Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Într-o epocă a conflictelor și confruntărilor, a fragmentării și a fricii este imperios să ”reconstruim încrederea”, Europa fiind pregătită să joace un rol-cheie, subliniază Ursula von der Leyen la Davos

Published

on

© Ursula von der Leyen/ X

Într-o epocă a conflictelor și confruntărilor, a fragmentării și a fricii este imperios să ”impulsionăm colaborarea globală” și să ”reconstruim încrederea”, Europa fiind pregătită să joace un rol-cheie, a evidențiat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său susținut la Forumul Economic de la Davos în care semnalează că lumea ”nu se află într-un singur punct de inflexiune”, ci în ”mai multe puncte de inflexiune, cu riscuri care se suprapun și se potențează reciproc”.

”Nu există nicio îndoială că ne confruntăm cu cel mai mare risc la adresa ordinii globale din epoca postbelică. Dar, în opinia mea, nu există nici o îndoială că putem merge înainte cu optimism și hotărâre. Da, riscurile cu care ne confruntăm sunt reale și prezente. Dar, pentru a face față riscurilor, trebuie să ne asumăm riscuri – împreună. Este ceea ce Europa a făcut întotdeauna. UE este cea mai bună atunci când suntem îndrăzneți, așa cum am văzut în ultimii ani în cazul Pactului Verde European, NextGenerationEU, sprijinirea Ucrainei sau combaterea pandemiei. Următorii ani ne vor cere să gândim în același mod. Și cred că puterea comună a democrațiilor noastre, a întreprinderilor și a industriei noastre va fi în centrul acestui demers. Companiile dumneavoastră prosperă datorită libertății – de a inova, de a investi și de a concura. Dar libertatea în afaceri se bazează pe libertatea sistemelor noastre politice. De aceea, cred că întărirea democrației noastre și protejarea acesteia de riscurile și interferențele cu care se confruntă este datoria noastră comună și durabilă”, și-a exprimat convingerea și optimismul, deopotrivă, Ursula von der Leyen.

Aceasta a făcut trimitere la raportul anual privind riscurile globale pentru a lista preocupările comunității globale de afaceri.

”Principala preocupare pentru următorii doi ani nu este conflictul sau clima. Este dezinformarea și informațiile false, urmate îndeaproape de polarizarea în cadrul societăților noastre. Aceste riscuri sunt grave, deoarece ne limitează capacitatea de a face față marilor provocări globale cu care ne confruntăm: schimbările climatice și geopolitice, schimbările demografice și tehnologice, conflictele regionale în spirală și intensificarea concurenței geopolitice și impactul acestora asupra lanțurilor de aprovizionare. Realitatea care ne dă de gândit este că suntem din nou în competiție mai intensă între țări decât în ultimele decenii. Iar acest lucru face ca tema reuniunii de la Davos din acest an să fie și mai relevantă”, a recunoscut președinta Comisiei Europene.

În viziunea sa, calea de urmat o reprezintă nu doar ”colaborarea între țări, ci și colaborarea dintre întreprinderi și guverne, întreprinderi și democrații” pentru a crea ”un nou țesut conjunctiv”, deoarece ”guvernele dețin multe dintre pârghiile pentru a face față marilor provocări ale timpului nostru, întreprinderile au inovația, tehnologia și talentul de a oferi soluțiile de care avem nevoie pentru a combate amenințări precum schimbările climatice sau dezinformarea la scară industrială”. 

”Europa se află într-o poziție unică pentru a arăta cum poate funcționa acest lucru. Pentru că democrațiile noastre și întreprinderile noastre au interese care se aliniază: crearea prosperității, a bogăției și a securității pentru oameni, crearea unui mediu stabil pentru a debloca inovarea și investițiile, precum și crearea de oportunități egale și libertate. Acest lucru este mai important ca oricând în momentul în care începem anul 2024 – cel mai mare an electoral din istorie. Democrațiile din întreaga lume se vor îndrepta spre urne, iar jumătate din populația globală va fi afectată, inclusiv peste 450 de milioane de persoane din Uniunea Europeană. O Uniune de 27 de democrații în care toți avem dreptul de a spune ce gândim, de a fi noi înșine, chiar dacă suntem diferiți de majoritate. Într-o democrație, poporul, prin alegerile și comportamentele sale, este cel care alege câștigătorii și învinșii în arena economică. Companiile sunt libere să concureze”, a dat exemplul UE oficialul european.

