U.E.
Într-un material de opinie darwinist, World Economic Forum, Sciences Po și ECFR semnalează: Într-un peisaj geopolitic și geoeconomic instabil, Europa trebuie să se adapteze sau va rămâne în urmă
Published
4 weeks agoon
By
Teodora Ion
Europa trebuie să se adapteze la peisajul geopolitic și geoeconomic instabil, sau va rămâne în urmă, este avertismentul transmis de Børge Brende, președintele și CEO-ul World Economic Forum, Arancha Gonzalez Laya, decanul Școlii de Afaceri Internaționale din Paris (Sciences Po), și Mark Leonard, directorul Consiliului European pentru relații externe (ECFR).
Într-un articol de opinie pentru Politico Europe, cei trei sfătuiesc Europa să adopte interconectarea acolo unde climatul este sigur, consolidând în același timp autonomia acolo unde este posibil, o abordare pe care ei o plasează sub conceptul de ”interdependență strategică”.
”Dezbaterea strategică care are loc în prezent în multe dintre capitalele continentului se concentrează în mare măsură asupra necesității de a continua pe calea interdependenței cu partenerii străini sau de a croi o nouă cale a unei mai mari autonomii strategice. Dar pentru a fi cu adevărat sigură astăzi și pentru a rămâne bine poziționată în viitor, Europa trebuie să opteze pentru o cale de mijloc. Îmbrățișând interconectarea acolo unde este prudent și consolidând autonomia acolo unde este posibil, aceasta este o abordare care poate fi numită <<interdependență strategică>>”, explică cei trei.
Ei arată că o abordare axată doar pe autonomie nu este sănătoasă și că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe a deveni ”un pilon mai puternic în cadrul NATO, atât pentru binele său, cât și pentru partenerii săi.
”Angajamentele tactice față de alianța transatlantică trebuie să fie dublate de structuri strategice europene mai puternice. O modalitate posibilă de a face acest lucru ar fi înființarea unui Consiliu European de Securitate informal, format din reprezentanți ai Consiliului UE și ai Comisiei Europene, pentru a simplifica coordonarea apărării și a permite acțiuni rapide și decisive” este sugestia acestora.
Alte aspecte atinse în materialul de opinie este dependența UE de gazul rusesc și riscurile ce au ieșit la iveală odată cu războiul ilegal declanșat de Moscova în Ucraina.
Chiar dacă UE a răspuns acestei crize prin diversificarea importurilor de energie, crescând considerabil alimentarea cu gaz natural lichefiat, abordarea aceasta prudentă este fezabilă doar pe termen scurt, semnalează autorii, care pledează pentru o reziliență pe termen lung axată sursele verzi de energie.
”Acest lucru înseamnă că Europa ar trebui să continue parteneriatele energetice cu aliații pentru nevoile pe termen scurt, dar trebuie, de asemenea, să abordeze dependența sa excesivă de surse externe pentru componentele ecologice. În loc să concureze în domeniul tehnologiilor mature, cum ar fi panourile solare, unde China controlează peste 80 % din producția mondială, UE ar trebui să vizeze sectoarele în care poate obține un avantaj competitiv. Domeniile emergente precum tehnologia bateriilor, în care inovarea este încă disponibilă, reprezintă o posibilitate în acest sens. În plus, pentru a asigura stabilitatea în tranziția sa ecologică, o rezervă de materii prime critice asemănătoare Rezervei strategice de petrol a SUA ar putea acționa ca un tampon împotriva șocurilor lanțului de aprovizionare”, arată autorii.
Nici la capitolul tehnologie Europa nu stă mai bine comparativ cu ai săi competitori, constată cei trei semnatari ai materialului, arătând că 80% dintre producătorii de semiconductori se află în afara blocului european, în vreme ce companiile americane și chineze domină piața Inteligenței Artificiale, quantum computing și cipurilor avansate.
”Pentru a schimba această situație, UE trebuie să își revizuiască peisajul de reglementare prin reducerea birocrației, eliminarea barierelor și înființarea de ghișee unice pentru a simplifica conformitatea digitală pentru întreprinderi”, sugerează ei.
”În plus, prin introducerea instrumentelor de reducere a riscurilor, cum ar fi programele de garantare a împrumuturilor care vor facilita investițiile, blocul trebuie să se asigure că fluxul de capital se îndreaptă către industriile critice. Pentru a fi clar, nu este vorba despre o lipsă de bani: UE se mândrește cu un excedent anual al contului curent de 2,5 % din PIB, pe care îl investește în străinătate. Alianțele cu țări din întreaga lume vor fi esențiale, inclusiv în domeniul comerțului, unde Europa trebuie să urmeze un program activ. Piața unică a UE, care reprezintă 15 % din PIB-ul mondial și 450 de milioane de consumatori, este atuul său economic, iar Europa ar trebui să se folosească de acest atu pentru a-și asigura resursele critice necesare industriilor sale digitale și ecologice”, mai arată Børge Brende, Arancha Gonzalez Laya și Mark Leonard.
Aceștia nu au uitat de nevoia de capital uman pentru a atinge echilibrul strategic, în contextul în care populația Europei aptă de vârstă se va diminua până în 2050 cu 20%, Germania fiind cel mai afectată.
Soluția propusă de ei este ca ”politicile privind migrația trebuie să fie strategice și mai bine adaptate la nevoile pieței muncii”.
”Interdependența strategică este mai mult decât un cadru politic, este o mentalitate – o mentalitate pe care liderii Europei trebuie să o adopte dacă vor să navigheze în lume așa cum este ea, nu așa cum doresc ei să fie. Investind în apărare, accelerând tranziția ecologică, încurajând inovarea, aprofundând legăturile comerciale globale și reformând politicile de migrație, ei pot asigura locul Europei ca lider global. Pentru că alternativa este un bloc fragmentat, stagnant, marginalizat în rivalitățile dintre marile puteri”, este concluzia trasa de cei trei.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Franța convoacă o a doua reuniune privind Ucraina cu aliații europeni și Canada. România, printre țările invitate (Reuters)
Aflat alături de Erdogan la Ankara, Zelenski respinge orice “ultimatum” după discuțiile “pe la spatele Ucrainei” de la Riad între SUA și Rusia
Liderii instituțiilor UE s-au întâlnit cu emisarul lui Trump într-un “moment critic”: Europa a adus mai mult la masa negocierilor decât oricine altcineva
UE trebuie să-și reformeze modul în care operează și să se comporte ca un singur stat pentru a face față provocărilor, avertizează Mario Draghi
Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung
Consiliul UE reduce birocrația. Acesta adoptă un certificat electronic de scutire de TVA care va înlocui formularele pe suport de hârtie
PARLAMENTUL EUROPEAN
România a absorbit o treime din fondurile PNRR. Ce măsuri propune eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru creșterea absorbției
Published
4 hours agoon
February 18, 2025By
Diana Zaim
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că pentru o mai bună absorbție a fondurile europene din PNRR, trebuie accelerată implementarea reformelor. Astfel, deputatul european propune cinci măsuri „clare și concrete” pentru ca țara noastră să aibă șasa să valorifice la maximum banii europeni și să nu mai înregistreze întârzieri.
„Până acum, România a absorbit 9,44 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din fonduri. România se află ușor sub media UE din acest punct de vedere. Până acum, în total, au fost absorbite de statele membre peste 300 de miliarde de euro din alocările totale de 722 de miliarde de euro, adică în jur de 40% din sumele totale”, a reamintit europarlamentarul Siegfried Mureșan.
Potrivit acestuia, există state membre care au întârzieri și mai mari ca România: „Austria, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Irlanda, Luxembourg, Olanda, care au primit doar o tranșă, sau Ungaria și Suedia, care nu au primit încă nicio tranșă.”
Țările cu o mai bună implementare: Italia, Croația, Portugalia, Grecia, Cehia, Slovacia sau Spania, care au primit deja până la patru, cinci sau șase tranșe.
„Pentru a crește absorbția fondurilor și a evita pierderea unor sume esențiale pentru dezvoltare, România trebuie să ia măsuri clare și concrete:
- Utilizarea la maximum a asistenței tehnice oferite de Comisia Europeană – Aceasta poate ajuta la depășirea blocajelor administrative și la optimizarea procesului de implementare.
- Întărirea rolului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ca principal coordonator – MIPE trebuie să aibă capacitatea și resursele necesare pentru a accelera reformele și investițiile prevăzute în PNRR. O mai bună coordonare între ministere și instituțiile implicate este esențială.
- Reformarea administrației publice pentru mai multă eficiență și decizii rapide – Implementarea proiectelor din PNRR depinde de capacitatea administrației de a lua decizii clare și de a reduce birocrația. Este necesară o prioritizare a proiectelor și o mai bună monitorizare a implementării.
- Sprijin pentru restul ministerelor de resort și autorități locale – Pe lângă MIPE, ministerele și autoritățile locale au un rol esențial în derularea proiectelor. O mai bună colaborare între administrația centrală și cea locală poate accelera semnificativ implementarea.
- Transparență și comunicare mai bună cu mediul privat și societatea civilă – Investițiile PNRR trebuie să fie înțelese și susținute de toți actorii implicați. Parteneriatele cu mediul privat și un dialog constant cu societatea civilă pot contribui la implementare mai eficientă.
„PNRR este șansa României de a moderniza infrastructura, digitaliza administrația și îmbunătăți servicii esențiale precum educația și sănătatea. Avem la dispoziție fonduri semnificative, dar trebuie să ne asigurăm că le folosim eficient. Implementarea reformelor și accelerarea proiectelor sunt esențiale pentru a nu pierde această oportunitate”, a conchis deputatul european în mesajul său.
COMISIA EUROPEANA
Liderii instituțiilor UE s-au întâlnit cu emisarul lui Trump într-un “moment critic”: Europa a adus mai mult la masa negocierilor decât oricine altcineva
Published
5 hours agoon
February 18, 2025
Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, care a precizat că Europa va fi exclusă de la masa negocierilor, s-a întâlnit separat marți cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și cu António Costa, președintele Consiliului European, însă locul Europei la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei rămâne învăluit într-o incertitudine profundă după o serie de întâlniri diplomatice.
Rezultatul întâlnirilor sugerează că niciunul dintre președinți nu a obținut asigurări suplimentare că un loc va fi rezervat Europei. Întâlnirile de la Bruxelles are loc în aceeași zi în care Rusia și SUA au început discuțiile în Arabia Saudită, cu secretarul de stat Marco Rubio și ministrul de externe Serghei Lavrov hotărând că SUA și Rusia vor institui un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict. O reacție imediată a venit de la președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Aflat la Ankara, acesta a respins orice ultimatum al Rusiei după discuții ce au avut loc “pe la spatele Ucrainei“.
”Din punct de vedere financiar și militar, Europa a adus mai mult la masa negocierilor decât oricine altcineva. Și ne vom intensifica eforturile. Noi vrem să facem echipă cu Statele Unite pentru a aduce o pace dreaptă şi durabilă Ucrainei”, a transmis preşedinta Comisiei, după întrevedere.
Important discussion with @generalkellogg on Ukraine.
Financially and militarily, Europe has brought more to the table than anyone else. And we will step up.
We want to partner with the US to deliver a just and lasting peace for Ukraine.
Now is a critical moment.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 18, 2025
Potrivit unui comunicat al executivului european, Ursula von der Leyen a subliniat rolul esenţial al UE în asigurarea stabilităţii financiare şi apărării Ucrainei, printr-un angajament total în valoare de 135 de miliarde de euro (154 miliarde de dolari), cel mai mare ajutor al aliaţilor Kievului.
Asistenţa militară europeană din această sumă reprezintă 52 de miliarde de dolari, echivalentă cu cea americană.
Ea i-a prezentat planurile Europei în vederea unei creşteri a producţiei şi cheltuielilor destinate consolidării atât a apărării UE, cât şi a apărării Ucrainei.
Ursula von der Leyen a reafirmat angajamentul UE faţă de o pace dreaptă şi durabilă în Ucraina şi a reiterat că orice soluţionare a conflictului este necesar să respecte independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei – susţinute prin garanţii de securitate solide.
Ea a exprimat voinţa UE de a coopera cu Statele Unite pentru a pune capăt băii de sânge din Ucraina şi în vederea obţineriii unei păci drepte şi durabile în Ucraina, pe care poporul ucrainean o merită.
“Acesta este moment critic”, a conchis șefa Comisiei.
Un limbaj similar l-a avut și președintele Consiliului European, Antonio Costa, evocând un “moment decisiv” în care s-a întâlnit cu generalul Kellogg pentru a discuta despre perspectivele de pace în Ucraina.
“Pacea nu poate fi o simplă încetare a focului – avem nevoie de un acord care să asigure o pace globală, justă și durabilă în Ucraina și securitatea în Europa. Ucraina poate conta pe Europa. Suntem pregătiți să continuăm să colaborăm constructiv cu SUA pentru a asigura pacea și securitatea”, a conchis el.
In this decisive moment, I met with @generalkellogg to discuss the prospects for peace in Ukraine.
Peace cannot be a simple ceasefire – we need an agreement that will ensure a comprehensive, just and lasting peace in Ukraine and security in Europe.
Ukraine can count on Europe.… pic.twitter.com/mTwcsnhbJw
— António Costa (@eucopresident) February 18, 2025
Ursula von der Leyen și Antonio Costa au participat luni la un efort al liderilor europeni, condus de Franța președintelui Emmanuel Macron, de a prezenta un front unit cu privire la Ucraina, în fața temerilor crescânde cu privire la intențiile președintelui american Donald Trump de a negocia cu Rusia și cu președintele Vladimir Putin.
Acest efort, materializat printr-o reuniune urgentă de coordonare, nu s-a concretizat, liderii nereușind să ajungă la un acord cu privire la trimiterea de trupe pentru a supraveghea un posibil acord de pace și nici cu privire la linia unor garanții de securitate.
Franța intenționează să găzduiască miercuri o a doua reuniune pentru a discuta despre Ucraina și securitatea europeană, dar a invitat de această dată țări europene care nu au fost prezente la începutul săptămânii și Canada, aliat NATO, au declarat marți surse diplomatice pentru Reuters.
Două surse au declarat că cele invitate sunt Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Grecia, Finlanda, România, Suedia și Belgia. Formatul va fi hibrid, incluzând participarea video, au declarat trei diplomați.
COMISIA EUROPEANA
Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”
Published
5 hours agoon
February 18, 2025By
Teodora Ion
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, a avut o întâlnire la Bruxelles cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză.
Potrivit oficialului european, discuția s-a axat pe ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”:
- Accelerarea implementării programelor din Politica de Coeziune și în particular Fondul Social European Plus (FSE+);
- Fondul Social pentru Climă, mai exact – pregătirea Planului Național Social pentru Climă, ce va sprijini tranziția României către o economie mai verde;
- Utilizarea fondurilor STEP (Platforma Tehnologii Strategice din Europa) pentru finanțarea inițiativelor antreprenoriale în domeniul inovației, cu un accent special pe sectorul IT.
”Contez pe o colaborare strânsă cu autoritățile române pentru o implementare cât mai eficientă a proiectelor finanțate din fonduri europene”, și-a exprimat speranța Roxana Mînzatu.
Întâlnirea dintre cei doi vine după discuțiile pe care le-au avut la București cu prilejul vizitei pe care Roxana Mînzatu a făcut-o în țara noastră la începutul lunii februarie.
La fel ca în întâlnirea de marți, și atunci Marcel Boloș și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene au discutat despre accelerarea absorbției fondurilor aferente Politicii de Coeziune, sprijinirea persoanelor vulnerabile prin Fondul Social pentru Climă, extinderea programelor sociale și promovarea inițiativelor antreprenoriale, potrivit unui comunicat MIPE.
Marcel Boloș și-a stabilit ca priorități pentru perioada următoare evaluarea și deblocarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, închiderea și monitorizarea atentă a proiectelor fazate din 2014-2020, prevenirea riscului de decomitere în cadrul financiar multianual 2021-2027.
”Este esențial în acest moment să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027. Păstrăm bunele practici din trecut, anume să avem o evidență clară a proiectelor aflate în implementare și asupra declarațiilor de cheltuieli pe care trebuie să le depunem. Pentru februarie, de exemplu, vom avea aplicații de plată de 900 milioane de euro. Suntem într-o etapă critică, dar cu o monitorizare riguroasă, vom avea în continuare garanția că fondurile europene vor fi soluția reală la nevoile comunităților”, a fost apelul lansat de Marcel Boloș.
Pentru acest an, calendarul fondurilor europene 2025 prevede apeluri de proiecte de peste 12 miliarde de euro.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Franța convoacă o a doua reuniune privind Ucraina cu aliații europeni și Canada. România, printre țările invitate (Reuters)

Aflat alături de Erdogan la Ankara, Zelenski respinge orice “ultimatum” după discuțiile “pe la spatele Ucrainei” de la Riad între SUA și Rusia

Crin Antonescu îi dă replica lui Elon Musk: România este un stat suveran, membru cu drepturi depline în UE și partener strategic al SUA, nu provincia Bruxelles-ului, nici colonia Washington-ului

Marcel Ciolacu: SUA nu au făcut nicio solicitare României cu privire la situația juridică a unor influenceri străini investigați de autorități

România a absorbit o treime din fondurile PNRR. Ce măsuri propune eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru creșterea absorbției

Liderii instituțiilor UE s-au întâlnit cu emisarul lui Trump într-un “moment critic”: Europa a adus mai mult la masa negocierilor decât oricine altcineva

Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”

UE trebuie să-și reformeze modul în care operează și să se comporte ca un singur stat pentru a face față provocărilor, avertizează Mario Draghi

Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung

Consiliul UE reduce birocrația. Acesta adoptă un certificat electronic de scutire de TVA care va înlocui formularele pe suport de hârtie

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Miniștrii afacerilor europene discută despre strategiile împotriva războiului hibrid și despre extinderea UE. Marta Kos: În contextul geopolitic actual, este crucial să arătăm unitate pentru a face UE și mai mare

Politica externă a României își menține “cursul firesc”, asigură Bolojan: Credem ferm în viitorul UE, rămânem pro-atlantici. Parteneriatul Strategic cu SUA – pilon al politicii externe

Ilie Bolojan afirmă că rolul vecinilor Ucrainei va fi esențial în asigurarea păcii: Agresiunea Rusiei trebuie să înceteze. Pacea nu va fi durabilă fără garanții de securitate cuprinzătoare pentru Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE
Trending
- NATO5 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA5 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- INTERVIURI2 days ago
INTERVIU Ministrul de externe, la München: Discursul lui J.D. Vance nu sprijină curentul anti-occidental din România. Aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe legate de alegeri. România este într-o comunitate de destin cu SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui