Statele Unite au recurs la măsuri suplimentare de reducere a capacității Rusiei de a-și susține mașinăria de război, continuând o campanie multilaterală de limitare a veniturilor Kremlinului și a accesului acestuia la materialele de care are nevoie pentru a-și continuă războiul ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei.

Astfel, SUA au impus aproape 300 de noi sancțiuni împotriva a zeci de actori care permit Rusiei să achiziționeze din străinătate tehnologie și echipamente de care are nevoie disperată.

Potrivit unor comunicate ale Trezoreriei și Departamentului de Stat, Statele Unite, împreună cu numeroși parteneri internaționali, sunt deosebit de preocupate de entitățile cu sediul în Republica Populară Chineză (RPC) și în alte țări terțe care furnizează inputuri esențiale pentru baza militaro-industrială a Rusiei.

Acest sprijin permite Rusiei să își continue războiul împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității internaționale. 

Așadar, sancțiunile vizează mai multe companii din Hong Kong și China, despre care SUA afirmă că au ajutat Rusia să eludeze măsurile occidentale, conform Deutsche Welle.

Măsurile, anunțate de Departamentul Trezoreriei împreună cu Departamentul de Stat, includ, de asemenea, sancțiuni împotriva unor entități din Azerbaidjan, Belgia, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Slovacia.

Departamentul Trezoreriei a atras atenția în mod constat că firmele se confrunta cu urmări semnificative ca urmare a furnizării de sprijin material pentru războiul Rusiei, iar SUA impune (n.r. sancțiuni) pentru aproape 300 de ținte. Acțiunile de astăzi vor perturba și degrada și mai mult eforturile de război ale Rusiei prin urmărirea bazei sale militare industriale și a rețelelor de evaziune care contribuie la alimentarea acesteia. În timp de zădărnicim acțiunile mașinăriei de război a Rusiei, pachetul suplimentar de securitate națională recent aprobat de președintele Biden oferă un sprijin militar, economic și umanitar extrem de necesar pentru a sprijini reziliența curajoasă a Ucrainei. Combinat, sprijinul nostru pentru Ucraina și țintirea neobosită a capacității militare a Rusiei oferă Ucrainei un avantaj critic pe câmpul de luptă”, a declarat secretarul secretarul Trezoreriei, Janet L. Yellen.

În egală măsură, SUA au acuzat Rusia de încălcarea interdicției globale privind armele chimice, informează Reuters. 

De asemenea, Departamentul de Stat și-a extins atenția asupra viitoarei capacități a Rusiei de a transporta gaz natural lichefiat, sau GNL, unul dintre principalele exporturi ale țării.

Acesta a desemnat doi operatori de nave implicați în transportul de tehnologie, inclusiv echipamente pentru structuri bazate pe gravitație sau stâlpi de beton care susțin platformele offshore, pentru proiectul Arctic GNL 2 al Rusiei.

De asemenea, au fost vizate subsidiare ale companiei rusești de stat pentru energie nucleară Rosatom, precum și 12 entități din cadrul grupului de companii Sibanthracite, unul dintre cei mai mari producători de cărbune metalurgic din Rusia, a precizat Departamentul de Stat.

Washingtonul a impus sancțiuni și transportatorului aerian rus Pobeda, o filială a companiei aeriene ruse Aeroflot.

Departamentul de Stat a vizat, de asemenea, trei persoane în legătură cu moartea liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, cel mai cunoscut critic intern al președintelui Vladimir Putin, care a murit în februarie într-o închisoare din regiunea arctică a Rusiei.

Autoritățile ruse spun că acesta a murit din cauze naturale. Adepții săi cred că a fost ucis de autorități, ceea ce Kremlinul neagă.

Acțiunea de miercuri l-a vizat pe directorul coloniei corecționale din Rusia unde Navalnîi a fost deținut în cea mai mare parte a perioadei de încarcerare, precum și pe șeful detașamentului de izolare și pe șeful unității medicale din colonia unde a fost închis înainte de a muri.

Oficialii au supravegheat celulele în care Navalnîi a fost ținut la izolare, curtea unde deținuților li se permitea să iasă la plimbare și unde se presupune că s-a prăbușit Navalnîi, a precizat Departamentul de Stat.

Decizia SUA de a impune noi sancțiuni vine după ce secretarul de stat american Antony Blinken a declarat luni că, deși China nu furnizează Rusiei arme și muniții, oferă în schimb industriei militare ruse ”un sprijin incalculabil” prin vânzarea unor produse de micro-electronică, mașini-unelte și optică.

Citiți și: Antony Blinken atrage atenția asupra ”sprijinului incalculabil” pe care China îl oferă ”bazei industriale de apărare a Rusiei”: Reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra acestui sector

”Dacă ne uităm la ce a făcut Rusia în ultimul an în ce priveşte producţia de muniţii, rachete, tancuri şi vehicule blindate, le-a fabricat într-un ritm mai rapid decât în orice alt moment al istoriei sale moderne, inclusiv în timpul Războiului Rece”, lucru care a fost posibil pentru că Rusia ”primeşte provizii masive de maşini-unelte, micro-electronică şi optică, majoritatea provenite din China”, a explicat şeful diplomaţiei americane, la scurtă vreme după întâlniri cu oficiali chinezi precum președintele Xi Jinping și ministrul de externe Wang Yi, cărora le-a transmis să nu sprijine Moscova prin furnizarea de produse cu dublă întrebuințare.

De la declanșarea războiului ilegal și neprovocat de către Rusia împotriva Ucrainei, China și-a susținut neutralitatea în acest dosar și a continuat să se prezinte ca un potențial mediator în vederea obținerii păcii, deși consolidarea legăturilor economice, strategice și diplomatice cu Rusia se află la celălalt capăt al spectrului imparțialității.

Președintele Chinei, Xi Jinping, va începe o vizită în Europa în prima săptămână a lunii mai, unde este așteptat să facă opriri în Franța, Ungaria și Serbia, informează AFP, preluat de Agerpres. Acesta este primul turneu european al liderului chinez post-pandemie.

Unul dintre motivele vizitei este decizia Italiei de a se retrage – după unele ezitări – din ambițiosul program al Chinei privind Noul Drum al Mătăsii, pe care premierul italian Giorgia Meloni urmează să o finalizeze la Beijing în luna iulie.

Decizia Romei sporește importanța Ungariei și a Serbiei, situate în Europa Centrală și de Est, pentru ca China să aibă acces neîngrădit la UE pe cale terestră.

Un nou acord cu guvernul italian nu va fi încheiat până când Xi nu își va finaliza turneul european din luna mai, unde va încerca să evalueze intențiile altor țări europene.

În acest sens, calea ferată de marfă Belgrad-Budapesta este un subiect-cheie și explică o mare parte din vizita în cele două capitale vecine.

Călătoria lui Xi la Paris face parte din agenda anuală a celor două țări, întrucât președintele francez Emmanuel Macron a promis să viziteze China în fiecare an atunci când a fost ales pentru prima dată și ar dori ca aceste vizite să fie returnate de către liderul chinez.

Cele două puteri doresc să ajungă la acorduri privind reducerea excedentului comercial al Chinei, problema încă controversată a drepturilor intelectuale și tehnice și măsuri reciproce în materie de politică climatică.

De asemenea, ele se confruntă cu probleme de politică de securitate, întrucât atât UE, cât și Franța consideră că este vital ca China să nu intervină de partea Rusiei în războiul din Ucraina și că aceasta ar trebui să înceteze sprijinul aparent mic acordat Chinei.

Discuţiile din Franţa „se vor axa pe crizele internaţionale, în primul rând pe războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, pe aspectele comerciale, pe cooperarea ştiinţifică, culturală şi sportivă, precum şi pe acţiunile noastre comune în faţa provocărilor globale, în special urgenţa climatică, protecţia biodiversităţii şi situaţia financiară a celor mai vulnerabile ţări”, a informat preşedinţia franceză.

Potrivit Budapestei, este în interesul economiei ungare să mențină relații bune cu cât mai multe țări.

Autoritățile consideră că China este o mare putere care reprezintă o forță considerabilă, împotriva căreia nu este util să fie puse bariere ideologice.

Liderul chinez Xi Jinping a declarat că SUA și China ar trebui să fie „parteneri mai degrabă decât adversari”, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o vineri cu secretarul de stat american Antony Blinken, în Marea Sală a Poporului din Beijing, relatează Politico și CNN.

Întâlnirea, care a avut loc în ultima zi a vizitei de trei zile a lui Blinken în China, are loc în contextul în care cele două țări încearcă să continue să-și stabilizeze relațiile dificile și să extindă comunicarea – inclusiv în ceea ce privește o serie de dispute, de la tehnologie la Taiwan.

„China ar dori să vadă o SUA încrezătoare, deschisă și prosperă. Sperăm că Statele Unite vor vedea dezvoltarea Chinei într-o lumină pozitivă”, a declarat Xi pentru Blinken.

„Odată ce această problemă fundamentală va fi rezolvată… relațiile sino-americane se vor îmbunătăți cu adevărat și vor avansa”, a spus el. „China și SUA ar trebui să fie parteneri, mai degrabă decât adversari; să se ajute reciproc să reușească, mai degrabă decât să se rănească reciproc.”

Comentariile lui Xi vin în contextul în care oficialii chinezi se arată iritați de acțiunile pe care Washingtonul le-a luat în numele securității naționale în fața unei Chine din ce în ce mai asertive, dar pe care Beijingul le consideră ca fiind menite să îi suprime dezvoltarea. Printre acestea s-au numărat controale americane asupra exportului în China de bunuri de înaltă tehnologie care ar putea avea utilizări militare, precum și restricții asupra investițiilor americane în anumite sectoare de înaltă tehnologie din China.

Miercuri, președintele SUA, Joe Biden, a semnat un proiect de lege care ar putea duce la interzicerea la nivel național a platformei de socializare TikTok dacă ByteDance, compania mamă chineză a acesteia, nu o vinde – legislație pe care Beijingul a criticat-o anterior.

Blinken i-a comunicat lui Xi că SUA s-au „angajat să mențină și să consolideze liniile de comunicare” cu China și „să trateze în mod responsabil diferențele noastre, astfel încât să nu avem nicio eroare de comunicare, nicio percepție greșită și niciun calcul greșit”.

Printre exemplele de progrese recente pe care Blinken le-a citat se numără „restabilirea comunicării între militari, combaterea traficului de droguri și reflectarea în comun asupra viitorului inteligenței artificiale”.

Întâlnirea lor a avut loc după cinci ore de întâlniri față în față între Blinken și omologul Wang Yi, pe care ambele părți le-au caracterizat ca fiind „substanțiale și constructive”.

Totuși, Wang a fost, de asemenea, clar cu privire la tensiunile puternice care există încă între cele două superputeri ale lumii. La începutul întâlnirii lor, Wang a declarat că China și SUA se confruntă cu o alegere între stabilitate și o „spirală descendentă”.

„Ar trebui oare China și Statele Unite să păstreze direcția corectă de a merge înainte în condiții de stabilitate sau să se întoarcă la o spirală descendentă? Aceasta este o întrebare majoră care se află în fața celor două țări ale noastre și ne testează sinceritatea și capacitatea”, a declarat Wang lui Blinken în timpul unei întâlniri la Casa de Oaspeți de Stat Diaoyutai, după ce a afirmat că legăturile dintre SUA și China „încep să se stabilizeze”.

„Ar trebui oare ca cele două părți ale noastre să ghideze cooperarea internațională împotriva problemelor globale și să obțină câștiguri pentru toți? Sau să se angajeze în rivalitate și confruntare – sau chiar să alunece în conflict, ceea ce ar fi o pierdere pentru toți?”, a spus el, vorbind prin intermediul unui interpret.

În timpul unei întâlniri ulterioare cu ușile închise, Wang a acuzat SUA că „iau măsuri nesfârșite pentru a suprima economia, comerțul, știința și tehnologia Chinei” și că au exagerat cu îngrijorările recente legate de „supracapacitatea” industrială a Chinei care inundă piețele globale.

„(Măsurile SUA) nu sunt) concurență loială, ci reținere, și nu elimină riscuri, ci creează riscuri”, a spus el, potrivit unei redactări a presei de stat chineze.

În comentariile adresate lui Wang înainte de sesiunea cu ușile închise, Blinken a subliniat o „responsabilitate comună” între cele două țări pentru a se “asigura că suntem cât se poate de clari în ceea ce privește domeniile în care avem diferențe”.

„Sper că putem face progrese în ceea ce privește chestiunile asupra cărora președinții noștri au convenit că ar trebui să cooperăm, dar și să ne clarificăm divergențele, intențiile noastre și să ne spunem foarte clar unii altora care este poziția noastră”, a declarat Blinken.

Călătoria este cea mai recentă dintr-o serie de angajamente la nivel înalt care a inclus o întâlnire la nivel înalt între președintele Biden și liderul chinez Xi Jinping în California în noiembrie, după o perioadă de tensiuni imense.

Cele două părți au discutat, de asemenea, despre următorii pași în ceea ce privește angajamentele asumate de cei doi lideri cu privire la avansarea cooperării în domeniul combaterii narcoticelor, comunicarea între militari, discuții privind riscurile și siguranța inteligenței artificiale și facilitarea schimburilor interumane, a declarat Departamentul de Stat al SUA în urma întâlnirii.

Vorbind cu reporterii după întâlniri, Blinken a declarat că cele două țări vor purta primele discuții privind inteligența artificială și riscurile acesteia „în următoarele săptămâni”.