Aceasta a făcut trimitere și la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, subliniind că Moscova a eșuat în a-și duce la capăt obiectivele strategice în domeniile militar, economic, diplomatic, aducând Ucraina ”mai aproape ca niciodată de UE”.

”Toate acestea ne spun că Ucraina poate învinge în acest război. Dar trebuie să continuăm să le întărim rezistența. Ucrainenii au nevoie de o finanțare previzibilă pe tot parcursul anului 2024 și după aceea. Ei au nevoie de o aprovizionare suficientă și susținută cu arme pentru a apăra Ucraina și pentru a-și recâștiga teritoriul de drept. Ei au nevoie de capacități pentru a descuraja viitoarele atacuri ale Rusiei. Și au nevoie, de asemenea, de speranță. Ei au nevoie să știe că, prin lupta lor, vor câștiga un viitor mai bun pentru copiii lor. Iar viitorul mai bun al Ucrainei se numește Europa”, a punctat von der Leyen.

”Reconstruirea încrederii” este tema ediţiei de anul acesta a Forumului Economic Mondial de la Davos, care aduce împreună în acest an 2.800 de participanţi din 120 de ţări cu misiunea de a căuta posibilităţi de cooperare într-o lume tot mai polarizată şi marcată de conflicte armate care pun la încercare dreptul internaţional şi ameninţă regiuni întreg.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ministrul german de finanțe o atacă pe Ursula von der Leyen: Anii Comisiei pe care o prezidează au fost ani pierduți pentru competitivitatea UE

Published

on

© European Union, 2024

Ministrul german de finanţe Christian Lindner a criticat-o joi în termeni duri pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o pentru dificultăţile economice ale UE în competiţia globală, relatează AFP.

Să o spunem direct, anii petrecuţi sub responsabilitatea unei Comisii prezidate de Ursula von der Leyen au fost ani pierduţi pentru competitivitate“, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat (FDP) german, într-o critică neobişnuită pe scena europeană împotriva compatrioatei sale din Uniunea Creştin Democrată (CDU, opoziţie).

Din păcate, Ursula von der Leyen nu şi-a pus mandatul sub semnul consolidării economiei europene, ci şi-a stabilit alte priorităţi. Trebuie să recuperăm întârzierile în lunile şi anii care urmează“, a spus el, înainte de o întâlnire cu omologii săi europeni la Luxemburg, potrivit Agerpres.

Acuzațiile lui Lindner vin și înaintea unui summit informal al Consiliului European care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 aprilie și în cadrul căruia liderii europeni vor solicita un nou acord privind competitivitatea UE și o nouă strategie pentru piața unică care să asigură poziția de lider tehnologic a Europei. tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Aleasă la limită în 2019 pentru cinci ani în fruntea executivului european după un proces mai mult controversat, decât transparent, Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, candidează pentru un nou mandat la alegerile europene programate pentru începutul lunii iunie. Ea a primit sprijinul conservatorilor din Partidul Popular European (PPE), cea mai mare familie politică europeană.

Potrivit AFP, Consumatorii industriali se plâng în mod regulat de preţurile la energie în Europa, dar şi de reglementările de mediu adoptate în ultimii ani, despre care spun că sunt prea grele şi prea numeroase.

Economia europeană a stagnat de la invazia Rusiei din Ucraina. În 2023, creşterea produsului intern brut (PIB) în UE a fost limitată la 0,4%, faţă de 2,5% în Statele Unite şi 5,2% în China.

Europa este afectată de creşterea preţurilor la energie, legată de întreruperea aprovizionării cu gaze ruseşti. Grupurile industriale europene “plătesc în medie de trei ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite”, a recunoscut miercuri comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un discurs în Grecia.

Fabricile mari consumatoare de energie sunt astfel tentate să se relocheze, în special peste Atlantic, unde pot beneficia uneori şi de planuri generoase de subvenţii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Intră în vigoare Actul privind Europa interoperabilă care va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Actul privind Europa interoperabilă, care intră în vigoare joi, va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, actul este esențial pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al UE, cum ar fi disponibilitatea online a 100 % din serviciile publice esențiale până în 2030.

Interoperabilitatea este o caracteristică esențială a unei piețe unice digitale funcționale și contribuie la o punere în aplicare mai eficace a caracteristicilor digitale ale politicilor publice, de la justiție la sănătate la transporturi.

”Interoperabilitatea este esențială pentru a servi mai bine oamenii și întreprinderile și pentru a reduce sarcinile administrative inutile. Ea ajută administrațiile însele să lucreze mai bine. Sunt foarte încântat să văd că Actul privind interoperabilitatea Europei este în vigoare, răspunzând astfel apelurilor pentru servicii publice digitale mai bune și interoperabile în UE. Acest act pune bazele unui sector public al UE eficient și interconectat și ale unei transformări digitale incluzive, transparente și responsabile. Acesta îmbunătățește colaborarea între administrațiile publice din statele membre și extinde accesul la serviciile publice digitale transfrontaliere în UE, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, a transmis Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație.

Cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice vor beneficia de cea mai mare parte a noului regulament atunci când utilizează servicii publice digitale interconectate care necesită schimbul transfrontalier de date.

Printre exemplele de astfel de servicii se numără recunoașterea reciprocă a diplomelor academice sau a calificărilor profesionale, schimburile de date privind vehiculele pentru siguranța rutieră, accesul la datele privind securitatea socială și sănătatea, schimbul de informații legate de impozitare, vamă, acreditarea licitațiilor publice, permisele de conducere digitale, registrele comerciale. Conform evaluării impactului, se preconizează că legea va economisi până la 5 miliarde EUR anual.

Legea va fi pusă în aplicare printr-un set de măsuri-cheie:

  • Instituirea unui cadru de cooperare pe mai multe niveluri, care să reunească cei mai înalți practicieni din domeniul guvernării digitale din statele membre, precum și o comunitate largă a societății civile, experți, cadre universitare și actori locali, pentru a defini o agendă comună de interoperabilitate și un ecosistem în continuă evoluție de soluții comune de interoperabilitate. Acest cadru va fi coordonat de Comitetul pentru Europa interoperabilă și sprijinit de comunitatea Europei interoperabile.
  • Introducerea unor evaluări obligatorii ale interoperabilității pentru a construi servicii publice „interoperabile din faza de proiectare”. Acest lucru va ajuta organismele din sectorul public să exploreze și, după caz, să abordeze aspectele legate de interoperabilitatea transfrontalieră încă din faza de proiectare a noilor servicii sau instrumente. Comisia va furniza orientările și sprijinul necesare.
  • Portalul „Europa interoperabilă”, un ghișeu unic pentru a încuraja partajarea și reutilizarea unor soluții de interoperabilitate fiabile și de înaltă calitate între administrațiile publice.
  • Consolidarea mecanismelor de inovare și de sprijinire a politicilor, inclusiv formare, spații de testare în materie de reglementare pentru experimentarea politicilor, proiecte public-privat GovTech și proiecte de sprijinire a punerii în aplicare a politicilor, pentru dezvoltarea, testarea și extinderea soluțiilor.

Regulamentul se aplică organismelor din sectorul public, inclusiv instituțiilor și organismelor UE. Punerea în aplicare a Actului privind Europa interoperabilă va fi finanțată prin programul Europa digitală (DIGITAL).

Conform calendarului definit în regulament, majoritatea dispozițiilor se vor aplica în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare.

În mod excepțional: 

  • Instituțiile, organismele și agențiile europene și organismele din sectorul public vor efectua evaluări ale interoperabilității începând din ianuarie 2025;
  • Statele membre vor desemna autoritățile naționale competente la 9 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, până în ianuarie 2025.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a acordat Ateneului Român Marca patrimoniului european pentru rolul semnificativ jucat în istoria și cultura Europei

Published

on

European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a acordat joi Ateneului Român și altor 6 situri din Uniunea Europeană Marca patrimoniului european, pentru rolul semnificativ jucat de către acestea în istoria și cultura Europei, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 7 situri sunt: Cisterscapes – Cistercian Landscapes Connecting Europe (Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovenia); mănăstirea San Jerónimo de Yuste (Spania); Muzeul Our Lord in the Attic (Țările de Jos); Teatrul Regal Toone (Belgia); Kalevala (Finlanda); Athenaeum Român (România) și Sant’Anna di Stazzema (Italia). 

Un juriu european de experți independenți din întreaga Europă a recomandat 7 situri din cele 16 preselectate de statele membre participante în cadrul selecției. Cele 7 situri câștigătoare din anul de selecție 2023 vor primi în mod oficial marca în timpul ceremoniei de decernare a MPE, care va avea loc la Anvers la 17 aprilie 2024.

Marca patrimoniului european este acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar și obiectelor, bunurilor și patrimoniului imaterial. Aceasta recunoaște rolul lor esențial în istoria și cultura europeană, precum și în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană. 

Ateneul Român

Ateneul Român este un edificiu marcant al orașului București. El a fost construit de Societatea Ateneul Român la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a găzdui o bibliotecă publică, conferințe, concerte de muzică clasică, expoziții și alte activități cultural-artistice, în cadrul misiunii sale de popularizare a culturii prin orice mijloace. Începând din 1889, Ateneul găzduiește Societatea Filarmonică Română (în prezent Filarmonica „George Enescu”), fondată cu aproape două decenii în urmă pentru a disemina cultura muzicală și pentru a populariza capodoperele compozitorilor clasici. Aceste societăți culturale și clădirea lor emblematică fac parte din procesul de modernizare a Principalelor Unite Române, care au fost declarate regat în 1881, după ce și-au dobândit independența ca stat față de Imperiul Otoman la sfârșitul războiului ruso-turc (1877-1878). Prin faptul că a găzduit și găzduiește concerte ale unor mari compozitori și orchestre din Europa, Ateneul Român a avut un rol esențial în difuzarea muzicii clasice europene încă de la crearea sa. Începând din 1958, Ateneul Român găzduiește unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”, numit în onoarea marelui compozitor român. De asemenea, Ateneul găzduiește conferințe publice cu laureați ai Premiului Nobel, scriitori renumiți și profesioniști din întreaga Europă, scoțând în evidență democrația și valorile europene și promovând cultura și știința.

Context

Marca patrimoniului european urmărește să îmbunătățească înțelegerea și aprecierea patrimoniului comun și divers al Uniunii Europene de către cetățeni, în special de către tineri. Marca patrimoniului european și-a dovedit relevanța pentru consolidarea dialogului intercultural și a sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană. În plus, această acțiune a UE este esențială pentru dezvoltarea turismului cultural local, a beneficiilor economice sustenabile și a comunităților din întreaga Europă.

Pentru a primi Marca patrimoniului european, siturile trebuie să îndeplinească cele trei criterii care au fost introduse atunci când această marcă a devenit o inițiativă a UE: trebuie să își demonstreze semnificația europeană, să aducă la cunoștința publicului european dimensiunea lor europeană și să își demonstreze capacitatea operațională de a desfășura aceste activități. Siturile care primesc marca trebuie, de asemenea, să participe la activități de colaborare în rețea și la proiecte de cooperare. Procesul de selecție are loc o dată la doi ani. Participarea este deschisă tuturor statelor membre, cu condiția ca acestea să își confirme interesul.  Dintre ele, pe baza recomandărilor formulate de juriul european de experți independenți, Comisia Europeană acordă Marca patrimoniului european unui număr maxim de un sit per stat membru participant pe an. Siturile cărora li s-a acordat Marca patrimoniului european sunt monitorizate pentru a se asigura faptul că îndeplinesc în continuare criteriile pentru care au fost selectate. Monitorizarea are loc o dată la patru ani. O evaluare externă independentă are loc o dată la șase ani.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL11 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO12 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA13 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA14 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G715 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA17 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA17 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO3 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO5 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending