Multiplu campion național și participant la patru ediții ale Jocurilor Olimpice la sanie, Liviu Cepoi și-a propus să modernizeze unul dintre simbolurile Bucovinei, parte a ansamblului arhitectural al Cazinoului Vatra Dornei. În timp ce Cazinoul, monument istoric aflat într-o avansată stare de degradare, a intrat deja în procedura de reabilitare, cu fonduri europene, actualul Hotel Maestro, cândva intrarea în Cazinou, urmează a fi modernizat printr-o masivă investiție privată, susținută cu finanțare UE.

Liviu Cepoi, reprezentând România la Olimpiada de la Lillehammer, Norvegia, 1994

“Mă bucur că pot oferi, ca fiu al Dornei, o șansă în plus acestui oraș, a cărui economie depinde atât de mult de turism, a declarat fosta glorie a sportului românesc, Liviu Cepoi. Într-o perioadă atât de dificilă economic, cu un turism lovit de efectele pandemiei Covid-19, este un semnal de încredere pe care îl transmitem oamenilor. Este cea mai importantă investiție privată din Vatra Dornei și suntem, în acest moment, în linie dreaptă a procesului de avizare. Cu o valoare totală a investitiei de 2,7 milioane euro, din care fonduri europene 70 la suta, Hotel Maestro, simbol al stațiunii turistice, va crea 40 de locuri de muncă și își va consolida poziția de contributor de bază la bugetul local, prin taxele și impozitele plătite. Durata implementării proiectului de modernizare, reamenajare, extindere și reconstruire va fi de doi ani din momentul demarării lucrărilor, care vor fi finanțate din fondurile europene destinate susținerii investițiilor în turism. Implementarea proiectului a generat deja entuziasm în tânăra echipă de arhitecți clujeni, care au îmbinat funcționalitățile oferite de noile tehnologii cu implementarea celor mai prietenoase cu mediul soluții, preluate din modelul bruxelles și vienez. de altfel, ansamblul Cazionului a fost încă de la început inspirat de arhitectura vieneză a vremii, în perioada Imperiului austro-ungar”.

Renovarea clădirii de patrimoniu istoric a Cazinoului Vatra Dornei a fost deja demarată, cu fonduri europene

Potrivit fostei glorii ale sporturilor de iarnă, investiția a primit deja undă verde de la majoritatea instituțiilor responsabile, având avizele de specialitate obținute de la Consiliul Județean Suceava, Direcția Județeană pentru Cultură, Certificat de urbanism, Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul de Stat in Construcții, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătății, ANCPI și Ministerul Justiției.
După ce Primăria Vatra Dornei a aprobat cererea de obținere a avizului pentru inițierea activității de realizare a planului urbanistic, în aceasta săptămână se încheie perioada de dezbateri publice pe marginea sa.
După evaluarea eventualelor observații colectate și după oferirea clarificărilor necesare, cea mai mare investiție privată a ultimilor ani ar putea relansa, în plină criză economică generată de pandemia Covid-19, perspectivele economiei dependente de turism în Vatra Dornei.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că este necesară modernizarea sistemelor de gaze medicinale şi a reţelelor electrice din spitale, iar pentru acest lucru va fi pregătit un program de finanţare din fonduri europene și a subliniat că se impune regândirea instrumentelor legislative şi financiare pentru a permite o susţinere a sistemului de service şi mentenanţă a tehnicii spitaliceşti.

“Au fost identificate deja câteva soluţii concrete care vor fi preluate de autorităţi şi puse în aplicare. În primul rând, este necesară modernizarea sistemelor de gaze medicinale, în special oxigen, şi a reţelelor electrice. Aici am găsit împreună soluţia pregătirii unui program de finanţare bine pus la punct, folosindu-ne de fondurile europene, o resursă foarte valoroasă şi la îndemână pentru dezvoltarea sistemului medical din România. În al doilea rând, se impune regândirea instrumentelor legislative şi financiare care să permită o susţinere a sistemului de service şi mentenanţă a tehnicii spitaliceşti. Un rol important îl are resursa umană şi când spun aceasta mă gândesc la inginerii medicali, care trebuie valorificaţi şi implicaţi mai mult în partea de funcţionare spitalicească. Aceste aspecte vor fi incluse în pachetul de legi privind reforma din sănătate, aflat în plin proces de elaborare la Ministerul Sănătăţii”, a afirmat Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Şeful statului a avut miercuri o nouă şedinţă de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei de COVID-19 cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat. La şedinţă au participat şi vicepreşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, Dorel Săndesc; şeful Secţiei Anestezie şi Terapie Intensivă I, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Carol Davila”, Dan Corneci; managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş”, Emilian Imbri; Elena Ovreiu, lector la Facultatea de Inginerie Medicală din cadrul Universităţii Politehnice

Klaus Iohannis a precizat că specialiştii au prezentat o evaluare naţională a infrastructurii reţelelor de gaze în secţiile de anestezie şi terapie intensivă din spitalele publice şi o analiză a disfuncţionalităţilor şi defecţiunilor care pot apărea pe perioada de funcţionare a acestor aparate, cu exemple punctuale de la diferite unităţi sanitare.

“Pentru a avea o imagine cât mai corectă asupra situaţiei la zi, am solicitat Ministerului Sănătăţii şi experţilor o analiză a contractelor de service şi mentenanţă pentru echipamentele şi aparatura medicală din dotarea spitalelor publice. Este evident că, în condiţiile asigurării necesarului de medicamente, materiale sanitare şi a acoperirii cheltuielilor salariale, fondurile pentru service-ul şi mentenanţa aparaturii sunt masiv subdimensionate şi adeseori insuficiente”, a spus președintele

El a adăugat că România traversează “o perioadă extrem de dificilă pentru sistemul medical, care a scos în evidenţă toate deficienţele structurale neglijate ani şi ani de zile”.

“Tocmai pentru că ne-am lovit de atât de multe probleme, se lucrează de câteva săptămâni bune la o viziune coerentă în acest domeniu, care să fie transpusă în legi şi reglementări clare. Împreună cu Guvernul, sunt decis să facem ceea ce nu s-a realizat, de fapt, în România după 1989, adică să reconstruim tot sistemul sanitar din temelii. Va fi un efort de lungă durată, care însă nu mai poate fi amânat şi care trebuie să demareze imediat ce în Parlament vom avea o nouă majoritate, responsabilă şi deplin angajată în slujba binelui românilor”, a conchis președintele Iohannis.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a avut vineri o întrevedere cu directorul regional al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru România și Bulgaria, Mark Davis, informează MFE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La întâlnire au participat și Liliana Anghel, secretar de stat, și Carmen Moraru, secretar de stat.

Discuțiile s-au axat pe prezentarea proiectelor de succes finanțate de către BERD și a nevoilor de finanțare ale României, cu accent pe explorarea asigurării unui sprijin din partea BERD.

În context, Mark Davis a subliniat buna colaborare între BERD și MFE.

A subliniat expertiza pe care instituția financiară internațională o pune la dispoziția autorităților române, alături de instrumente de finanțare în scopul accelerării absorbției fondurilor europene.

De asemenea, și-a manifestat disponibilitatea pentru a continua și dezvolta cooperarea bilaterală.

La rândul lor, oficialii români au prezentat acordul încheiat în luna iulie la Consiliul European privind pachetul de redresare și bugetul european, care reprezintă fundamentul pentru redresarea la nivelul UE.

Ministrul Marcel Boloș și-a exprimat deschiderea privind continuarea colaborării cu BERD în mai multe domenii cheie, precum: sănătate, eficiență energetică, sectorul de apă.

De asemenea, a menționat proiectul de la Brașov pentru construcția unui spital nou, în parteneriat public-privat, care ar putea fi un proiect care să deschidă drumul și către alte proiecte de investiții similare.

Discuțiile vor continua și la nivel tehnic în vederea găsirii soluțiilor optime de colaborare viitoare și in contextul noii perioade de programare cât și în contextul implementării Planului Național de Relansare și Reziliență.