Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Invenția politică a lui Jean-Claude Juncker pentru viitorul Europei: Un singur președinte al Comisiei și al Consiliului European. ”Drumul UE către Sibiu” pavat cu ”convenții cetățenești”

Published

on

Comisia Europeană a lansat miercuri două recomandări privind viitorul Uniunii Europene și ”drumul UE către Sibiu”, documente ce reflectă contribuția executivului european la summitul informal al liderilor UE din 23 februarie, în care șefii de stat sau de guvern vor adopta orientări privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020 și chestiuni instituționale legate de alegerile europene din anul 2019.

Într-o conferință de presă inedită la sediul Comisiei Europene, după o reuniune a Colegiului comisarilor, Juncker a vorbit miercuri despre transformarea instituțională a Uniunii Europene în contextul viitoarelor alegeri europene din 23-26 mai 2019, punând acceptul pe procesul Spitzenkandidaten (n.r. – candidați cap de listă), componența viitorului Parlament European și a viitoarei Comisii Europene și readucând în discuție propunerea unui președinte cu mandat dublu în fruntea Comisiei Europene și a Consiliului European.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Prin Foaia de parcurs de la Bratislava, Declarația de la Roma și acum Agenda liderilor, Europa pune accentul, pe bună dreptate, pe crearea unei Uniuni care să le ofere cetățenilor săi rezultate concrete și tangibile cu privire la chestiunile care sunt importante pentru ei. Trebuie să continuăm pe această cale. Eu am spus mereu că funcția este mai importantă decât forma – acum nu este momentul să purtăm discuții îndelungate privind reforma instituțională sau modificarea tratatului. Există, însă, o serie de măsuri pe care le putem lua pentru a ne realiza și mai eficient prioritățile principale. Există multe opțiuni, însă obiectivul trebuie să fie unul singur: crearea unei Europe care să răspundă așteptărilor”, a spus șeful executivului european în prezentarea recomandării Comisiei Europene către liderii UE, intitulată ”O Europă care răspunde așteptărilor cetățenilor”. 

Candidații cap de listă: valorificarea experienței din 2014 de desemnare a candidaților cap de listă (”Spitzenkandidaten”)

Principala propunere privind anul electoral european 2019 este legată de continuarea procesului electoral care a debutat în anul 2014 și, în urma căruia, Jean-Claude Juncker a fost ales președinte al Comisiei Europene.

”Procesul electoral din 2014 a consolidat relația dintre cele trei instituții ale UE și a îmbunătățit eficiența activității lor. Le-a ajutat să se alinieze în jurul unui program de lucru comun pentru următorul mandat de cinci ani, ceea ce a permis Comisiei Juncker să își orienteze activitatea într-o direcție cu un caracter politic mai pronunțat și să se concentreze pe domeniile în care Uniunea obține rezultatele cele mai bune, lăsând restul în seama statelor membre”, motivează Comisia Europeană în document.

Printre altele, partidele politice sunt invitate să își aleagă candidații cap de listă mai devreme, înainte de sfârșitul anului 2018, și să înceapă campania electorală mai devreme. Astfel, alegătorii ar avea mai multe posibilități de a-i cunoaște pe cei care își prezintă candidatura și programele politice promovate de aceștia.

De altfel, Jean-Claude Juncker a făcut referire la faptul că acest proces de desemnare a președintelui Comisiei Europene conține o triplă legitimitate: cea acordată de voturile cetățenilor care optează pentru o anumită formațiune politică și, implicit, pentru candidatul acesteia la șefia Comisiei, cea determinată de votul de încredere acordat de membrii Parlamentului European, aleși în mod direct de către cetățeni, și cea generată de faptul că președintele Comisiei Europene este ales de șefii de stat sau de guvern din Consiliul European, care reprezintă țările membre și care, la rândul lor, au fost aleși direct sau indirect în funcție.

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Juncker a declarat că experimentul din 2014, și anume desemnarea unor „candidați cap de listă”, ar trebui să continue. Astăzi, Comisia Europeană prezintă modul în care procesul poate fi îmbunătățit pe baza tratatelor actuale, respectându-se totodată echilibrul dintre instituțiile UE și dintre statele membre. 

Totodată, Comisia recomandă, de asemenea, ca legătura dintre partidele naționale și partidele europene să devină mai vizibilă. Partidele politice de la nivel național ar trebui să indice mai clar partidele europene la care sunt afiliate, de exemplu prin utilizarea siglelor acestora în materialele electorale și pe buletinele de vot. Acestea ar trebui, de asemenea, să își exprime o poziție clară referitoare la subiectele importante de interes european, intenția de a se înscrie în grupurile politice din Parlamentul European și candidatul pe care îl susțin pentru președinția Comisiei Europene.

Componența instituțiilor: Un Parlament European cu 705 membri; ”Dilema” alcătuirii viitoarei Comisii Europene

Liderii din cadrul Consiliului European trebuie să decidă, pe baza unei propuneri din partea Parlamentului European, componența Parlamentului European pentru legislatura 2019-2024 și ce se va întâmpla cu locurile rămase vacante, care ar fi trebuit să îi revină Regatului Unit. O opțiune ar fi rezervarea unora dintre aceste locuri pentru o circumscripție electorală transnațională.

Foto: European Parliament

Deși într-o rezoluție recentă (din 7 februarie), Parlamentul European a votat împotriva instituirii unei circumscripții electorale transnaționale, acesta a lăsat totuși loc de discuții viitoare. O serie de state membre și-au exprimat recent sprijinul pentru această idee, în timp ce altele și-au exprimat dezacordul. O circumscripție electorală transnațională ar putea consolida dimensiunea europeană a alegerilor, oferindu-le candidaților posibilitatea de a interacționa cu un număr mai mare de cetățeni din întreaga Europă. Pe de altă parte, în mod normal, parlamentarii îi reprezintă pe alegătorii care i-au votat la nivel local sau național și comunică îndeaproape cu ei, atât din considerente de răspundere, cât și pentru a putea aborda preocupările exprimate de aceștia. Comisia se pronunță în favoarea ideii listelor transnaționale, însă aceasta va necesita acordul unanim în cadrul Consiliului și modificarea legislației electorale din toate cele 27 de state membre anul viitor, pentru a se putea aplica alegerilor din 2019.

În prezent, Colegiul comisarilor este alcătuit din 28 de membri, câte unul din fiecare stat membru – în conformitate cu Decizia Consiliului European din 22 mai 2013. Înainte de desemnarea următoarei Comisii Europene, liderii vor trebui să decidă dacă păstrează principiul unui membru din fiecare stat sau dacă reduc numărul de membri ai Comisiei. Un executiv de dimensiuni mai mici ar putea, teoretic, să funcționeze mai eficient, să fie mai ușor de gestionat și ar permite o distribuție mai echilibrată a portofoliilor. Pe de altă parte, o Comisie mai restrânsă ar însemna că unele state membre nu ar fi reprezentate la nivelul politic al instituției și ar pierde avantajul menținerii unui canal de comunicare politică directă cu cetățenii și autoritățile din țara lor de origine.

Un președinte cu mandat dublu pentru Comisia Europeană și Consiliul European

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Juncker a sugerat pentru prima dată ideea unui președinte cu mandat dubluAstfel, în recomandarea Comisiei este regăsită și propunerea ca o singură persoană să dețină funcțiile de președinte al Consiliului European și de președinte al Comisiei Europene, fapt ce ar putea eficientiza structura Uniunii.

Acest lucru este posibil în temeiul tratatelor actuale, iar un mandat dublu nu implică fuzionarea celor două instituții. Președintele Comisiei Europene este deja membru al Consiliului European și niciunul dintre cei doi președinți nu votează în Consiliul European; rolul lor este să consilieze, să ofere contribuții bazate pe activitatea serviciilor aflate în subordinea lor și să faciliteze crearea unor punți de legătură și găsirea unui numitor comun”, argumentează Comisia Europeană.

”Cred că ar fi util să procedăm așa, dar evident că nu putem face acest lucru înainte de alegerile  europarlamentare din 2019. Pentru că UE, cu toate nuanțele sale, funcționează bine în prezent pentru că președintele Donald Tusk și cu mine ne înțelegem bine. Dar să ne imaginăm că ar fi o chestiune opusă, că ar exista un conflict deschis între președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului European. Președintele Consiliului European ar face propunerile, iar președintele executivului european ar refuza să le pună în practică. Tratatul permite fuziunea acestor 2 funcții”, a mai spus Juncker.

Drumul UE către Sibiu prin convențiile cetățenești ale lui Emmanuel Macron

În recomandarea Comisiei Europene este cuprinsă și componenta dialogurilor cetățenești, o inițiativă pe care Comisia a lansat-o în anii precedenți și pe care acum vrea să o lege de summitul UE de la Sibiu, din data de 9 mai 2019, găzduit de România în contextul deținerii președinției Consiliului UE. 

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker a anunțat miercuri că executivul european este pregătit să dea curs propunerilor de organizare a convențiilor cetățenești, idee lansată de Emmanuel Macron în cadrul celebrului discurs de la Sorbona în care președintele francez a prezentat ”Inițiativa pentru Europa”. Dacă în discursul privind Starea Uniunii din anul 2017, președintele Comisiei Europene a propus organizarea unui summit post-Brexit la Sibiu, pe 30 martie 2019 la o zi distanță după ieșirea programată a Marii Britanii din UE, Agenda Liderilor adoptată în octombrie 2017 a stabilit ca summit-ul de la Sibiu să aibă loc la 9 mai 2019, urmând să reprezintă prima reuniune din istorie a liderilor europeni în cadrul Zilei Europe.

”Comisia Europeană organizează periodic dialoguri cu cetățenii la care participă membri ai Comisiei, deputați în Parlamentul European, reprezentanți ai administrațiilor naționale, locale și regionale, precum și ai societății civile. Din 2012 până acum s-au desfășurat aproape 500 de astfel de dezbateri publice interactive în 160 de locații, iar Comisia va intensifica frecvența acestora până la alegerile europene din mai 2019, propunându-și să organizeze aproximativ alte 500 de evenimente. Comisia salută, de asemenea, inițiativele statelor membre de a organiza propriile dialoguri naționale cu cetățenii referitoare la viitorul Europei și este pregătită să ofere sprijin ori de câte ori va fi posibil, de exemplu prin stabilirea unei conexiuni între acest proces și consultarea online privind viitorul Europei, care ar putea rămâne deschisă până la 9 mai 2019. Comisia va comunica beneficiile experienței sale statelor membre”, precizează documentul citat.

”Trebuie să implicăm mai mult cetățenii europeni în dezbaterea de la nivel european. Probabil să vă amințiti de Carta Albă. Mi-aș dori ca cetățenii să se intereseze de acest subiect. Până acum au avut loc 450 de dialoguri cu cetățenii și ne propunem ca până la finalul mandatului să ajungem la 500 de dialoguri. Deci, suntem pregătiți să dăm curs propunerii președintelui Macron”, a mai spus Jean-Claude Juncker.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

  • 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
  • personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP. Photographer: Philippe BUISSIN

După patru luni de la prezentarea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, în luna aprilie, embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare mierucuri la miezul nopții, relatează AFP și Agerpres

Acest embargo decretat în aprilie de statele membre devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc.

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni prezentat de Ursula von der Leyen în luna aprilie avea șase linii principale de acțiune, printre care sectorul energetic, dar și cel bancar. Astfel UE a decis atunci să interzică importul de cărbune din Rusia, a cărui valoare se ridică la 4 miliarde de euro anual, reducând astfel o sursă importantă de venituri pentru Moscova. 

Reamintim că la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA45 mins ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda2 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.3 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA19 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.20 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA21 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS22 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

U.E.24 hours ago

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending