Connect with us

SCHENGEN

Iohannis, către Macron: România are “așteptarea legitimă să adere la Schengen”. Președintele francez își dorește ca “acest dosar să progreseze”

Published

on

© Dragoș Asaftei/ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis miercuri președintelui francez Emmanuel Macron, pe care l-a găzduit la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, așteptarea legitimă a României de a adera la spațiul Schengen și și-a manifestat încrederea că țara noastră va putea conta pe sprijinul Franței.

“Am avut o discuție cuprinzătoare cu președintele Macron și cu privire la perspectivele extinderii spațiului Schengen și am explicat așteptarea legitimă a României cu privire la aderare. Am subliniat că extinderea spațiului Schengen va contribui la consolidarea securității și a rezilienței Uniunii în ansamblul său și la întărirea competitivității Pieței Unice, în beneficiul cetățenilor europeni”, a spus Iohannis în cadrul unei conferințe comună de presă pe care cei doi șefi de stat au susținut-o după o întrevedere bilaterală și după discuții cu militari francezi și aliați dislocați în România în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Consultările bilaterale Iohannis – Macron s-au desfășurat în marja summitului Consiliului European din 23-24 iunie, important pentru cererile de aderare la UE ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei, și a summitului NATO de la Madrid din 29-30 iunie, unde va fi adoptat Conceptul Strategic al Alianței și va fi decisă consolidarea pe termen lung a prezenței NATO pe flancul estic.

Am exprimat încrederea că vom putea conta pe sprijinul Franței pentru deblocarea procesului de aderare a țării noastre la Schengen“, a insistat șeful statului.

De cealaltă parte, Macron a subliniat că tema aderării României la Schengen a fost abordată și că Franța, în calitate de președinție a Consiliului UE în primul semestru al acestui an, își dorește ca “acest dosar să progreseze”. 

“De atâţia ani încoace Franţa este alături de România”, a spus el.

 

Ca parte a priorităților președinției sale la Consiliul UE, Franța a inițiat un Consiliu Schengen care reunește miniștrii de interne din țările UE pentru a reforma spațiul de liberă circulație. La momentul prezentării acestor priorități, președintele Macron a susținut că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele”. În primul său raport privind Starea Spațiului Schengen, dat publicității la data de 24 mai, Comisia Europeană a solicitat Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, “având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”.

Șeful statului l-a primit miercuri pe preşedintele Republicii Franceze la baza de la Mihail Kogălniceanu în prima vizită a președintelui francez pe flancul estic al NATO de la realegerea sa în funcție, din perioada președinției franceze a Consiliului UE, dar mai ales de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

 

Vizita lui Macron în România este parte a unui turneu regional care mai cuprinde și Republica Moldova pentru a discuta dosarul candidaturii Chișinăului la UE și, posibil, o vizită în Ucraina alături de liderii Germaniei, Italiei și României.

Deplasarea liderului francez în țara noastră a avut loc în contextul în care Franța conduce Forța de Reacție Rapidă a NATO, activată în premieră de Alianța Nord-Atlantică a doua zi după invazia Rusiei în Ucraina și dislocată în România, precum și grupul de luptă al NATO din România.

Astfel, 500 de militari francezi au fost mobilizați în România, iar ca dovadă a angajamentului său, Franţa a instalat recent în România un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Amânarea aderării României la spațiul Schengen reprezintă o “frustrare” pentru țara noastră, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, înainte de începutul Consiliului European de vară în cadrul căruia liderii europeni sunt așteptați să aprobe candidatura Ucrainei și Republicii Moldova la UE.

“Chiar dacă pare că nu se face mult, pot să vă asigur că ne-am implicat foarte, foarte mult în această speță. Echipa mea, echipa guvernamentală și eu personal am avut o serie întreagă de discuții. Chestiunea este complicată și prin faptul că a trecut foarte mult timp de la evaluarea propriu-zisă”, a spus Iohannis, răspunzând unei întrebări din partea jurnaliștilor la conferința de presă susținută la Bruxelles în ajunul summitului UE. 

“Noi am făcut acest pas în 2011 (n.r. – obținerea avizului Parlamentului European), dar de acolo mai sunt pași de făcut, se negociază, noi suntem implicați în negocieri și sperăm ca în final să avem și noi o soluție bună pe acest dosar care, trebuie să fim sinceri, și pentru noi reprezintă o frustrare”, a continuat el.

În primul său raport privind Starea Spațiului Schengen, dat publicității la data de 24 mai, Comisia Europeană a solicitat Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, “având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Între cele mai recente poziții instituționale, Comisia Europeană și Parlamentul European au reafirmat încă de anul trecut că România, Bulgaria, dar și Croația, îndeplinesc criteriile de aderare.

Comisia Europeană a prezentat în iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În iulie 2021, Parlamentul European a adoptat, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

SCHENGEN

Klaus Iohannis a solicitat sprijinul Germaniei pentru o soluție “în cel mai scurt timp” privind aderarea României la Schengen: Este o așteptare legitimă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat, miercuri, la întâlnirea cu omologul german, Frank-Walter Steinmeier, aşteptările României privind aderarea la spaţiul Schengen.

“Am reiterat aşteptările legitime ale ţării noastre privind aderarea la spaţiul Schengen, exprimând încrederea că vom putea conta pe sprijinul Germaniei pentru identificarea, în cel mai scurt timp, a unei soluţii”, a spus Iohannis, în conferinţa comună cu preşedintele german.

 

Președintele german Frank-Walter Steinmeier se află joi în vizită la București pentru a discuta cu președintele român și premierul Nicolae Ciucă despre evoluţiile securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. 

Vizita preşedintelui Frank-Walter Steinmeier are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea, la 21 aprilie 1992, a Tratatului dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, document-cadru emblematic al istoriei contemporane a relaţiei bilaterale.

Citiți și Comisarul european pentru afaceri interne: Este momentul ca România să fie membru deplin în Schengen

Subiectul aderării României la Schengen a fost aprofundat de președintele Iohannis și cu noul cancelar german Olaf Scholz, cu care s-a întâlnit pentru prima dată în luna martie, în marja Consiliului European de la Bruxelles.

Amintim că Franța, țara care asigură președinția Consiliului UE a transmis deja mai multe semnale politice și diplomatice privind tema aderării României la Schengen, președintele francez afirmând în plenul Parlamentului European că procedura aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen “merge mână în mână cu reformele lansate”.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient. Șeful statului a utilizat la începutul acestui an și contextul întâlnirii anuale cu ambasadorii străini pentru a puncta că finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadoarea României la UE, discuții cu președinta Parlamentului European și cu Comisia Europeană privind aderarea României la Schengen

Published

on

© Iulia Matei/ Twitter

Ambasadoarea României la Uniunea Europeană, Iulia Matei, a avut marți întrevederi cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas, privind spațiul Schengen și aderarea României la această zonă de liberă circulație, conform unor mesaje publicate pe Twitter de noul reprezentant permanent al țării noastre pe lângă UE.

“Întâlnire excelentă cu noua președintă aleasă a Parlamentului European, Roberta Metsola. Am avut un schimb de opinii cu privire la avansarea agendei UE în beneficiul tuturor cetățenilor europeni. Am apreciat sprijinul ferm pentru aderarea României la spațiul Schengen”, a scris Iulia Matei, pe Twitter.

Ulterior, aceasta a avut o întâlnire cu Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene pentru modul de viață european, cu care a avut “o discuție bună cu despre spațiul Schengen și pachetul privind migrația și azilul”.

“Aștept cu nerăbdare un dialog fructuos și continuu cu privire la aceste chestiuni de importanță comună”, a afirmat Iulia Matei.

Discuțiile dintre ambasadoarea României la UE și oficialii europeni au avut loc după ce miniștrii afacerilor interne din țările UE au convenit înființarea unui “Consiliu Schengen”, în baza unei propuneri a președintelui francez Emmanuel Macron, iar prima reuniune a acestui format va avea loc pe 3 martie, la Bruxelles.

Reforma lui Macron, speranța României?

Franța a transmis deja mai multe semnale politice privind tema aderării României la Schengen.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat pe 19 ianuarie, în hemiciclul Parlamentului European, obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acel prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale și a afirmat că procedura aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”.

Aflat săptămâna trecută în România, ministrul francez de externe a specificat că țara sa dorește extinderea Spațiului Schengen. Suntem într-o “dispoziţie foarte favorabilă” pentru România, a spus el. De altfel, în cadrul consultărilor politice pe care le-a avut la București, ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a reiterat miercuri omologului său francez așteptările legitime ale României de aderare la spațiul Schengen, șeful diplomației franceze asigurându-l pe omologul român că președinția franceză a Consiliului UE va depune eforturile necesare pentru avansarea acestui dosar.

Cu ocazia lansării, la București, a președinției Consiliului UE, ambasadoarea Laurence Auer a spus că Franţa va depune ”toate eforturile” pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, arătând că România îndeplineşte deja condiţiile tehnice în acest sens.

“În aceste şase luni vom depune toate eforturile pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, primind alături de noi şi România. Am afirmat de mai multe ori că România a îndeplinit toate criteriile, a trecut toate probele tehnice pentru a considera că este pregătită să adere la spaţiul Schengen“, a spus Laurence Auer, reluând astfel o idee susținută și la începutul anului, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului UE.

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient. Șeful statului a utilizat la începutul acestui an și contextul întâlnirii anuale cu ambasadorii străini pentru a puncta că finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Dar, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

Facebook

NATO3 mins ago

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

NATO15 hours ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.17 hours ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA19 hours ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE21 hours ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA22 hours ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda23 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA23 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.24 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA2 days ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending