Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ion Jinga, ambasadorul României la ONU, despre egalitatea de gen: O religie a secolului al XXI-lea

Published

on

JingaCu ocazia aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unitem Ion Jinga, ambasador al România la ONU a vorbit despre progresele înregistrate în ceea ce priveşte egalitatea între genuri dar şi despre provocările femeilor şi nevoia de măsuri care trebuiesc luate pentru continua împuternicirea acestora.

Anul 2015 s-a dovedit a fi unul reprezentativ, atât un an dedicat sărbătoririi, cât şi unul care naşte noi începuturi. Pe 24 octombrie Naţiunile Unite sărbătoresc 70 e ani de existenţă. Ca ambasador al României în cadrul ONU, sunt mândru să spun că ţara mea celebrează, de asemenea, 60 de ani de când s-a alăturat organizaţiei. Cu ocazia acestei aniversări de 70 de ani şefii de stat şi de guvern şi-au luat angajamentul de a acţiona pentru următorii 15 ani pe trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile: economică, socială şi de mediu, şi anume prin intermediul Agendei 2030 care adaugă o nouă viziune pentru eradicarea sărăciei şi pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă. De fapt, Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă nu poate neglija jumătate din populaţia lumii şi unul dintre cele 17 scopuri, scopul numărul 5 este „Atingerea egalităţii între genuri şi imputernicirea tuturor femeilor şi fetelor”, a declarat domnul Ion Jinga într-un editorial publicat pe Huffington Post.

Ambasadorul României a mai transmis, de asemenea: „În 2015 sărbătorim 20 de ani de la adoptarea unui document-reper pentru împuternicirea şi drepturile femeilor şi fetelor de pe întreg globul: Declaraţia de la Beijing şi Platforma de Acţiune. Pe data de 27 septembrie, în New York, femei membre ale ONU şi din China au găzduit conferinţa de înalt nivel „Întâlnirea Liderilor Globali pentru Egalitatea între Genuri şi Împuternicirea Femeilor”, eveniment corelat cu Summitul Naţiunilor Unite pentru Agenda 2030 şi ca parte a aniversării a 20 de ani de la Declaraţia de la Beijing. Cu această ocazie, aproximativ 70 de lideri şi-au luat angajamente concrete şi au făcut promisiuni ferme pentru a combate inegalităţile între genuri până în 2030. Unul dintre aceşti lideri este preşedintele României, Klaus Iohannis.”

În ceea ce priveşte prezenţa dumnealui la International Women of the Mountains Conference, domnul Jinga a adăugat: „Am fost onorat să mă aflu printre cei care s-au adresat deoarece România este un suporter vechi al Parteneriatului Montan (o treime a suprafeţei sale este acoperită de munţi) şi, totodată, guvernul României a făcut numeroase eforturi pentru împuternicirea femeilor. Cel mai recent Plan General de Acţiune pentru Egalitatea între Genuri (2014 – 2017) încurajează participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în luarea deciziilor, prin promovarea unor măsuri afirmative pentru a creşte numărul femeilor în funcţii de conducere.”

În România prima femeie ofiţer în cadrul forţelor armate a fost locotenentul secund Ecaterina Teodoroiu care a murit în mod eroic în Primul Război Mondial, iar în cel de-al Doilea Război Mondial una dintre primele femei-pilot, Smaranda Brăescu, a luptat ca şi pilot de recunoaştere. Profesia de militar permanent pentru femei a apărut în ţara mea în 1973. În prezent avem mai multe femei cu rang de general şi se înregistrează un număr în creştere de femei înrolate care participă la misiuni internaţionale. Echipele de Angajament ale Femeilor din România au fost repartizate pentru a angaja femeile şi fetele afgane din provincia Zabul, în scopul împuternicirii lor în propria societate. Comandantul Regiunii de Sud din cadrul Misiunii ONU în Haiti este administratorul-şef Raluca Domuţa. Aceasteia i-a fost acordat Premiul Femeilor Poliţiste pentru Menţinerea Păcii Internaţionale. Acesta reprezintă un exemplu excelent al valorii adăugate a componentei genului în cadrul misiunilor ONU pentru pace şi politici speciale”, a adăugat domnul Ion Jinga în acelaşi editorial.

În încheiere, ambasadorul României la ONU a transmis: „Egalitatea de genuri reprezintă o componentă necesară a societăţilor contemporane şi progresul realizat în ultimii doi ani în ceea ce priveşte drepturile femeilor este remarcabil. Femeile ocupă acum poziţii de conducere în educaţie, ştiinţe, viaţa publică. Acestea excelează în multe domenii graţie aptitudinilor şi abilităţilor lor. Ne mândrim cu toate realizările lor care au transformat lumea în care trăim într-un loc mai bun. Dar mai este, de asemenea, muncă de întreprins. În secolul 21 nimeni nu ar trebui exclus, indiferent de gen. Împuternicirea femeilor a devenit acum un crez. Nu este numai un lucru normal pe care sa îl facem, dar şi unul inteligent.”

Material editat de Violeta Dan, stagiar CaleaEuropeana.ro

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul Statelor Unite în Germania, Richard Grenell, a demisionat din funcție

Published

on

© US State Department

Richard Grenell a demisionat din funcţia de ambasador al SUA în Germania, a anunţat marţi Joseph Giordono-Scholz, purtătorul de cuvânt al reprezentanţei diplomatice americane de la Berlin, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Adjunctul lui Grenell, Robin Quinville, va asigura interimatul până când preşedintele american Donald Trump va numi un titular în postul de ambasador. Richard Grenell a deținut în ultima perioadă și funcția de director interimar al Serviciilor Naționale de Informații, poziție pe care a părăsit-o recent după ce John Ratcliffe a fost numit în această funcție. De asemenea, Grenell a deținut și poziția de emisar special al președintelui SUA pentru negocierile dintre Serbia și Kosovo.

Richard Grenell a fost criticat de multă vreme în Germania pentru comentariile sale acide şi devotamentul neclintit faţă de preşedintele Donald Trump, menţiona DPA în urmă cu o săptămână.

Recent, Grenell a acuzat guvernul german că nu îşi îndeplineşte partea sa de obligaţii în cadrul politicii NATO de descurajare nucleară. El a scris un articol de opinie pe pagina Ambasadei SUA în Germania, subliniind că “participarea Germaniei la postura de descurajare nucleară a NATO” asigură că vocea Berlinului contează în politica de planificare și descurajare a Alianței.

“Dacă Germania încearcă să fie o adevărată putere pentru pace, acum este momentul solidarității. Își va asuma Germania această responsabilitate sau se va așeza și se va bucura pur și simplu de beneficiile economice ale securității oferite de ceilalți aliați ai săi?”, a întrebat, retoric, Richard Grenell.

În 2018, la scurt timp după ce și-a preluat mandatul de ambasador, Grenell a provocat o criză diplomatică la Berlin după ce a avertizat companiile germane cu sancțiuni dacă nu pleacă din Iran în urma retragerii SUA din acordul nuclear, amintește Financial Times.

În ultimii ani, Grenell a avut dispute cu politicienii și oficialii germani cu privire la relațiile Germaniei cu China, în condițiile în care SUA au adoptat o poziție mai dură în raport cu China și au cerut aliaților europeni să facă același lucru, mai ales în ce privește dezvoltarea tehnologiei 5G.

Richard Grenell a criticat, de asemenea, Berlinul pentru că nu a sporit cheltuielile pentru apărare și pentru promovarea conductei Nord stream 2, care va spori dependența Europei de gazul rusesc

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Peste 200 de personalități din lumea politică, științifică și societatea civilă cer organizarea unui summit de urgență a G20: Fără o acţiune a G20, recesiunea provocată de pandemie nu va face decât să se agraveze

Published

on

Peste 200 de personalități, printre care și fostul secretar general al ONU, Ban Ki-Moon sau foștii premieri britanici Gordon Brown și Tony Blair, au lansat un apel pentru organizarea unei reuniuni de urgență a G20, fără a mai aștepta viitorul summit, care ar urma să aibă loc în noimebrie, pentru a reacționat împotriva efectelor pandemiei de COVID-19, anunță AFP, citat de Agerpres.

În scrisoarea deschisă semnată de 225 de personalități din lumea politică, științifică și societatea civilă, este semnalat rolul important pe care îl are G20, precizând că ”fără o acțiune a G20, recesiunea provocată de pandemie nu va face decât să se agraveze, afectând toate economiile, popoarele și națiunile cele mai marginalizate și cele mai sărace din lume.”

”Reprezentând 85% din PIB-ul nominal mondial, G20 are capacitatea de a conduce mobilizarea resurselor la scara necesară. Noi cerem liderilor (lumii) să o facă imediat”, continuă ei.

Amintind că Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat la 2.500 miliarde de dolari nevoia de finanţare a ţărilor emergente pentru a face faţă crizei, semnatarii subliniază că ”doar o fracţiune din această sumă a fost alocată până în prezent.”

Aceștia susțin o coordonarea internațională pentru a dezvolta și fabrica în serie un vaccin care să fie disponibil gratuit cât mai curând posibil.

Fostul premier Gordon Brown (2007-2010) şi-a exprimat regretul de altfel că G20 ”lipseşte la apel” în plină pandemie.

”Nu este doar o abdicare de la responsabilitate, este potenţial o condamnare la moarte a celor mai săraci din lume, al căror sistem de sănătate necesită un ajutor internaţional şi de care depind ţările cele mai bogate pentru a împiedica un al doilea val al maladiei să ne lovească”, a scris Brown în cotidianul The Guardian.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorul Marii Britanii: România are “dorința fermă” de a lansa în “cel mai scurt timp” noul Parteneriat Strategic bilateral între București și Londra

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marți o întrevedere cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew Noble, prilej cu care șeful diplomației române “a comunicat dorința fermă de a lansa și operaționaliza în cel mai scurt timp noul Parteneriat Strategic bilateral revizuit și adaptat la noile realități europene care au consfințit retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană”, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul afacerilor externe a adresat un mesaj de solidaritate în gestionarea crizei sanitare provocate de COVID-19 în Regatul Unit. A evocat contribuția valoroasă a personalului medical și de asistență socială de naționalitate română din Marea Britanie, care se află în prima linie în lupta cu virusul. Totodată, discuțiile au reliefat potențialul deosebit pe care comunitatea românească din Regatul Unit îl poate avea în dezvoltarea suplimentară a relațiilor bilaterale dintre cele două țări.

Amintim faptul că Ministerul britanic de Interne a anunțat luna trecută că, la data de 30 aprilie, 2020 peste 564.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

De asemenea, Aurescu discuția a evidențiat cooperarea româno-britanică foarte bună în domeniile securitate și apărare, fiind exprimat interesul pentru intensificarea contactelor politico-diplomatice, în funcție de evoluțiile legate de COVID-19.   

Ministrul Bogdan Aurescu a comunicat dorința fermă de a lansa și operaționaliza în cel mai scurt timp noul Parteneriat Strategic bilateral revizuit și adaptat la noile realități europene care au consfințit retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană“, mai subliniază MAE.

De altfel, șeful diplomației române a afirmat într-un interviu acordat recent pentru CaleaEuropeană.ro că România și Marea Britanie sunt în faza de negociere a unui nou document privind Parteneriatul Strategic bilateral, care datează din 2003 și care a fost reînnoit în anul 2011. România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii.  Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

În cadrul întrevederii, cei doi interlocutori au discutat, pe scurt, despre stadiul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit pe marginea viitorului acord cuprinzător de parteneriat.

Totodată, demnitarul român a abordat situația lucrătorilor sezonieri români, care se aflau deja în Regatul Unit inclusiv înainte de criza COVID-19, subliniind importanța respectării regulilor de protecție socială și sanitară, în special în contextul pandemiei, și necesitatea luării tuturor măsurilor necesare în acest sens de către autoritățile britanice.

În acest context, ambasadorul Noble a oferit asigurări că autoritățile britanice au în atenție acest subiect și că sunt luate măsurile necesare privind respectarea condițiilor contractuale de protecție socială și medicală a angajaților români, subliniind aportul semnificativ al acestora la economia Regatului Unit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending