Cancelarul german, Olaf Scholz, a pledat pentru extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova și, în cele din urmă, Georgia.
Într-un discurs intitulat ”Europa reprezintă viitorul nostru”, susținut la Universitatea Carolină din Praga, oficialul german, un vocal militant pentru extinderea UE, a subliniat că ”trebuie să exercităm mai intens influența Europei noastre unite… Europa este viitorul nostru, iar acest viitor este în mâinile noastre”, informează Reuters.
”Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este, de asemenea, un atac la ordinea noastră de pace europeană. Europa trebuie să își protejeze independența și stabilitatea pe plan extern și să își canalizeze eforturile pe o nouă temelie pe plan intern. Avem nevoie de o UE geopolitică, suverană și extinsă”, care să cuprindă ”27, 30 sau 36 de țări” pentru a ”contribui la formarea și modelarea secolului XXI în propriul stil european”.
Russia’s war against #Ukraine is also an attack on our European peace order. Europe muss safeguard its independence and stability externally and put its efforts on a new footing internally. We need a geopolitical, sovereign and enlarged #EU. #Prague
— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) August 29, 2022
Together, we stand the very best chance of helping to form and shape the 21st century in our own, European, vein – as a European Union of 27, 30 or 36 countries, which will then have over 500 million free citizens enjoying equal rights. #Prague
— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) August 29, 2022
Vezi această postare pe Instagram
Speranțele Balcanilor de Vest, alimentate de deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord
La mijlocul lunii iulie, Uniunea Europeană a demarat negocierile cu Albania și Macedonia de Nord, după ce Bulgaria, prin ministrul său de externe, Teodora Genchovska, și Macedonia de Nord, reprezentată de șeful diplomației, Bujar Osmani, au semnat la Sofia un protocol ”ce conține măsuri ambițioase pentru rezolvarea problemelor bilaterale”.
Acordul, care a primit votul Parlamentului de la Skopje, reprezintă un compromis propus de Franța în timpul președinției sale semestriale la Consiliul Uniunii Europene, care s-a încheiat la 30 iunie, presupune ca Macedonia de Nord să își modifice Constituția pentru ca minoritatea de aproximativ 3.500 de bulgari să fie recunoscută și să îi fie protejate drepturile.
Bulgaria a acceptat această concesie, după o îndelungată perioadă de opoziție, care a blocat începerea negocierilor de aderare și cu Albania, care deține statutul de țară candidată din 2014.
Macedonia de Nord este candidată la Uniunea Europeană din 2005. Aceasta a fost nevoită în 2018 să își modifice numele pentru a depăși veto-ul din partea Greciei, care a îngreunat progresele în vederea aderării la UE și NATO. În 2020, Alianța a primit această țară din Balcanii de Vest cu brațele deschise, devenind al 30-lea membru al familiei NATO.
Războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva vecinului său, imbold pentru Ucraina, R. Moldova și Georgia de a deveni membre UE
Referitor la cele trei state mai sus amintite din Parteneriatul Estic, războiul ilegal pornit de Rusia împotriva Ucrainei a dat un imbold capitalelor acestor state de a accelera demersurile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, la 28 februarie 2022, Ucraina și-a depus cererea de aderare la UE, urmată îndeaproape de Republica Moldova și Georgia, care au urmat exemplul Kievului la 3 martie.
La 7 martie, Consiliul Uniunii Europene a invitat Comisia să își prezinte avizele cu privire la aceste cereri. Ucraina a primit partea din chestionar referitoare la criteriile politice și economice la data de 8 aprilie 2022, iar partea referitoare la acquis-ul UE la data de 13 aprilie. Ucraina și-a transmis răspunsurile la data de 17 aprilie și, respectiv, 9 mai.
Georgia și Republica Moldova au primit prima parte din chestionar referitoare la criteriile politice și economice la data de 11 aprilie 2022, iar partea referitoare la acquis-ul UE la data de 19 aprilie. Chișinăul și-a transmis răspunsurile la data de 22 aprilie și, respectiv, 12 mai. Georgia și-a transmis răspunsurile la data de 2 mai și, respectiv, 10 mai.
Parcurgerea acestor etape a deschis Comisiei Europene calea de a recomanda, la 17 iunie, ca Ucrainei și Republicii Moldova să li se acorde statutul de țări candidate, în vreme ce Georgiei i s-a oferit o perspectivă de a deveni membră a UE, decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți într-un summit al Consiliului European, venind la 23 iunie.
