadrul dezbaterii în care a primit votul dvs., al eurodeputaților, pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis că strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe a UE, cu accent pe aprofundarea pieței unice ca bază solidă internă. Cum ar trebuie să arate viziunea unui nou model de dezvoltare economică a Uniunii?

Victor Negrescu: Susțin propunerea pe care președinta von der Leyen a făcut-o de a avea un mandat axat pe investiții, securitate și dezvoltare economică, atât în privința politicii interne cât și a acțiunii externe a UE. Piața unică europeană a fost motorul dezvoltării economice și a stat la baza dezvoltării proiectului european, dar aceasta nu a fost finalizată până acum.

Trebuie să creștem nivelul de integrare economică pentru a oferi noi oportunități, mai ales IMM-urilor și întreprinderilor locale și familiale, trebuie să avem principii de concurență și de competiție respectate de toată lumea și care nu creează avantaje ilegitime în piață, trebuie să atragem investiții suplimentare la nivel global.

Proiectul lansat recent în Germania, cu sprijinul cancelarului german Olaf Scholz și implicarea directă a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, prin care Europa devine un producător important de microcipuri și se creează peste 10.000 de locuri de muncă în toată Uniunea, reprezintă un model de succes care trebuie replicat în toate regiunile Europei.

De altfel, pe lângă faptul că trebuie legal să reprezinte toți cetățenii europeni și să se asigure de respectarea tratatelor, comisarul european trebuie să contribuie la dezvoltarea proiectului european, la o mai bună comunicare cu cetățenii, din toate mediile și din toate statele, trebuie să vină cu inițiative concrete și să se integreze în echipa condusă de președinta von der Leyen pentru a putea genera proiecte de anvergură cu impact real în viața celor pe care îi reprezintă.