Connect with us

NATO

Iohannis și Zelenski au semnat, la Washington, acordul de securitate România – Ucraina pentru sprijinirea apărării Ucrainei în fața Rusiei (DOCUMENT)

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Washington

Președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au semnat joi, la summitul NATO de la Washington, acordul bilateral România – Ucraina privind cooperarea în domeniul securității pentru următorii zece ani, cu scopul de a consolida capacitatea Kievului de a se apăra și de a combate agresiunea rusă. Documentul integral este disponibil aici.

În ajunul Consiliului NATO – Ucraina, la care liderii aliați și președintele ucrainean vor adopta prima declarație comună în acest format, Zelenski și Iohannis au semnat acordul prin care România, în conformitate cu Declarația G7 de la Vilnius din 2023, se angajează “să ofere sprijin Ucrainei pentru a-și continua autoapărarea legitimă, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, împotriva agresiunii în curs a Rusiei, a escaladării militare și pentru a descuraja agresiunea în viitor”.

Documentul include și domenii de interes specific în relația bilaterală, inclusiv aspecte legate de angajamentul Ucrainei de a continua reformele necesare în parcursul său european și euroatlantic, de respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, de cooperare în combaterea criminalității transfrontaliere.

“Participanții au decis să își continue cooperarea pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii Rusiei până când Ucraina va prevala și au decis: să ofere sprijin Ucrainei pentru a-și continua autoapărarea legitimă, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, împotriva agresiunii în curs a Rusiei, a escaladării militare și pentru a descuraja agresiunea în viitor; să consolideze redresarea, stabilizarea economică și reziliența Ucrainei; să promoveze tragerea la răspundere pentru încălcările dreptului internațional, inclusiv pentru crimele internaționale, comise în Ucraina sau împotriva Ucrainei și a cetățenilor săi și să majoreze costurile suportate de Federația Rusă pentru agresiunea sa în curs; să se angajeze și să sprijine punerea în aplicare durabilă și cuprinzătoare a reformelor necesare pentru ca Ucraina să avanseze către aderarea la UE și NATO; să aprofundeze cooperarea reciproc avantajoasă pentru a spori securitatea în regiunea Mării Negre”, se arată în primele paragrafe ale documentului, publicat de Administrația Prezidențială în limbile engleză și română.

 

Acordul prevede că în cazul unei noi agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, la cererea oricăruia dintre participanți, Bucureștiul și Kievul se vor consulta în termen de douăzeci și patru (24) de ore, bilateral sau prin alte canale pe care le consideră adecvate, pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau a descuraja agresiunea sau escaladarea.

Prin acordul semnat de Zelenski și Iohannis, România reafirmă angajamentul său pentru parcursul european și euro-atlantic al Ucrainei. “Viitorul Ucrainei este în NATO și Ucraina va deveni membru NATO în viitor (…) Ucraina face parte din familia europeană și are un viitor în cadrul UE“, se arată în textul declarației.

La capitolul cooperării în domeniul apărării, România va continua să sprijine Ucraina, “atât timp cât este nevoie pentru ca Ucraina să prevaleze, menținând actualul nivel dinamic al asistenței, inclusiv pachetele de asistență militară convenite între cele două ministere ale apărării”.

“În 2024, sprijinul suplimentar oferit de România va fi determinat de nevoile exprimate de Ucraina, în coordonare cu partenerii noștri și în conformitate cu procedurile existente între ministerele apărării din cele două țări. România va dona Ucrainei un sistem PATRIOT, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie 2024. Ca parte a cooperării în domeniul apărării, România va facilita tranzitul tuturor echipamentelor necesare pe teritoriul său către Ucraina, cât de rapid posibil. (…) România, împreună cu partenerii săi, va furniza în mod activ capabilitățile centrului de instruire F-16 (FTC) găzduit de Forțele Armate Române pentru instruirea piloților ucraineni, ca o contribuție concretă la Coaliția pentru Capabilitatea Forțelor Aeriene”, mai precizează declarația adoptată.

Documentul semnat la Washington are strict valoare politică, nu juridică. Acordul sistematizează, practic, cooperarea existentă între România și Ucraina în diverse domenii, stabilind, în același timp, un cadru politic pentru continuarea acestei cooperări și identificând o serie de direcții de acțiune prioritare, în beneficiul ambelor părți și în beneficiul securității regionale.

Liniile de negociere au fost aprobate de președintele și prim-ministrul României, iar acordul reafirmă angajamentele politice din declarațiile semnate de președinții celor două state în iunie și, respectiv, octombrie 2023.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat pe 10 octombrie 2023 prima sa vizită în România în calitate de președinte, ocazie cu care a semnat alături de Iohannis semnat declarația politică prin care cei doi lideri au decis ridicarea relației bilaterale România-Ucraina la nivel de Parteneriat Strategic. Cu acea ocazie, cei doi lideri au stabilit că piloții ucrainieni vor face parte din primul val de piloți ce vor fi pregătiți la Centrul de Instruire F-16 găzduit de România la Fetești. Anterior, la 1 iunie 2023, la summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, Iohannis și Zelenski au adoptat o declarație comună bilaterală cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei.

⁠În ceea ce privește textul acordului politic semnat de România cu Ucraina, acesta este asemănător cu cele semnate de alte state, vizând domenii de cooperare cu relevanță pentru consolidarea capacității Ucrainei de a se apăra și de a combate agresiunea rusă, în conformitate cu prevederile Cartei ONU, și pentru întărirea securității României.

La prima zi a summitului de la Washington, președintele Iohannis anunțase că România și Ucraina vor semna joi un acord bilateral de securitate ca parte a aranjamentelor de securitate stabilite prin declarația G7 de la Vilnius.

Mai mult, în ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, președintele american Joe Biden, președintele român Klaus Iohannis, premierul olandez Dick Schoof, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Giorgia Meloni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-au reafirmat marți, într-o declarație comună publicată de Casa Albă în ajunul summitului NATO de la Washington, angajamentul de a oferi Ucrainei capacități suplimentare de apărare aeriană, pe măsură ce aceasta se apără împotriva agresiunii continue a Rusiei, inclusiv atacurile deliberate asupra orașelor ucrainene și infrastructurii civile și critice.

Statele Unite, Germania, Țările de Jos, România și Italia vor furniza Ucrainei echipamente pentru încă cinci sisteme strategice de apărare aeriană“, a afirmat președintele american Joe Biden în cadrul discursului său de la Andrew Mellon Auditorium, la ceremonia de marcare a 75 de ani de la înființarea NATO în exact același loc unde Alianța a fost fondată prin Tratatul de la Washington din 4 aprilie 1949.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis în luna iunie, la reuniunea la care a aprobat obiectivele României pentru summitul NATO, că România va dona Ucrainei un sistem de rachete Patriot, devenind al treilea aliat NATO după SUA și Germania care acordă un astfel de sprijin.

La Declarația G7+ s-au raliat 33 de semnatari, ceea ce dovedește unitatea comunității democratice în sprijinul Ucrainei și solidaritatea cu poporul ucrainean.

România și Ucraina au început aceste tratative în luna ianuarie, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, România, fiind atunci a noua țară din lume după statele G7 și Olanda care a inițiat astfel de tratative cu Ucraina. Anterior acestui moment, la începutul anului, , Zelenski a convenit și cu omologul său român, Klaus Iohannis, demararea discuțiilor pentru angajamente de securitate bilaterale pe baza Declarației G7 de la summitul NATO de la Vilnius.

De atunci, 22 de parteneri ai Ucrainei, 21 de state și UE, au semnat astfel de acorduri bilaterale cu Kievul. Ucraina a semnat acorduri bilaterale de securitate cu Regatul UnitGermaniaFranțaDanemarcaCanadaItaliaOlandaFinlandaLetoniaSpaniaBelgiaPortugaliaSuedia,  Norvegia, IslandaJaponiaSUAUE, Estonia, LituaniaPolonia și Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Jens Stoltenberg, „șocat” de tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump: Aliații NATO sunt uniți pentru a ne apăra libertatea și valorile

Published

on

© NATO

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, s-a declarat „socat” de tentativa de asasinare a fostului preşedinte american Donald Trump și a afirmat că aliații NATO „sunt uniți pentru a ne apăra libertatea și valorile”.

„Sunt șocat de tentativa de asasinat asupra fostului președinte Trump. Îi doresc însănătoșire grabnică și gândurile mele sunt alături de cei afectați. Condamn acest atac. Violenţa politică nu îşi are locul în democraţiile noastre. Aliaţii NATO sunt uniţi pentru a ne apăra libertatea şi valorile”, a scris Stoltenberg pe platforma X.

Citiți și: UE și ONU condamnă tentativa de asasinat asupra fostului președinte american Donald Trump: „Violența politică nu își are locul într-o democrație”

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat republican la alegerile SUA din noiembrie, a fost evacuat de la un miting de campanie în Pennsylvania, cu o rană sângerândă la urechea dreaptă, după o tentativă de asasinat. 

„În această seară am asistat la ceea ce numim o tentativă de asasinat asupra fostului nostru preşedinte Donald Trump”, a declarat un oficial al FBI, Kevin Rojek într-o conferinţă de presă.

Preşedintele american Joe Biden a declarat că a fost uşurat să afle că Trump este într-o stare bună de sănătate şi a vorbit cu el sâmbătă seara.

„Sunt recunoscător să aud că este în siguranță și se simte bine. Mă rog pentru el și familia sa și pentru toți cei care au fost la miting. Nu există loc pentru acest tip de violență în America. Trebuie să ne unim ca o națiune pentru a o condamna”, a spus Joe Biden, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Continue Reading

NATO

Bilanțul lui Klaus Iohannis la ultimul său summit NATO: Acord de securitate cu Ucraina, întărirea apărării pe flancul estic și la Marea Neagră, sprijin pentru R. Moldova și aprecierea aliaților pentru donarea unui sistem Patriot către Ucraina

Published

on

© NATO

Corespondență din Washington

Președintele Klaus Iohannis, a participat, în perioada 9-11 iulie 2024, la summitul NATO de la Washington, care a avut loc în contextul marcării a 75 de ani de la înființarea Alianței, unde a semnat un acord bilateral de securitate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a prezentat contribuția României la consolidarea posturii aliate pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre, e evocat necesitatea sprijinului pentru Republica Moldova, iar decizia României de a dona un sistem Patriot către Ucraina a fost apreciată de aliații NATO, îndeosebi de SUA, informează Palatul Cotroceni într-un comunicat după ultimul summit aliat la care Klaus Iohannis a participat în calitate de șef al statului.

În cadrul reuniunii, aliații NATO au reconfirmat soliditatea unității transatlantice, precum și faptul că NATO este cea mai importantă Alianță politico-militară din istorie. Dincolo de semnificația aniversară, Summitul NATO de la Washington a generat decizii substanțiale pentru securitatea în spațiul euroatlantic și pentru securitatea României, iar țara noastră și-a atins toate obiectivele stabilite.

Summitul a cuprins două reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Uniunea Europeană și partenerii NATO din Indo-Pacific, o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, precum și un eveniment aniversar.

De asemenea, liderii au adoptat o serie de documente, printre care: Declarația Summitului, Declarația Consiliului NATO-Ucraina și Angajamentul NATO de extindere a capacității industriale.

Șeful statului a salutat, în cadrul reuniunilor de lucru, faptul că Aliații rămân ferm angajați în implementarea agendei comune, angajament care confirmă că NATO va continua să se adapteze cu succes la un mediu de securitate profund schimbat ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Au fost realizați pași importanți în direcția consolidării posturii NATO de descurajare și apărare, în special de-a lungul Flancului Estic și la Marea Neagră. Au fost adoptate decizii pentru a asigura că NATO are o postură puternică, pe termen lung, bazată pe forțe, capabilități și aranjamente de comandă și control robuste și eficiente, capabile să răspundă tuturor amenințărilor.

Deciziile liderilor vor consolida apărarea spațiului euroatlantic și reziliența tuturor Aliaților, în fața diferitelor amenințări și provocări de securitate, inclusiv hibride și cibernetice.

Țara noastră a depus eforturi substanțiale pentru consolidarea posturii aliate pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre și este pregătită să își asume și pe mai departe un rol activ în acest sens.

Citiți și Klaus Iohannis, la ultimul summit NATO ca președinte: Marea Neagră nu mai este un spațiu mai apropiat de Lună decât de zona euro-atlantică. Aliații au înțeles că Rusia este o amenințare nu din trecut, ci pentru viitor

Președintele Klaus Iohannis a prezentat contribuția țării noastre prin înființarea de către România, Turcia și Bulgaria a grupului naval operativ, MCM Black Sea, care a început recent prima sa misiune de deminare. A încurajat ca pe viitor și alți Aliați să participe la aceste eforturi în regiune.

De asemenea, în marja acestui Summit, a fost definitivată cu Bulgaria decizia anunțată în 2023 la Vilnius de creare a unui Comandament regional pentru Forțele Speciale pe care ambii Aliați îl pun la dispoziția NATO.

Ca parte integrantă a consolidării posturii de descurajare și apărare, au fost făcuți pași importanți în sporirea mobilității militare. Astfel, România va face parte dintr-un coridor de mobilitate militară, împreună cu Bulgaria și Grecia, o inițiativă a părții române.

Măsurile vizând consolidarea rezilienței la nivel național și colectiv includ și crearea condițiilor pentru avansarea eforturilor aliate legate de protecția infrastructurii critice submarine.

Citiți și Declarația summitului NATO de la Washington atestă sprijinul aliat pentru capacitățile de securitate și apărare ale R. Moldova și importanța strategică a regiunii Mării Negre

Marea Neagră este reconfirmată în Declarația Summitului ca regiune de importanță strategică, un aspect pe care România l-a promovat constant și, inclusiv ca urmare a acestor demersuri susținute, regiunea este nu numai recunoscută, ci și tratată ca una de importanță strategică pentru NATO și pentru securitatea euroatlantică. Declarația Summitului reconfirmă această abordare, în linie și cu prevederile Conceptului Strategic al NATO, fiind menționat în mod expres faptul că Alianța este ,,ferm angajată pentru stabilitatea și securitatea’’ acestei regiuni.

Rezultatele Summitului reflectă și faptul că Rusia rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității europene şi euroatlantice și că, în consecință, Alianța trebuie să își adapteze abordarea strategică în acest sens.

Citiți și NATO a aprobat preluarea coordonării ajutorului militar pentru Ucraina printr-o misiune care va avea structuri și pe teritoriul României: Sprijin de 40 de miliarde de euro, anul viitor

În ceea ce privește Ucraina, s-a convenit asupra unui pachet consistent de măsuri în sprijinul Kievului, atât la nivel politic, cât și practic. În primul rând, NATO a aprobat misiunea de Asistență de Securitate și Instruire pentru Ucraina. În al doilea rând, a fost aprobat un angajament NATO de sprijin financiar pentru Ucraina, care va sta la baza asistenței militare acordate de NATO Ucrainei, adaptat la PIB-ul fiecărui aliat.

În același timp, a fost reconfirmat, inclusiv în documentele publice finale ale Summitului, sprijinul ferm pentru parcursul euroatlantic ireversibil al Ucrainei și pentru parcursul ireversibil al acesteia către aderarea la NATO.

Pachetul pentru Ucraina conține și decizia de înființare a unei noi poziții de Reprezentant civil al NATO, la Kiev, care să mențină legătura cu autoritățile ucrainene.

Decizia României de a dona Ucrainei un sistem PATRIOT, în condițiile stabilite în cadrul reuniunii CSAT din 20 iunie 2024, a fost deosebit de apreciată, atât de Ucraina, cât și de Aliații din NATO, în special SUA.

Citiți și Iohannis și Zelenski au semnat, la Washington, acordul de securitate România – Ucraina pentru sprijinirea apărării Ucrainei în fața Rusiei (DOCUMENT)

Totodată, președintele Klaus Iohannis a semnat, la Washington, alături de omologul ucrainean, “Acordul de cooperare în domeniul securității între România și Ucraina”. Țara noastră s-a alăturat astfel celorlalți Aliați și parteneri care au semnat deja acest tip de document bilateral cu Ucraina, implementând Declarația G7 adoptată în marja Summitului NATO din 2023.

România a salutat și faptul că sprijinul NATO pentru Republica Moldova este evidențiat clar în documentele Summitului. Președintele Klaus Iohannis a evocat constant, în reuniunile la nivel înalt, necesitatea de a consolida sprijinul pentru partenerii NATO, în special pentru Republica Moldova, afectată de războiul din proximitatea sa și de acțiunile hibride ale Rusiei de a o destabiliza.

Totodată, aliații au abordat în cadrul Summitului și noi posibilități de cooperare între NATO și partenerii săi – Uniunea Europeană și statele din Indo-Pacific – pe baza obiectivelor, dar și a valorilor comune. Reuniunea a confirmat avansarea dialogului politic și a cooperării practice și interesul comun pentru continuarea tuturor eforturilor în scopul protejării ordinii internaționale bazate pe reguli.

Continue Reading

NATO

Aliații NATO au declarat operațional scutul antirachetă din Polonia. Împreună cu cel din România completează sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice

Published

on

© NATO

Corespondență din Washington

Noul sistem american de apărare împotriva rachetelor balistice “Aegis Ashore” din Redzikowo, Polonia, a devenit operațional și disponibil pentru apărarea Alianței Nord-Atlantice la summitul de la Washington, la opt ani distanță de când aliații au declarat, la summitul de la Varșovia din 2016, capacitatea operațională a sistemului antirachetă de la Deveselu, România.

Denumit “Aegis Ashore”, sistemul face parte dintr-un scut antirachetă NATO mai mare și este conceput pentru a detecta, urmări și intercepta rachetele balistice în zbor.

“Acesta este un pas important pentru securitatea transatlantică și capacitatea NATO de a se apăra împotriva amenințării crescânde a rachetelor balistice”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un comunicat.

“Rachetele balistice au fost utilizate pe scară largă în conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Ca Alianță defensivă, nu putem ignora această amenințare. Apărarea antirachetă este un element esențial pentru sarcina principală a NATO de apărare colectivă”, a adăugat Stoltenberg.

Sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice permite detectarea unui atac cu rachete și utilizează datele radar pentru a ghida un interceptor care să distrugă racheta balistică ofensivă a adversarului. Situl de apărare antirachetă din Polonia poate apăra împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă până la intermediară. Aegis Ashore este o componentă-cheie a “capacității operaționale consolidate” de apărare împotriva rachetelor balistice a NATO, declarată de șefii de stat și de guvern aliați la summitul de la Washington.

Misiunea sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice este de a proteja populațiile, teritoriul și forțele europene ale NATO împotriva amenințării tot mai mari reprezentate de rachetele balistice.

Elementele-cheie ale scutului antirachetă al NATO includ cele două amplasamente Aegis Ashore ale SUA din Polonia și România, împreună cu distrugătoare ale marinei americane din Rota, Spania, și un radar de avertizare timpurie în Kurecik, Turcia. Aegis Ashore este pur defensiv. Aproximativ 200 de militari sunt staționați la cele două facilități de interceptare din Polonia și România.

Scutul antirachetă de la Deveselu este deplin operațional și integrat în sistemul NATO din anul 2016.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ1 hour ago

Ministrul Bogdan Ivan: Pregătim peste 2000 de IMM-uri pentru digitalizare prin PNRR

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski și-a stabilit ca obiectiv ca în noiembrie să aibă toate elementele unui nou plan de pace

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul german de externe începe o vizită în Africa de Vest: Răspândirea instabilității în regiune va avea un impact direct asupra securității în Europa

U.E.4 hours ago

UE prelungește măsurile restrictive împotriva Iranului în contextul sprijinului militar pentru războiul Rusiei în Ucraina și pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii

U.E.4 hours ago

Care este viziunea pentru politică externă a noii șefe a diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit experților (DW)

ROMÂNIA5 hours ago

Sebastian Burduja dă asigurări că Ministerul Energiei face tot ”posibilul pentru a menține sistemul energetic stabil și sigur” și sugerează populației o serie de măsuri pentru a evita supraîncărcarea rețelei

ROMÂNIA6 hours ago

Guvernul a semnat cu Google un memorandum pentru dezvoltarea infrastructurii digitale a României și a obiectivelor Deceniului Digital al Europei

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a demisionat pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat. Responsabilitățile sale în materie de transport vor fi preluate temporar de comisarul Wopke Hoekstra

ROMÂNIA8 hours ago

Sebastian Burduja va discuta cu omologii din UE despre rolul energiei geotermale în mixul energetic european și implementarea cadrului politic privind energia în 2030

ROMÂNIA8 hours ago

Directorul general Adrian-Victor Vevera, mesaj la ceas aniversar: ICI București celebrează 54 de ani de excelență. Ne vom continua misiunea de a inova și de a contribui la transformarea digitală a societății

SUA10 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO3 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO3 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI3 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO3 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE4 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO5 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, la Washington: România susține ca perspectiva transatlantică a Ucrainei să fie ireversibilă. Ajutăm Ucraina și R. Moldova pentru că putem să o facem

Trending