Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ioan Mircea Pașcu: Ambasadorul României la UE a primit instrucțiuni pentru retragerea candidaturii mele la postul de comisar interimar

Published

on

© Calea Europeana

Fostul eurodeputat și vicepreședinte al Parlamentului European, Ioan Mircea Pașcu, a afirmat miercuri că ambasadorul României pe lângă Uniunea Europeană a primit instrucțiuni pentru retragerea candidaturii sale la poziția de comisar european interimar din partea României.

Ultima ora: am fost informat de Dna Ambasador pe lângă UE, Luminița Odobescu, ca a primit instrucțiuni pentru retragerea candidaturii mele la postul de comisar interimar al României! Iau nota și ma conformez, așa cum am anunțat, hotărârii luate de Dna Viorica Vasilica Dancila! Voi reveni …”, a scris Pașcu, pe Facebook.

Ioan Mircea Pașcu a fost propunerea guvernului Dăncilă pentru ocuparea poziției de comisar european interimar după ce Corina Crețu s-a retras pentru a prelua mandatul de europarlamentar și ar fi trebuit audiat miercuri în Parlamentul European. Măsura anunțată de Pașcu vine după ce și Guvernul Estoniei, aflat într-o situație similară după ce Andrus Ansip a devenit eurodeputat, a decis luni că nu mai este necesar să ocupe un post de comisar european în actuala Comisie aflată pe final de mandat.

Spre deosebire de executivul din Estonia, a cărei propunere, Kadri Simson, a fost trimisă și pentru viitoarea Comisie, Guvernul României l-a propus pe Ioan Mircea Pașcu pentru perioada rămasă din mandatul 2014-2019 și pe Rovana Plumb pentru mandatul 2019-2024.

De altfel, noul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024. Nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, va primi portofoliul Transporturilor, iar cea a Estoniei, Kadri Simson, portofoliul Energiei.

Amintim faptul că președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a unor comisari europeni, evaluate de executivul la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni.

În schimb, Juncker a fost nevoit să se conformeze noii situații după ce Consiliul Uniunii Europene a respins propunerea sa ca urmare a opoziției Estoniei și a României.

În consecință, la 12 iulie, Jean-Claude Juncker a trimis o scrisoare președintelui Parlamentului European David Sassoli prin care confirma competențele celor doi candidați din partea României și Estoniei – Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simson – pentru a deveni comisari europeni interimari, însă a decis atunci să nu le aloce acestora niciun portofoliu. În această situație a nealocării niciunui portofoliu, potrivit procedurii, Pașcu și Simson ar fi trebuit audiați de Conferința Președinților de Comisii din Parlamentul European, lucru care nu s-a întâmplat din cauza imposibilității acestui format de a se reuni.

Cel mai recent, președintele Comisiei pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European, Monika Hohlmeier, i-a transmis o scrisoare președintelui Legislativului european, David Sassoli, prin care îi transmite acestuia din urmă că nu ar trebui să accepte numirea celor doi comisari interimari, printre care și Ioan Mircea Pașcu, invocând faptul că ar fi costuri de mult prea ridicate, pentru un mandat de doar câteva săptămâni.

Actuala Comisie Europeană își încheie mandatul la 31 octombrie, iar executivul Ursulei von der Leyen, în care a fost nominalizată Rovana Plumb din partea României, își va prelua atribuțiile la 1 noiembrie.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Apple contestă în justiție taxele retroactive de 13 miliarde de euro impuse de Comisia Europeană, decizie despre care gigantul american a spus că ”sfidează realitatea și bunul-simț”

Published

on

Apple a deschis marți o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene, pentru a contesta decizia acesteia de a-i impune plata unor taxe retroactive de 13 miliarde de euro în Irlanda, într-un caz de referinţă în campania UE de a combate eludarea taxelor de către companiile multinaţionale, anunță Reuters, citat de Adevărul.ro.

Producătorul de iPhone-uri a trimis o delegaţie formată din şase persoane, în frunte cu directorul financiar Luca Maestri, la o audiere de două zile la Curtea Generală din Luxemburg, a doua cea mai înaltă curte a UE.

Solicitarea Uniunii Europene înaintată gigantului american Apple de a rambursa 13 miliarde de euro Dublinului în contul sumelor pe care nu le-a plătit anterior, grație unui tratament fiscal avantajos oferit în trecut de guvernul irlandez, ”sfidează realitatea și bunul-simț”, a declarat compania americană, potrivit Reuters.

Avocatul gigantului american a pledat în fața instanței, spunând că majoritatea taxelor sunt datorate în Statele Unite pentru că majoritatea valorii produselor sale, între care designul, proiectarea şi dezvoltarea sunt create acolo.

În august 2016, Comisia a decis că în în perioada 1991-2007, Irlanda a luat decizii care au redus în mod artificial obligaţiile fiscale ale Apple pentru o perioadă de peste două decenii, ceea ce a reprezentat ajutoare de stat ilegale.

Comisarul pentru concurenţă Margrethe Vestager s-a referit la o taxă de 0,005% plătită de principala filială a Apple din irlanda în 2014, ca exemplu de impozit neobişnuit de mic plătit de companie.

Irlanda, care a acuzat Comisia că îşi depăşeşte atribuţiile şi încalcă suveranitatea naţională, contestă la rândul ei decizia UE.

Regimul fiscal irlandez este o atracţie importantă pentru companiile multinaţionale, unde lucrează circa 10% din forţa de muncă a ţării. Luxembourgul susţine Irlanda, în timp ce Polonia susţine Comisia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă reorganizarea masivă de pe piaţa germană a energiei: “Este important ca toţi cetăţenii şi afacerile din UE să cumpere gaze şi electricitate la preţuri competitive”

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană a luat măsuri prin care oferă posibilitatea cetățenilor europeni și afacerilor din UE să cumpere gaze și electricitate la prețuri competitive. Astfel, piața germană a energiei va fi reorganizată masiv.

Potrivit comunicatului Comisiei Europene, cele mai mari companii de utilităţi din Germania nu vor mai concura una împotriva celeilalte. Astfel E.ON va trebui să achiziţioneze Innogy, subsidiara rivalei RWE, în scopul de a prezerva concurenţa în Germania şi în ţările vecine, relatează presa străină și Agerpres.

Anul trecut, E.ON a anunţat că vrea să preia Innogy, divizia de energie regenerabilă a rivalei RWE AG, într-o tranzacţie complexă, evaluată la aproximativ 20 de miliarde de euro (25 miliarde de dolari). Este cel mai important proces de restructurare de pe piaţa energiei din Germania, după ce cancelarul Angela Merkel a anunţat că statul german va renunţa în totalitate la energia nucleară până în 2022, în urma dezastrului atomic de la Fukushima (Japonia).

Comisarul Margrethe Vestager, responsabil cu politica de concurență în colegiul comisarilor, a declarat: „Este important ca toți europenii și întreprinderile să cumpere electricitate și gaz la prețuri competitive. Astăzi, putem aproba achiziția Innogy de către E.ON, deoarece angajamentele oferite de E.ON vor asigura că fuziunea nu va conduce la o alegere diminuată și la prețuri mai mari în țările în care operează aceste companii.”

Ce urmează: 

E.ON nu va mai produce electricitate şi se va concentra pe reţelele operaţionale de energie şi vânzarea electricităţii către consumatorii finali.

În principiu, acordul implică schimburi de active şi de acţiuni, ca parte a restructurării majore a pieţei energiei din Germania, într-o perioadă în care cea mai mare economie europeană renunţă la combustibilii clasici în favoarea energiei regenerabile.

În prima etapă, vânzarea Innogy va avea ca rezultat deţinerea unei participaţii minoritare de către RWE în E.ON.

Astfel, E.ON va achiziţiona întreaga participaţie de 76,8% deţinută de RWE în Innogy, iar RWE va deţine în schimb 16,7% din E.ON. De asemenea, E.ON va face o ofertă acţionarilor minoritari ai Innogy, care evaluează compania la 40 de euro per titlu, sau aproximativ 22 de miliarde de euro în total. Vineri, acţiunile Innogy au închis la 34,53 euro.

RWE va face o plată în numerar de 1,5 miliarde de euro către E.ON.

Obiectivul E.ON este să se concentreze pe retail, reţele de energie şi soluţii pentru clienţi, în timp ce RWE va prelua generarea energiei regenerabile a ambelor companii.

De asemenea, E.ON va transfera către RWE majoritatea afacerii sale de energie regenerabilă şi interesele minoritare deţinute de subsidiara sa PreussenElektra în centrale nucleare operate de RWE.

Grupul german E.ON are o prezenţă importantă pe piaţa din România. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans transmite Poloniei și Ungariei că lupta pentru respectarea statului de drept nu se încheie odată cu preluarea mandatului din Comisia von der Leyen: Veți vedea alți comisari, dar același angajament

Published

on

© https://newsroom.consilium.europa.eu

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a avertizat luni Varșovia și Budapesta că Bruxelles-ul va continua să facă presiuni pentru respectarea statului de drept și după ce își va prelua mandatul de vicepreședinte executiv, însărcinat cu activitatea privind Pactul ecologic european, anunță Politico Europe.

Timmermans, vârful de lance al acțiunilor concertate ale insituțiilor europene ce au vizat stoparea derapajelor Poloniei și Ungariei – țări împotriva cărora a fost activat articolul 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona – de la valorile europene, a dat asigurări că munca pe care el a început-o în timpul Comisiei Juncker va continua și după ce își va prelua atribuțiile de vicepremier executiv, având de gestionat în viitoare Comisie von der Leyen politicile climatice, coordonând activitatea cu privire la Pactul ecologic europen.

”Le spun foarte clar tuturor celor care cred că acest lucru reprezintă un fel de sfârșit de eră și că se va pune capăt acestei dezbateri pentru că voi preda portofoliul colegilor mei: absolut greșit”, le-a spus Timmermans reporterilor după reuniunea Consiliul Afaceri Generale (CAG), unde miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene au discutat despre statul de drept din Ungaria, dar și despre condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

”Când s-a adresat Parlamentului, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a fost foarte clar că va continua să urmărească respectarea statului de drept de către toate statele membre. Deci da, veți vedea alți comisari stând aici, mai puțin păr facial, dar același angajament, aceeași hotărâre privin ceea ce noi credem că este un element central al cooperării europene”, a completat prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Statul de drept este un principiu-cheie în statele democratice și Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană menționează respectarea statului de drept ca fiind una dintre valorile pe care se întemeiază UE. O încălcare a valorilor UE justifică o reacție la nivelul UE – reacție  prevăzută de procedura de la Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

La 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept.

Citiți și:
Ungaria amenință că va bloca bugetul UE 2021-2027 dacă alocarea fondurilor europene va fi condiționată de statul de drept

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei.

De altfel, Consiliul UE informează că ”la rubrica „Diverse”, Comisia va informa miniștrii cu privire la situația actuală a statului de drept în Polonia”.

Potrivit prevederilor cuprinse la aliniatul unu al articolului 7, acesta poate fi activat de Comisia Europeană, de Parlamentul European sau de o treime din statele membre în cazul în care constată ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”.

Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

Ulterior, Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

În cazul în care Consiliul European face constatarea menționată, Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending